33 matches
-
din truda cariilor se plânge el fără să audă e musai să fie noapte în strigătul gol să se rupă crengile unei adunături de copaci ca el să plângă niciodată cu sine despre cât de adânc e crivățul din nevrednica înaripare a unui alt suflet de om ... Citește mai mult nu existăpăsări care să plângă înlăuntrul ouluiîn pana cu care își acoperă golulnu plânge păunulomulcu sternurile altcuiva pare elsă fie lacrimănu e plâns în sânul retineidurerea vederii estezvârlită prin timpan ierburilor
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
sufletul săusinele de ommușcă din furia vulcanilor cu viermidin truda cariilor se plânge elfără să audăe musai să fie noapteîn strigătul golsă se rupă crengile unei adunături de copacica el să plângăniciodată cu sinedespre cât de adânc e crivățuldin nevrednica înaripare a unui alt sufletde om... XXII. DANS DE CUVINTE, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013. este liniar spațiul este drept este împotriva oricărei linii care nu pare a fi cerc neatins de strigătul
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
sportiv românesc a participat la un program cultural și sportiv organizat de personalitățile și instituțiile locale, cu sprijinul Consulatului Român de la Tokio. Întrebat ce îl înaripează și călăuzește, în tot ceea ce realizeză în favoarea sportului, președintele Federației Române de Oină răspunde: ,,«Înariparea» despre care vorbiți o dorim ca „motor” al stării sufletești conectat la imnul oinei, pe care îl dorim compus, ca text și melodie, și interpretat de unul dintre artiștii noștri, doritor să se alăture inițiativei de reînviere a sportului național
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
Doamne, puterea înțelegerii și a închinăciunii, la templul moștenit și fără timp, să-mi pot petrece gându’ îmbătrânit, și inima-n lumină. IANUARIE Sunt născută în ianuarie, o lună cu ochii de gheață în hibernarea greoaie a poverilor sufletești. Alături, înariparea îngerească a speranței. Zăbovesc pe străzi ca-ntr-o rugăciune. În jur, doar pândele cerșetorilor îmbrățișați părintește de ger, în uimirea trecătorilor indiferenți. Oriunde privesc, abatere, risipă, pierzanie de la drumurile moștenite de la facere, în licărirea luceafărului de seară. MĂ CHEAMĂ
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1426419121.html [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
jocurilor olimpice sau finala unor competiții sportive, cât și la Centrul Acvatic ori la Velodromul Olimpic. Arce imense, precum acelea străjuind podurile lui Calatrava, luminatoare imense în arc de cerc, corzi de oțel decupând cerul precum o harpă gigantică. Această înaripare a arhitecturii. World Trade Center, Transportation Hub, Oculus La Malmo, în Suedia, unde trăiește Ion Miloș, un poet de origine română care mi-a tradus câteva poeme în suedeză, a fost construit Turning Torso, o clădire inspirată de o sculptură
Santiago Calatrava creează o arhitectură cu aripile deschise. În zbor. Levitând by Doina Uricariu, Corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105469_a_106761]
-
ne fac să uităm de cele sufletești de cele mai multe ori, despre faptul că este de o anumită origine, iar originea lui are o proveniență teritorială inseparabilă de spiritul colectiv născut pe un anumit teritoriu - aceasta reprezintă organigrama sufletului! Din această înaripare a sufletelor noastre, ziceam că s-a născut o carte. Un act reușit de colaborare, care în ciuda anumitor nuanțe de culoare poate neasemănătoare de mentalitate, de ‘diferențe’ chiar (impuse a fi așa de-a lungul vremilor - în R. Moldova), de
PREZENTARE DE CARTE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426594600.html [Corola-blog/BlogPost/363004_a_364333]
-
pierdut pe cale, Ți-l adun în priviri, cu lacrimi să îți umplu vechiul pocal de vin. Când plânge depărtarea rămasă-n amintiri, iar stele lăcrimează de-al dragostei suspin. Prin ochii Tăi privesc o lume dispărută ce-Ți trimitea frenetic, înaripări de dor. Iubire să-Ți cobori în lume nenăscută, de pământence să-Ți legi destin de muritor. Dar ai ales să fii ,,nemuritor și rece", iubire să-Ți trimiți în raze de Luceafăr. Prin noape, când răsari, cu dor ce
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1421264628.html [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
