30 matches
-
Bălcescului din zorii revoluției pașoptiste Sau, cum ar spune poetul sfințind prin adeverirea metaforei porunca vremurilor noi, „după o îndelungată noapte istorică, petrecută în cătușe și gemete, în lacrimi și răbufniri năpraznice, mângâiate și călăuzite însă necontenit de steaua speranței, împilații veacurilor izbutiseră să ajungă ziua cea mare a înlăturării lanțurilor și a proclamării libertății și unității visate de înaintași”. George Nicolae-PODIȘOR Referință Bibliografică: Unirea cea Mare ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
În vremea studenției ceata s-a răsfirat, dar viața a curs lin printe meandre. Ne vedeam vara la Rucăr, în joc de billiard cu chegle, chibițat la poker ori în urcuș pe piscuri pentru chiolhane la proțap. Timpul de adevăr împilat a închegat familii și-a dezbinat prietenii, cu ascunziș și temeri. Iar anii presărați cu bine și cu tot și-au scurs menirea-n neștiut. Prietenia ne-a adunat, cununia ne-a înmulțit, tulbur de vreme ne-a-mpărțit și moartea ne-
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Iulica_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
creeze o școală, să dea un număr de elemente bine pregătite, care au cerut reforme democratice, ca votul universal și exproprierea moșiilor boierești și mănăstirești. Și la Iași, de la catedrele pe care le-a deținut, el a cerut pentru masele împilate, drepturi politice și condiții de viață omenești. Cu tot programul școlar extrem de încărcat, Simion Bărnuțiu a fost atent, la manifestările vieții sociale și politice, exprimîndu-și, în diferite modalități (lecții sau scrisori), atitudinea avansată care continua linia fundamentală exprimată in 1848
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Simion_barnutiu.html [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
totuși, spune acesta “este așadar un miracol că acest popor (!) și nu altul (!) se reprezintă încă atât de unitar și mai are o vădită conștiință de sine! Dar pentru câtă vreme!?”. “Pentru că în marea parte a existenței sale a viețuit împilat, exploatat și înșelat. Înșelat de cel venit de afară, de cel ce i-a fost trimis stăpân, sau chiar de cel de un neam cu El”, vorbind despre oportunismul său, “sau, mai pe înțelesul cuvintelor noastre- șmecheria”, despre lipsa rigorii
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
și universalitatea izbăvitoare a patimilor Fiului Lui Dumnezeu, era în definitiv un gest epopeic, conjunctural și trebuincios pentru a gândi în voie o “soluție” definitivă de a scutura lanțurile supunerii și a redobândi libertatea atât de prețioasă a unui popor împilat, norodul lui Israel și al lui Avraam, Isaac și al lui Iacov. La intrarea în Bethleem, grupuri-grupuri dau târcoale, se tocmesc și cumpără dintr-un târg unelte și bunuri de-ale gurii necesare întoarcerii acasă la vetrele lor, nu înainte de
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
totuși, spune acesta “este așadar un miracol că acest popor (!) și nu altul (!) se reprezintă încă atât de unitar și mai are o vădită conștiință de sine! Dar pentru câtă vreme!?”. “Pentru că în marea parte a existenței sale a viețuit împilat, exploatat și înșelat. Înșelat de cel venit de afară, de cel ce i-a fost trimis stăpân, sau chiar de cel de un neam cu El”, vorbind despre oportunismul său, “sau, mai pe înțelesul cuvintelor noastre- șmecheria”, despre lipsa rigorii
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Razvan_ducan_1398333819.html [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
știe-acel creștin Cum să treacă peste toate Piedicile care-i vin. Cu Iisus orice se poate. CE-I PREA MULT STRICĂ Prea mult de Țeghea m-am legat Punând acolo începutul Dar Dumnezeu nu m-a lăsat Să fiu acolo împilat. Prea mult de Țeghea m-am legat Să uit nu voi putea Că primul șanț noi l-am săpat Și, iată, azi e mănăstirea. Prea mult de Țeghea m-am legat Dorind a face-un Sfânt Locaș Măicuțele le-am
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1447360770.html [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
1936, p.259. ). Trick precizează și mă deslușit funcția bufonilor și a conducătorului: Îl regne: nous rions... Acești bufoni ai lui Cromwell au conștiința lucida a rolului pe care-l îndeplinesc. Hugo a întruchipat în bufon atitudinea protestatara a celor împilați, împotriva tiraniei și a abuzurilor. Precizam că adevăratul personaj principal al piesei lui Hugo, si in acelasi timp cel mai complex, este Triboulet. În bufonul din Regele petrece trebuie să vedem în primul rând protestul poporului față de asuprirea și inechitatea
FUNCŢIA BUFONULUI ÎN TEATRUL LUI VICTOR HUGO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Functia_bufonului_in_teatrul_lui_victor_hugo.html [Corola-blog/BlogPost/342540_a_343869]
