176 matches
-
când miniștrii și parlamentarii găbjesc, cu acte în regulă, vile somptuoase doar în virtutea faptului că au pupat în fund la momentul potrivit persoana potrivită? De ce n-am văzut în lanțuri, sau cu microfoanele televiziunilor amenințându-i agresiv, pe nici unul din împroprietăriții de pe Kiseleff și împrejurimi, dar nu trece zi în care să nu aflăm că o doamnă profesoară a acceptat o cutie de ciocolată din partea unui părinte mai cu dare de mână... Să fie clar: sunt absolut împotriva oricărui fel de
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
nu zic ba, zise după o pauză al doilea romancier, dar sfîrșitul mi se pare cam moale. - Am alt sfîrșit, răspunse primul romancier, scoțînd din buzunarul jiletcii o cutioară de sidef. Mi-a lăsat cutia cu purici mie." Așa că romancierul "împroprietărit", care-și drămuiește proza în foiletoane, trece la treabă. Era într-o vreme cînd "țara", ca titlu, ca temă, se purta. Doar că el îi scoate altă față, nu gravă, cum erau și cele desenate în respectul tradiției, și celelalte
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
terenului și a construcțiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despăgubiri, iar pentru construcții, proprietarul va primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora“. Articolele 19, 21 și 43 prevăd obligativitatea, pentru cel împroprietărit, de a avea sau a-și stabili domiciliul acolo unde primește pământul. Dacă ați fost împroprietărit în baza acestor articole, odată cu plecarea din țară și stabilirea domiciliului în străinătate, nu mai îndepliniți condițiile prevăzute de Legea nr. 18/1991 și
Agenda2004-52-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283195_a_284524]
-
tatăl său era învățător), localitate unde va reveni peste ani (1927) pentru a definitiva romanul „Ciuleandra“ și a pregăti redactarea noului său roman, „Răscoala“. Consiliul comunal i-a conferit atunci titlul de „Cetățean de onoare“ al Maierului, și l-a „împroprietărit“ cu pământ pentru „a-și construi aici o casă de vacanță și de creație“. Există, acum, la Maieru o „Expoziție memorială“ dedicată lui Liviu Rebreanu, în care aflăm documente originale, scrisori, manuscrise, obiecte care au aparținut romancierului. O reprezentare amplă
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
membrii Composesoratului Cosniciu de Sus i-au făcut lui Boer plângere penală. Primarul însă nu se consideră vinovat și spune că toate acuzele sunt doar niște minciuni. Recunoaște însă că a intermediat afacerea dintre prietena sa și cele patru persoane împroprietărite...însă nu i-a obligat la nimic. „Nimic nu este adevărat. Nu îmi permit să încalc legea în niciun fel și nici nu mă simt vinovat. Nu știu ce au declarat cele patru persoane procurorilor, însă eu le-am făcut o favoare
Comuna Ip a rămas fără primar, după ce edilul a fost suspendat pentru abuz în serviciu () [Corola-journal/Journalistic/24540_a_25865]
-
chiverniseala țărișoarei, poate că dl. Constantinescu (ajutat de omul său de încredere, Coston Georgescu) vrea să mai păstreze ceva muniție și pentru anii negri ce vin. Deocamdată, e sigur că el și-a pavat, călcând pe stelele de pe umerii viitorilor împroprietăriți, drumul spre al doilea mandat. Un drum al nerușinării și al ticăloșiei.
