3,048 matches
-
vedere duhovnicesc, pe care le-am avut cu Părintele și care, toate au fost prilej de mare înălțare sufletească pentru mine!... Tot aici și acum mă gândesc la faptul că Părintele Nicodim are o foarte mare dragoste și recunoștință față de înaintașii viețuitori ai sfintei mănăstiri Crasna pe care îi evocă cu foarte mare emoție, referindu-mă, aici, de pildă, la Părintele Arsenie Praja - în memoria căruia a scris o carte în care prezintă viața, faptele și învățătura vestitului duhovnic crăsnean!... De
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1431069321.html [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, scrierea/lucrarea aceasta se dorește a fi un mic gest, un sincer omagiu și ales prinos de recunoștință adus Părintelui nostru Stareț se dorește a fi un pas spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Eu, personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Nicodim
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1431069321.html [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
deoarece nimeni nu mai dorea să moară de foame predând o disciplină considerată de toată lumea ca fiind inutilă. La catedră, Verdunel, rămas încă un romantic incurabil, a încercat, la început, să capteze atenția elevilor cu mărețele fapte de arme ale înaintașilor în timp ce elevii se distrau de minune crezând că au un profesor care vorbește chineza. Apoi ca să nu-și piardă mințile, a trecut la povești din lecturile lui favorite și, culmea, a avut un așa succes încât, pe baza rezultatelor obținute
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
octombrie 2012 Toate Articolele Autorului La Cenaclul literar “Vasile Sav “ Medalionul literar “ Amurgul vieții ca un nou început-Gheorghe P.Lăzanu“ Avînd în vedere că ne aflăm în preajma zilei de 1 noiembrie când comunitatea de credincioși comemorează “Ziua Morților “, omagiu adus înaintașilor noștri, membri Cenaclului literar ”Vsile Sav “, din cadrul Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2,( coordonator Maria Bobină), au deschis ședința, condusă de Al.Florin Țene, președintele cenaclului, cu medalionul literar ” În memoria celor de sub brazde ce meditează pentru noi“.În cadrul
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_al_florin_tene_1351697124.html [Corola-blog/BlogPost/346350_a_347679]
-
fizionomiei spirituale a epocii. Precizând sensul ideilor principale ale vremii și determinând valoarea lor de circulație, dicționarul mai poate servi de îndreptar gândului celor mai tineri, care vor să se orienteze exact față de problemele pe care le găsesc deschise de înaintașii lor”. Ori nici un termen nu era atât de intens vehiculat precum cel de „spiritualitate” și nici unul nu era atât de echivoc, iar una din cauze se datora sensurilor multiple pe care el le are. Mircea Vulcănescu a identificat trei accepțiuni
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
morminte / În mrejele uitării, zac mii de oseminte / A celor ce-au căzut pe câmpuri de bătaie / Sub ciuruit de gloanțe și bombe de văpaie” au răsunat de pe buzele micilor școlari, iar corul școlii a reamintit celor prezenți despre îndemnurile înaintașilor din ,,Treceți batalioane române Carpații”, ne-a strecurat emoția prin ,, Imnul eroilor”, ne-a reamintit de vitejie interpretând cântecul ,,Drum bun ” și a făcut cunoscut încă o dată ,, Graiul neamului”. O zi plină de recunoștință, pioșenie și multă rugăciune. Plină cu
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând tradițiile marilor înaintași, Armata României îl cinstește și-l preamărește, și în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia, bucurându-se de cea mai mare cinste și prețuire din partea tuturor militarilor, căruia Biserica Ortodoxă îi aduce cântări de laude ca acestea
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
cel mai eficace mijloc de apărare (îndeosebi la câmpie) împotriva vijeliilor. Unde mai punem că pâlcurile și perdelele de pădure de la șes constituie cea mai economică metodă (verificată și răsverificată) de sporire a producției agricole, întrucât știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele de furtuni, dar asigură și o foarte necesară rezervă de apă pentru perioadele de secetă. Și cum instalațiile de irigare din zonele de câmpie ale României au dispărut aproape cu totul după
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
moldovenească de pictură în această epocă pictura fiind dominată de forțe „statice” și nu de „cele câteva urme de evoluție pe care, din obișnuință, credem a le recunoaște”, Sorin Ullea a hotărât să constate „cu ochii mei”, spune el, dacă înaintașii avuseseră dreptate sau nu și să poată demonstra adevărul fără replică, oricare ar fi fost el, și nu doar prin simple impresii. Cum specialiștii studiaseră numai monumentele foarte bine sau bine păstrate, ignorând numeroasele biserici cu pictură mai prost sau
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Alexandru cel Bun, pentru domn și soția sa doamna Marina, aflat azi în renumita Bibliotecă Bodleiană a Universității din Oxford și expus ca piesă importantă. În studiul său Sorin Ullea constată că Tetraevaghelul a fost doar admirat dar nestudiat de înaintași, apreciat doar ca realizare artistică fără analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
timp de iarnă, compactări experimentale reluate pentru vreo 7 promoții de premianți, pe clase. Desigur, a acestea au fost invitați și școlarii mai răsăriți, acordul scris al părinților lor. Micii academicieni de azi, autonumiți cercetători tempusieni ai lui Zamolse au înaintași vreo 25 de premianți Tempus - Primii în timp care sunt, își exercită profesiile alese, ca oameni liberi, ori mai sunt studenți, liceeni, unii chiar în comună... și sunt dovada propriei lor curiozități și deveniri, ai setei proprii de cunoaștere, ai
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