-
desparte capul de inimă... Sperăm că în calitatea ta de marxisto-comunist “generos și ușor utopic”, să înțelegi de ce vor oamenii să-ți “naționalizeze” blogul! De fapt, mă așteptam să-l distribui benevol(distribuția Pareto?),în rații mici, să ajungă tuturor “împilaților” și nu să te comporți că un baron care-și urechează iobagii pt că i-a prins braconindu-i pădurile! Cît despre obtuzitatea facocereasca cu care RESPINGI EVIDENȚĂ(“nu văd argumentul lui Platon,nu vreau să zic ba da”..),molfăind “sensuri
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
primul An Nou cu adevărat al acestei credințe și al acestui neam care nu avuseseră până atunci decât ani vechi, începuți și sfârșiți în același vechi și întunecos fel al păcatului, al necredinței, al bigotismului și al formalismului înghețat și împilat în robia păcatului și păcătoșirii. În 1928 a avut loc la Arad primul congres al preoților misionari sub patronajul P.S. Grigorie Comșa, episcopul locului. Acest congres avea să elaboreze un „Statut al Asociației preoților misionari pentru a fi trimis Sfântului
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
de aproximație destul de largi chiar și unui recensământ făcut după metodele performante actuale. Cu atât mai problematic devine acest bilanț pe vremuri de război, cu refugieri, transmutări și deportări de populații, ocultări de identitate și interese clare, atât ale populației împilate, cât și a organelor represive, de a mistifica numerele reale. Un bilanț demografic care se bazează pe surse diferite și serioase este următorul : A. În 1940 se notau în România Mare circa 800 000 de evrei, din care: B. Evrei-ucrainieni
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
arhaice sau rurale. Spre exemplu, iată cum vorbește moș Petre Gânj: "„Cățeaua de Chiajna e totul! Din pricina muierii s-a vărsat sânge moldovenesc! Și cânii, cânii... de boieri vânduți... De aceea a pierit Ion-Vodă al nostru, de aceea țara geme împilată și noi pribegim!... Alelei! stăpâne, stăpâne... ne vom întoarce noi și rău vom potopi pe vrăjmași! cu mult sânge de-al lor vom spurca pământul!”", pentru ca dialogul să continue o perioadă în acest ton până când autorul intervine și-și notează
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
a expozițiilor din această peioadă. A fost perioada în care Luchian a realizat cele mai de seamă picturi ale sale, atât în ceea ce privește compozițiile, precum și în ceea ce privește portretele, florile și peisajele. Suferința cauzată de boală s-a contopit cu cea a omenilor împilați și umili, cu iubirea pentru frumusețile României, cu dragostea de om și de natură. Pe vremea când locuia în cartierul Filantropia, Luchian a recepționat cu groază știrile care veneau de la sălbatica represiune a țăranilor din anul 1907. Mărturiile despre cum
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
lună, într-un interviu pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung din Germania, doi cetățeni germani care fuseseră închiși în Iran, au povestit că auziseră că un aviator israelian ar fi fost închis într-o carceră de izolare. În aprilie 1996 organizația „Împilații pământului” a anunțat că Ron Arad se afla în mâinile sale și că îl va executa în următoarele 48 ore. În octombrie 1997 factori germani și ruși care fuseseră implicate în eforturile de căutare a lui Arad, au afirmat că
Ron Arad (pilot) () [Corola-website/Science/336455_a_337784]
-
formă vie relativ acceptabilă, aceea a primei și unicei viețuitoare aflate în imediata apropiere, respectiv a animalului titular al vizuinii! Un bursuc! *** Acum, urmează Arhanghelul, tu, Mare Maestru, îți vei putea duce la capăt misiunea. Un suflet drept, batjocorit și împilat, a strigat cu amărăciune către Tronul Celui Prea-Mărit și a cerut, pentru Pământ, pedeapsa cea mai aspră. Cel Milostiv l-a auzit. S-a îndurat și s-a înduplecat. Și i-a chemat pe toți mai marii Îngerilor Necuprinsului, care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 471-481; Mihai Iacobescu, „Iluzii și lanțuri”, „Bucovina literară”, 2002, 3-4; Mihai Cimpoi, Critice, II, Craiova, 2002, 183-185; Mircea Popa, Vasile Tărâțeanu, poetul Bucovinei împilate, „Familia română”, 2003, 3-4; George Vulturescu, „Dinafară”, PSS, 2003, 150-153. G. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