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
trecându-se treptat de la structurile politice și socialeconomice, de tip feudal, la structurile moderne proprii statului de drept, de tip capitalist. Aproape 60 de ani s-a luptat pentru înlăturarea iobăgiei, clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
proprii statului de drept, de tip capitalist. Aproape 60 de ani s-a luptat pentru înlăturarea iobăgiei, clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26 de prăjini; în această perioadă au luat ființă satele Bursuc-Deal (1869) și Diudiul (1879
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
împroprietărite doar 150 de persoane, pentru restul nemaifiind posibilități de acordare a terenurilor. Astfel, textul care condiționează acordarea terenurilor de posibilitatea împroprietăririi, iar nu de legitimitatea dreptului acordat, permite excluderea unor participanți la Revoluție, discriminându-i în raport cu cei împroprietăriți. ... 7. Textul de lege criticat nu prevede acordarea unui echivalent bănesc pentru aceia care nu pot primi în natură terenurile, astfel încât autorul este privat de dreptul de creanță asupra statului și discriminat față de cei care au primit terenul
DECIZIA nr. 862 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258402]
-
intrând în categoria proprietăților agricole rurale prevăzute în legea de față, este îngăduit - în condițiunile art. 2 - atît între ele cât și cu alte terenuri de aceeasi întindere sau valoare. În acest din urmă caz pământul primit în schimb de împroprietărit își dobândește calitatea de proprietate agricolă rurală. Gospodăria agricolă, adică locul pe care se află casă de locuit, magazia, grajdul și toate dependințele gospodărești, împreună cu curtea și cu grădină înconjurătoare, pînă la suprafață maximă de un hectar, nu se poate
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
de îndrumare Articolul 42 Sînt considerate de interes obștesc și sînt supuse dispozițiunilor legii de față, următoarele categorii de pășuni: 1. Pășunile comunale, inclusiv pășunile sau toloacele comunale din Bucovina. 2. Pășunile în devalmesie aparținînd obștiilor, composesoratelor, asociațiunilor, precum și locuitorilor împroprietăriți, sau grupurilor în număr mai mare de 25 persoane, sub orice denumire a coproprietarilor lor. 3. Pășunile de rezervă, dela munte și dela baltă, inclusiv cele alpine, aparținînd Statului, sub orice formă, județelor, comunelor, sau instituțiunilor de interes public, puse
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
la art. 3, trec asupra Statului, care va crea centre județene de închiriat mașini agricole la dispoziția agricultorilor. Celelalte unelte agricole și animale de tracțiune trec asupra Statului, proporțional cu suprafața de teren agricol expropriat și vor fi date țăranilor împroprietăriți. Articolul 7 Toate bunurile agricole arătate în art. 3 și 6 trec imediat, fără nicio despăgubire, pe deplin, în proprietatea Statului, pentru scopurile arătate la art. 2. Capitolul 3 Excepții dela exproprieri Articolul 8 Sînt exceptate dela expropriere și lăsate
LEGE Nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106088_a_107417]
-
de pășune. Articolul 12 La împroprietărire vor avea intaietate ostașii care sînt concentrați sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste. Articolul 13 Prefectura de județ, în urma încheierii lucrărilor de împroprietărire, va elibera titlul de proprietate celor împroprietăriți, precum și comunelor pentru islazuri, asupra loturilor ce li s-au atribuit. Articolul 14 Mărimea loturilor gospodăriilor noi create că și mărimea loturilor gospodăriilor mici, se va determina în raport cu rezervă de pămînt existența în raza plasei. De asemenea și în ce
LEGE Nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106088_a_107417]
-
lor va fi certificata de către organele Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Articolul 16 Prețul pămîntului pentru împroprietărire va fi egal cu al unei recolte mijlocii anuale la hectar, socotit astfel: În grau: 1.000 kg. În porumb: 1.200 kg. Noii împroprietăriți plătesc în bani sau în natură 10% din prețul de cumpărare, restul prețului de cumpărare va fi plătit în rate, după cum urmează: Pentru cei cu pămînt puțin, în 10 ani. Pentru cei fără pămînt, în 20 ani. În caz de
LEGE Nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106088_a_107417]
-