din truda cariilor se plânge el fără să audă e musai să fie noapte în strigătul gol să se rupă crengile unei adunături de copaci ca el să plângă niciodată cu sine despre cât de adânc e crivățul din nevrednica înaripare a unui alt suflet de om Referință Bibliografică: Atac la persoană / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 759, Anul III, 28 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Adrian Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ATAC LA PERSOANĂ de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Atac_la_persoana_george_adrian_popescu_1359407456_pf0uc.html [Corola-blog/BlogPost/348886_a_350215]
-
meuca cea mai perfectălucrare ... în mișcare!... XX. CELOR CARE SUFERĂ, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016. De când iubirea e o boala!? Și de ce să așteptăm să ne treacă? Ce anume să ne treacă, zborul, înariparea, bucuria, fiorul? De ce am face asta? Ne este așa de bine cu ele... Slava Domnului că nu s-au gândit să o trateze, să ne mintă, cu tablete scumpe și evident inutile! Vrea să plece din viața noastră cel ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lia_zidaru/canal [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
înflăcărați, îmbujorați pășim frumoși și minunați! Dimineața se cade, pe lângă chei, să luăm cea mai senină haină pentru zâmbetul ... Citește mai mult De când iubirea e o boala!? Și de ce să așteptăm să ne treacă? Ce anume să ne treacă,zborul, înariparea, bucuria, fiorul? De ce am face asta?Ne este așa de bine cu ele...Slava Domnuluică nu s-au gândit să o trateze,să ne mintă, cu tablete scumpeși evident inutile!Vrea să plece din viața noastrăcel ce ne-a transformat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lia_zidaru/canal [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CELOR CARE SUFERĂ Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului De când iubirea e o boala!? Și de ce să așteptăm să ne treacă? Ce anume să ne treacă, zborul, înariparea, bucuria, fiorul? De ce am face asta? Ne este așa de bine cu ele... Slava Domnului că nu s-au gândit să o trateze, să ne mintă, cu tablete scumpe și evident inutile! Vrea să plece din viața noastră cel ce
CELOR CARE SUFERĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1481377381.html [Corola-blog/BlogPost/371477_a_372806]
-
mână ca o armătură de ochi într-o așteptare de stele pașii nu ni se mai opresc noi înșine stele alunecăm spre stele înflorite cu ochi cu pași și zâmbete preludiul clipelor mult așteptate nu se mai dă înapoi rămâne înariparea surâsul ascuns în surâs acolo unde totul i-o floare un vis deschis numai stele peste tot numai flori și fericire în iubire până-n stele când cu ele te aduni 02 octombrie 2015 Cluj—Napoca Candelabru Priviri descojite mers dat
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1467264270.html [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
întâlnești idealul pierdut ai șansă să cuprinzi brațul bărbatului ales să te conducă spre noaptea sărutului aprins de stele albastre, de flăcările abisului încă neînceput, neștiut dar presimțit, ca si cum roua dimineții este gustata întâi și întâi nu ștearsă de tehnologia înaripării voite!? dar tu ce ai ales? moartea părinților în celălalt capăt de lume când nu te-au urmat în Continentul minunilor? visele reținerii în absconsul vitraliilor neînțelese? Să zbori între continente... între vid și lumina! Inspirația e conglomerat al pietrei
PUTEREA CUVINTELOR / THE POWER OF WORDS (POEME BILINGVE / BILINGUAL POEMS) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/bianca_marcovici_1496101698.html [Corola-blog/BlogPost/381706_a_383035]
-
potrivită, chiar dacă nu unică. Desigur, era în măsură să facă asta întrucât exprimarea nu-i punea probleme; dar chiar și o limbă a cărei folosire nu e realmente cunoscută poate fi rostită destul de corect - tot așa cum învelișul de tranziție către înaripare al unei cicade păstrează forma chiar în absența conținutului vital. Când Rică se decise să ia cu asalt plaja înțesată de turiști, el n-avu cum să-și dea seama de natura personalizată a mesajelor repetate în ajun până la memorizare
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aici un dublu motiv: al carului (mult mai vechi, de regăsit și la orientali; carul este trupul, intelectul este vizitiul, hățurile bine întinse sunt organul gândirii, atelajul greu de strunit reprezintă simțurile, iar Atman călătorește în acest car) și al înaripării. Problema este că, în motivul oriental, caii sunt cel mai puțin importanți și rolul lor e simplu: dacă sunt înhămați, atunci să facă exact ceea ce rolul le dictează, să tracteze. La Platon, caii tractează atelajul ca reprezentând simțuri contrare: latura
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
