30 matches
-
mereu și pare veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații. Încetând sau dispărând unele activități vechi sau moduri de viață părăsite, dispar și cuvintele care le-au purtat mesajele. Ex. bordei, opaiț, feștilă, balie, îmblăciu, vătale, năvădeală, țurcă, poarcă ș.a. Mai rămân doar în cântecele bătrânești și în metaforele scriitorilor. Acum, alte cuvinte au „năvălit” în limba română, precum „internet”, „computer”, cu armata lor de termeni tehnici, adevărate cuvinte barbare, teroriste, cu care se fudulesc
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
dureri sau jene notabile. Nu m-am aruncat în fața niciunei mașini, dar mi-am intrat atât de tare în personaj, încât a doua zi dimineața m-am trezit de parcă adormisem cu geamul deschis, cineva intrase și mă tocase mărunt-mărunt cu îmblăciul. Mă durea tot corpul, și pe dinafară, și pe dinăuntru. Febră, crampe, vâjâieli, eram o sumă umblătoare de simptome. M-am târât cu greu până la serviciu, unde am stat până pe la ora două, când m-au trimis ei acasă, că
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” by https://republica.ro/medicamentele-japoneze-sunt-ambalate-frumos-si-diluate-cinstit-la-jumatate-din-concentratia-din-europa [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]
-
Transilvaniei, așa cum aceasta a văzut în curtea propriilor părinți în anul 1930: Spicele erau lovite cu partea mai scurtă, în timp ce lucrătorul ținea cu ambele mâini partea mai lungă a bățului. Din punct de vedere ergonomic și al dinamicii mișcării forma îmblăciului este perfectă, efectul loviturilor asupra solicitării coloanei vertebrale fiind mult diminuat de îmbinarea elastică care preia loviturile dese și repetate ale lucrătorului asupra spicelor. Din imagine se observă cum zona de prindere cu mâinile a tijei mai lungi (zona albă
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
folosită până în preajma colectivizării din 1961. În perioada așa zis socialistă (în special perioada 1950-1958) comuniștii obligau micii proprietari de teren să-și predea la stat aproape toată recolta (așa numitele "cote") , astfel că necesarul "de urgență " era obținut cu îmblăciul. Țăranii tăiau - în general cu secera - pâlcuri din grâul însămânțat și doar parțial copt întrucât nu mai aveau ce să mănânce, iar batoza din sat nu putea fi pusă în funcțiune pentru cantitățile infime (pentru batoză) de grâu secerat, astfel
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
tăiau - în general cu secera - pâlcuri din grâul însămânțat și doar parțial copt întrucât nu mai aveau ce să mănânce, iar batoza din sat nu putea fi pusă în funcțiune pentru cantitățile infime (pentru batoză) de grâu secerat, astfel că îmblăciul era singura soluție de recoltare. Nu cunoaștem "capacitatea de producție" a acestei unelte istorice, însă este posibil ca aceasta să fie utilizată încă din neolitic, odată cu cultivarea cerealelor și este strâns legată de propria noastră istorie.
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de legătură între mânerul (=coada) îmblăciului și hădarag (=bara=elementul care prin lovire detașază boabele de grâu din spic), făcut de regulă din piele dar și din sfori de cănepă împletite, caz în care se numesc grumăzele; cărigă=una din piesele rotunde în formă de roată
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de vânturătoare. Termenul a rămas de pe vremea când operația facută de batoză era făcută de "îmblăciu" și se numea firesc "îmblăcire"; întoloși= uni (căsători, asocia); înșiripa, înciripa= înfiripa, forma o acțiune, fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
această lucrare se folosea-imblaciul-(două bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
ridicau, uneori, glugi de ciocani sau căpițe de paie, în același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de porumb. Culese cu mâna, prin smulgere, mai multe fire de cânepă sau de in se legau și formau mănunchiuri sau snopi. Numai cânepa prea înaltă era cosită foarte aproape de pământ. După uscare, pentru scoaterea semințelor, cânepa era bătută cu îmblăciul sau cu un mai. Se mai puteau folosi în acest scop un butuc sau se bătea cânepa pe o scândură, deasupra unui așternut. După separarea semințelor, cânepa se ducea la dubit (topit), dospit și la cuptor. Topirea dura între 7
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a cânepii constituia o activitate cu caracter permanent. Cânepa de vară și inul, după cum am arătat mai sus, se smulgeau și se făceau chită (mănunchi) de câte 12 fuioare. După ce se uscau în mici glugi la soare, se băteau cu îmblăciul pentru a se scutura sămânța. Din sămânța de cânepă prăjită se obținea uleiul sau bătută cu chilugul, fiartă și amestecată cu miere se făcea jolfa, bună de mâncat mai ales în post sau cu turte la Crăciun. În postul mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era căruța sau carul de la formele lor primare până la cele mai avansate, iar în timpul iernii săniile tot făcute din lemn. Ca arme se foloseau arcul și săgețile, măciuca din lemn tare de corn care era simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă tot din lemn. Dintre instrumentele muzicale enumerăm: fluierul, cavalul, vioara sau scripca, țambalul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de obicei, n-avea pod și era lată de 2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau streșinile late ca să apere casa de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mult decît îndemînarea lor de duh, Strabon geto-dac, alături de bou oaia, turmele sînt marea lor bogăție, lunecă în uitare, ignoranța asigură prezentul, actualizat deplin în țest la muzeu, erau și din piatră și din lut, rîșnița cu bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