subzistență, țăranii nu aveau bani, iar piața era departe și produsele puține. Statul a preluat toate datoriile țăranilor, iar bejenarii trebuiau să restituie sumele datorate în rate pe termen de 15 ani, statul plătind proprietarilor, conform legii, o treime, iar împroprietăriții două treimi din suma stabilită. Se poate spune că nici cei care au aplicat reforma agrară, membrii comisiilor, n-au luat apărarea țăranilor, aceșștia lucrând cu proprietarii și cu oamenii lor, ceea ce a dus la vicierea listelor cu îndreptățiți a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Anton 42. Dumitru Turcu 43. Ilisei Chireacă 44. Ion Băișan Turcan 45. Ion Stan 46. Dănilă Dobrian 47. Gh. Tănase 48. Vasile Sandu 49. Ion Dobrian 50. N. Grămad Reforma agrară din 1864 s-a făcut prin despăgubirea proprietarilor; împroprietăriții clăcași din comuna Filipeni având de plătit importante sume de bani, în condițiile în care banii erau puțini și greu de făcut. Ceea ce surprinde pe trăitorul și cititorul de astăzi este grija legislatorului de a indica, în mod expres, locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau ale proprietarilor. Tot cu surprindere trebuie să constatăm că nu s-a prevăzut nicio palmă de pământ pentru școală și alte instituții culturale. Mai menționăm că toate documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
următoarele: a) declarațiile personale ale celor înscriși în tabele; b) informațiile date de alte persoane; c) rolurile fiscale (registrele de la primărie) d) argumentele celor care n-au fost înscriși la împroprietărire. Revizuirea tabelelor a dus la modificări „în tabelul de împroprietăriți al serviciului agricol”, așa cum se arată în procesul verbal încheiat la 22 aprilie 1922: Am exclus din acest tablou 20 de împroprietăriși - spun membrii Comitetului de Ocol - pe următorii împroprietăriți pentru motivele notate în dreptul fiecăruia (pământ propriu, domiciliu în altă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din care 7 fără pământ; - 62 din Lunca - din care 30 fără pământ; - 24 din Slobozia - din care 12 fără pământ; - 18 din Valea Boțului - din care 3 fără pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha, adică un lot de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boca, Mica monografie a satului Lunca, manuscris. 27 Mărturii ale celor care au răspuns la „Chestionarul” realizat de Olimpia Bădăluță. 28 Arhiva Primăriei Filipeni: Reforma agrară din 1921. Cele 20 de hectare ima fuseseră cumpărate de o parte dintre cei împroprietăriți, nu era al comunei. În funcție de suprafața plătită era și numărul de vite care puteau fi date pe izlaz. De exemplu, Gh. Boca, fost primar, avea 120 prăjini de imaș, putea trimite la păscut 6 vite. (Mărturia înregistrată pe bandă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fertile din tot pământul existent în comuna Filipeni. Nedreapta repartiție a pământului existentă în țară la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, este confirmată și de situația împărțirii pământului în comuna Filipeni: vechi răzeși, clăcași împroprietăriți (1864), mari proprietari. Spre observă cu claritate că 4 proprietari mari au mai mult pământ decât 452 de țărani; 1927,10 ha, față de 2211,72. Fiecărui proprietar îi revin aproximativ 552 ha, pe când fiecărui țăran răzeș îi revin aproximativ 7
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu claritate că 4 proprietari mari au mai mult pământ decât 452 de țărani; 1927,10 ha, față de 2211,72. Fiecărui proprietar îi revin aproximativ 552 ha, pe când fiecărui țăran răzeș îi revin aproximativ 7 ha, iar la foștii clăcași împroprietăriți revin, de familie, aproximativ 2,3 ha. Mica proprietate răzășească era, la rândul ei, repartizată inegal: 10 răzeși din Fruntești aveau peste 20 ha; cei mai mulți aveau între 8 și 4 ha. Numărul capilor încadrarea Suprafașa de familie de la pânăă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sigiliu în fum al satului Fruntești. Această ștampilă a fost folosită de vornicul satului Fruntești, Ion Ungureanu, în anul 1841. În anul 1865, procesele-verbale încheiate de comisia agrară sunt semnate de Artenie Drăgan, în calitate de primar, pe carel găsim în tabelul împroprietăriților între țăranii fruntași cu 4 boi. A făcut parte și din consiliul comunal, fiind semnat în această calitate pe mai multe procese-verbale. Primarul Artenie Drăgan, le fel ca alții care i-au urmat, nu șștia carte; avea un sigiliu propriu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]