biserica cea din satul natal, “Ermitajul” cel de-acasă pe care îl dorea extins de la cele văzute în biserica satului de copilul cel de demult, la un panteon al Neamului, un măreț muzeu cu imagini care mărturisesc osârdia creștină a înaintașilor săi, încă vrednici de a da aceștia și buni urmași, imagini pe care năzuitorul la această măreață împlinire încă nu le văzuse, dar le prefigura revelator. “Nu putea tăvălugul ateu al bolșevismului, cu tot tartorul întunericului de partea lui, să
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
noastră colectivă, mai cu seamă, a beiușenilor, orădenilor și bihorenilor, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Pașcu Balaci va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE AVOCAT, SCRIITOR, DRAMATURG ŞI PUBLICIST PAŞCU BALACI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1462428971.html [Corola-blog/BlogPost/378836_a_380165]
-
cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală“, fapt ce l-a făcut întreaga viață autorul cunoscutei cărți “Istoria cărții vâlcene ( sec XVII-XVIII) “, apărută în anul 1981. Din cărțile lui am învățat că înaintașii noștrii ne-au iubit, dovadă este sângele pe care l-au vărsat pentru libertate. Am conștientizat că suntem o țară de oameni harnici, dar și de răzmeriți.Fiindcă toate triumfurile sunt morale. Am învățat din cărțile lui Costea Marinoiu că
DESPRE COSTEA MARINOIU NU TREBUIE SCRIS LA TIMPUL TRECUT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_costea_marinoiu_nu_trebuie_scris_al_florin_tene_1329854776.html [Corola-blog/BlogPost/346794_a_348123]
-
Autorului Beduin- Ticu Leontescu Poezia mistico-religioasă- un domeniu eludat de critica literară contemporană, fără să însemne că această tradiție lirică românească nu există. Un poet pe care îl citesc acum prima oară, Ticu Leontescu, din Timișoara, urmează căile bătătorite de înaintași, de la Dosoftei la Arghezi, de la Traian Dorz la Ioan Alexandru, pe tărâmul liricii religioase. Au fost opinii că acest gen literar nu este reprezentat semnificativ în literatura română: „Lirismul religios nu prea are reprezentanți de seamă în literatura română. În
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
26 de ani de serie nouă cultivând în primul rând respectul față de cititor, valoarea și profesionalismul, binele și echilibrul, pluralismul opiniilor, ba chiar și talentul acolo unde l-am aflat. Asumându-ne trecutul și făcând un exercițiu de admirație față de înaintași, îndrăznim să spunem că o aniversare poate fi totodată și un prilej de a scăpăra un chibrit pe cutia presei argeșene, determinând-o să conștientizeze și să se angajeze într-o ofensivă campanie de recunoaștere și de promovare a valorilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
și cărturar român, scriitor, filosof al culturii, editor și publicist de elită, creatorul rețelei de publicații electronice INTERMUNDUS Media”. (ibid. p. 24) În comuniunea cu harul hristic, omul creștin își definește esență să ortodoxă slăvind: adorarea lui Dumnezeu, cinstirea pentru Înaintași cei Mari, recunoștiința Elitelor spiritual-religioase, flacăra comuniunii intru iubire, mireasma misiunii intru adevăr, vocația alegerii în lumina crezului și autoritatea conducerii de ați asumă jertfă, vrednicia și responsabilitatea intru zidirea Panteonului sacru al Neamului nostru: „Pentru mine, care trăiesc numai
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
meu și cu poporul drept măritor creștin prin adorarea Mântuitorului, prin supravenerarea Maicii Domnului, prin aleasă venerarea a Sfinților și Martirilor, prin căutarea și cunoașterea Mărturisitorilor aflați în viață și prin ei, a celor urcați la ceruri, prin cinstirea Marilor înaintași de pe fiecare treaptă de misiune, vocație, jertfire și slujire a Neamului și a lui Dumnezeu. Referirile mele în scris, în manuscris, despre diversitatea lucrurilor și a esențelor lor, însumau cca. 3000 de pagini, după 30 de ani de informare, de
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Acum, în încheiere voi susține că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
administrație) și a fost înlocuit cu un virtual sectorist care va patrula non-stop. Din respect, nu am evidențiat pe harta noastră nici Primăria pentru a nu deconspira cetățenilor locația. Notă. Ar fi un exemplu de prețuire și respect pentru munca înaintașilor noștri dacă, în orice localitate, obiectivele culturale, străzile și străduțele(asfaltate, pietruite, ulițe) ar purta nume onorante ale neamului nostru. La Bălăbănești am putea să vorbim de Căminul Cultural „Mihail Kogălniceanu” și Biblioteca „G.F. Tașcă” pe strada „Alexandru Ioan Cuza
„Au uitat” by http://balabanesti.net/2011/10/10/%e2%80%9eau-uitat%e2%80%9d/ [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
pricina pe care l-am devorat cu pasiune. Știu că la lansare printre cei care au apreciat oferta de carte, directoarea adjunctă a Bibliotecii, Letiția Buruiană, observa, făcând comparație cu opera unui cărturar gălățean dispărut, istoricul Paul Păltănea, că dacă înaintașul a combinat rigoarea științifică și talentul scriitoricesc, autorul de față probează mai întâi harul literar. Pornind de la amintirile teologului dispărut, notate de acesta „cu o uimitoare forță de seducție a cititorului”, după cum observa autorul volumului de față, a fost nevoie
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Nu merge să imităm la infinit pe unul sau pe altul dintre poeți. Trebuie să ne găsim propriul drum, să desțelenim noi căi, să inventăm noi metode de a screie. Dar înainte de toate trebuie sa avem o bogată lectură despre înaintași, o bogata cultura literară si filozofică și, peste toate, TALENT. Și totuși/ umbra cuielor mai doare/ ca dintele de viperă-n călcâi/. Apleacă-Ți inima, Părinte,/ să suflu peste ea,/ cu ultima-mi suflare s-o mângâi. (-Umbra cuielor-Dumitri Ichim
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]