moartea viață minimă, profil de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
înțeles de ce. În ciuda faptului că erau foarte muncitori: fetele torceau, țeseau, împleteau, mergeau cu ziua la prășit; frații tatălui meu lucrau la pădure, la cosit, al îmblătit, adică la "treieratul" grâului. Se folosea o anumită sculă sau unealtă rurală numită "îmblăciu", cu ajutorul căreia, prin lovituri repetate, aplicate în zona spicelor, se obțineau boabele. Totuși, o ducea greu. Erau muncitori, însă nu aveau suficient pământ. Prin urmare, erau săraci. Tata, prin constituția lui atletică, prin disciplina de care dădea mereu dovadă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în fiecare vară la "îmblăcit" fasolea și mazărea pe aria șurii, la dat grâul și orzul prin morișcă (vânturat), la despănușat porumbul, la urcat sacii plini în podul casei și alte lucrări "bărbătești". Mie îmi plăcea mult cum bate cu "îmblăciul" în șură și odată apropiindu-mă să iau niște păstăi de mazăre, "îmblăciul" mi-a fâșâit pe la ureche. Dacă nu se oprea la timp, nu știu ce s-ar fi putut întâmpla cu capul meu. Vasile și Ilie învățau foarte bine la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
grâul și orzul prin morișcă (vânturat), la despănușat porumbul, la urcat sacii plini în podul casei și alte lucrări "bărbătești". Mie îmi plăcea mult cum bate cu "îmblăciul" în șură și odată apropiindu-mă să iau niște păstăi de mazăre, "îmblăciul" mi-a fâșâit pe la ureche. Dacă nu se oprea la timp, nu știu ce s-ar fi putut întâmpla cu capul meu. Vasile și Ilie învățau foarte bine la școală. Erau mereu premianți. Mi-amintesc că odată domnul lor fiind plecat cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
români din Drăguș declară între altele, și aceste cuvinte caracteristice concepției lor asupara împărțirii administrative a Transilvaniei :«Aici în sat nu poate omul nici cu vitele, nici cu palmele câștiga, nici-un ban, fără de a se duce în Ardeal ori cu îmblăcii, ori cu sapa, ori cu secera, ori cu coasa, acela tot mai poate face câte un potor...așa dar numai acela care n-are nimica se poate duce în Ardeal la lucru». Ei, cei din Drăguș, va să zică nu făceau parte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru construcția locuinței, acesta a fost folosit pentru alte trebuințe. Din lemn și-a realizat carul, ca să nu mai ducă producția agricolă din câmp, acasă cu spinarea, din lemn și-a construit plugul, grapa, cozile la sapă, la coasă, la îmblăciu și la toate celelalte unelte agricole de care nu se putea dispensa. Mai târziu sau poate în paralel cu aceasta a început a-și confecționa cele mai simple piese de mobilier, măsuța cu trei picioare pe care răsturna mămăliga fierbinte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai aproape, în Arpașil de Sus. Treieratul păioaselor, a fost una din operațiile agricole ce impunea rezolvarea unor probleme destul de complexe pentru meșter, ca și morăritul. Înainte vreme extragerea bobului cerealei din spic se făcea prin operația de îmblătit cu ajutorul îmblăciului, două bețe zdravene, unu mai lung, altul mai scurt, legate între ele cu o sfoară rezistentă, de regulă din cânepă bine răsucită și suficient de groasă cu care oameni în toată firea, pe vremea iobăgiei chiar și femei, loveau năpraznic
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc de lemn de 60 de centimetri de fag numit hădărag, legate la cap cu piele numită oglaghie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lemn de 60 de centimetri de fag numit hădărag, legate la cap cu piele numită oglaghie. Oglaghia de la dârjă era făcută așa ca să se învârtă hădăragul în jurul dârjei și omul lăsa dârjaua să se învârtă în mâini când bătea cu îmblăciul în Tinărog, așa-i zicea la grădina grofului. Era o șură mare care a stat până după primul război, acolo îmblăteau oamenii secara toamna. Spunea o bătrânică, aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Veșnici se sculară ca să trudească la Culesul Viei. Văzut-au dedesubt pe fiii și pe fiicele lor, nespus fiind uimiți De miriadele întunecate-n umbre din lumile aflate dedesubt. 650 Dimineață se ivi. Urizen se ridicắ, și-n mîna să Îmblăciul Făcu Podeaua să răsune, fu auzit îngrozitor de toți cei de sub ceruri. Grozav de tare răsunînd, podeaua cea de jos de zgomot se cutrémură, Si toate Neamurile fost-au treierate și din a' lor găoace treierate stelele 331. Atuncea Tharmas lua
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]