o parte a ei pe Prutul graniță între două state românești. Și nu pentru că președintele Ion Iliescu ar fi vrut... Iată de ce, nu pentru că aș avea intrare oricând la omul ajuns președinte, ci pentru că l-am simțit suferind pentru existența împilată a națiunii românești, nevoită să accepte un alt DIKTAT, îmi aplec și capul și condeiul în fața patriotului: DOMNUL Ion Iliescu. Președintele României. (Meridianul, An II nr. 18 (147) Luni, 12 februarie 2001, Editorial) EMIL CONSTANTINESCU Venit la Vaslui, în campanie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care fusese invitat) este un prilej pentru narator de a face o disecție a organismului social albanez mutilat psihologic de doctrina marxist-leninistă a Conducătorului (cu episoade trecătoare de titoism, de maoism, dar mai ales de stalinism) și totodată terorizat și împilat de mecanismele suspiciunii și ale denunțului. Obișnuit să-și disimuleze adevăratele sentimente și reacții, naratorul colectează nuanțele psihozei învederate de relațiile interumane definitiv otrăvit. Supunându-se el însuși acelui ralenti analitic instaurat de romancier, protagonistul ajunge să se întrebe dacă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
unei îmbunătățiri determinate și generalmente recunoscute; va respinge taxele de timbru și de înregistrare, pentru că nimicesc cu totul principiul gra tuității justiției și lovesc mai mult în acele stări ale societății, cari, fiind mai lipsite de instrucțiune, sunt mai lesne împilate. Ea va stărui încă pentru desființarea legii băuturilor spirtoase. În fine, presa va cere revizuirea sistemei existente de dări, din punctul de vedere al justiției, al echității și al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cum cântă neamțul în România, Ghimpele, an. XIII, nr. 36, 22 oc tombrie 1872, p. 3 (poezia are în total șase strofe). Din Telegraful: gașpar-vodă Țara geme de durere Și tu, Prințe, ai uitat, Ducând timpul în plăcere, Pe poporul împilat!... Gașpar, Gașpar te deșteaptă Vezi poporu-i subjugat, Timpul fuge, nu așteaptă Mâine el e răsculat! Și din munte până-n mare Toți, ca unul, vom striga: Fugi, te du peste hotare, Nu te vrem, măria-ta!21 Mă opresc aici. Aceasta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
credibilitate. În al doilea rând, șia construit un personaj cu priză la public. Prin el, Cristian Tudor Popescu transmite ideea că e un om din popor și pentru popor, veșnic nemulțumit de felul în care cei mulți sunt prostiți și împilați. (Veșnic, pentru că frustrările celor mulți sunt, la rândul lor, veșnice.) De-aici încruntătura, rictusurile sarcastice (trebuie să recunoș tem că îl ajută și fața foarte mult - osoasă, mobilă și expresivă; închipuiți vă un rubicond în rolul „durului“ Popescu și o să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
încă de la sfârșitul războiului pe teritoriul României. Revoluția din Ungaria din 1956, precum și povestea coabitării noastre cu vecinii de apartament, în cartierul Grivița Roșie - două evenimente: unul extraordinar și răsunător ca un sunet de trâmbiță anunțând prima deșteptare a popoarelor împilate, celălalt mediocru și obscur ca imaginea vieții oamenilor supuși regimului totalitar - au avut asupra existenței noastre o influență hotărâtoare. Gândindu-mă la ele mult mai târziu, am fost surprinsă de evidența lucrărilor destinului, de acea înlănțuire neprevăzută care poate să
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
săraci - lipiți: Hai la lupta/ Cea mare..." (Înfierarea); , Prin curte, unul câte unul,/ Din boxele de porci sunt scoși țăranii -/ Cei ce-au dormit către vânt,/ Vești stranii cunoscând și zvonuri/ Adeverite mai târziu: pe-un pat de lemn/ Sunt împilați; călăii îi încalecă,/ Cu clești de aur le scot limba;/ Șomoiog de cânepă înmoaie/ În bidonul cu venin de ierburi;/ Prinsă de cap, ca lipitoarea,/ Limba țăranului e amorțită:/ Se știe locul clevetirii; rădăcina/ De unde iese vorba cârtitoare -/ Cu ștergătoarele
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
viciul călărind ca hunii el po(h)etul logothetul. Clopote se smulg din funii și-n poetica țărânii port și navă/cimitirul leapădă cu trandafirul duhul tămâind mireasma arsă la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n stâncă împilată stânca-n munte răstignită zac și tac în stalagmită lacrima neîntrupată. Dalta/fulger n-a ajuns mutul azimut ascuns sunetul în șlefuire literele la galere legănând într-o psaltire un copil ca un pistil sânge-ntors din alte sfere. L-au
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
li se spunea liderii Junei drepte), P.P. Carp și Titu Maiorescu. Eminescu, director la ziarul conservator Timpul (apoi a fost înlocuit din această demnitate), nu împărtășea acest punct de vedere, socotindu-l un proiect asasin la adresa românilor transilvăneni subjugați și împilați, s-a înscris și în Societatea "Carpați", menită să ducă la eliberarea fraților din Ardealul cotropit, și scria, cu radicală înverșunare, împotriva liberalilor, polemizînd cu C. A. Rosetti (directorul Românului), deși nu se știa și nu se știe dacă și
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]