despre Blaga, Arghezi (dar observațiile fundamentale sînt de pe acum la acesta din urmă), ba chiar despre Crainic (prima cronică începe prin a relata o călătorie cu trenul, repetată cuvînt cu cuvînt în romanul Cartea nunții), detestat apoi cu tot atîta înaripare stilistică. Portretul mitologic al lui C. Stere din Adevărul literar și artistic e abandonat în Istorie. în schimb, lunga introducere epico-etnografică din capitolul Goga, nu există în cronica la volumul antologic din 1938. în general, în Istorie Călinescu își va
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
scurt ("În peștera Carpaților", "Toți morții din mormânturi", "Așa vorbi bătrână", "Mihnea încalecă...") pune în valoare capacitatea să de a trăi un fel de goana fantasmatica foarte potrivită inspirației sale. Aripi fantastice simte pe umere - iată numită de poetul însuși înariparea pe care tradiția literară a urmăririi demonice o provoacă în propriul său geniu. Dar, trebuie imediat spus, ritmul scurt produce un asemenea efect mai cu seamă în părțile inspirate din Mihnea și babă și în câteva alte texte lirice; aiurea
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
manuscrise au mai „dat drumul” Magdalena Bedrosian, Gabriela Negreanu, Geta Dimisianu, Sorin Mărculescu, „pe cine a citat Ierunca azi-noapte” și „dacă vine Croitoru în locul lui Dulea” - începeau ceasurile de polemici, la votcă, și apoi de taifas, la cafea. Nimic din înariparea bătăliilor de atunci, când ne loveam în Marquez vs. Canetti, Roa Bastos vs. Cortázar, Sabato și Carpentier, în Llosa vs. Musil, Rilke vs. Ginsberg sau Hölderlin vs. Ferlinghetti (după câteva pahare, organul oximoronic funcționează perfect) nu mai e de găsit
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
Angela Baciu-Moise - Domnule Vasile Andru, care este cartea care v-a chinuit cel mai mult? Și care este cea pe care o iubiți cel mai mult? - Scrierea unei cărți, oricât ar dura, oricâte înaripări sau înfrângeri ar presupune, nu te chinuie ci te înviază. Chiar când scrisul este un canon - adică devine ca un travaliu zilnic, ascetic, mortificator ( văzut din afară) - eu îl resimt ca pe o șansă, ca pe o extatică mânare dinlăuntru
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
hăpăilă” - sau O, Stephen will apologise... if not, the eagles will come and pull ouț his eyes, momentele sugerând chiar de la inceput atmosferă paradisiac-infernală), Antoaneta Ralian izbutește să ne capteze pe drumul lui Stephen Dedalus, artistul cu nume menit deopotrivă înaripării și căderii. De la jocurile copilăriei la aquinienele integritas, consonantia, claritas explicate prietenului Lynch (cu a sa hăzoasă, permanentă exclamație „bull’s eye” - tradusă prin „apă de ploaie” - a se observă menținerea sonorităților!), și până la „clipă de inspirație” captata în toată
Cu Joyce, despre epifanie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4698_a_6023]
-
a da suferinței o dimensiune ascendentă. în cea de a doua fază, descopăr că pictura fiului presupune inițierea într-o filozofie a privirii: crucea poate fi și sarcofag, emblemă a morții, dar și deschidere spre lumina învierii, săgeată metafizică și înaripare. Mobilitatea sufletească a spectatorului e chemată să participe nu atât la metamorfozarea formelor, cât la descifrarea energizantă a aceleiași imagini. Cu alte cuvinte, depinde de noi dacă prin lectura tablourilor ne lăsăm răstigniți sau salvați. Culorile sunt dispuse alchimic ca
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
pământul trece ca o arcă. Schimbarea de timpuri (gerunziul din ziua de Crăciun venind - care conferă întregului text atmosferă de colind românesc) sau chiar de sens, în cazul câte unui cuvânt (badge devine stea, continuând aceeași atmosferă de colind) susține înariparea poemului. E limpede că Mircea Cărtărescu, inspirat, nu se îndepărtează totuși de original, dar când o face, se simte acel „plan luminos” care ne ridică deasupra orizontului (îmi vine în minte horațianul lucidus ordo). Vocabularul ajută și el la imitația
Mircea Cărtărescu și Bob Dylan by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4059_a_5384]
-
nici amintirea ei? Acest nicăieri voluptuos, dar de o voluptate fără conținut, e un extaz formal al irealității. O stare de transparență devine ființa noastră și un trandafir gândit de un înger nu e mai ușor și mai vaporos ca înariparea spre desăvârșirea planantă a neființei. Veșnicia e un prilej de mândrie a muritorilor, o formă pretențioasă, prin care își mulțumesc un gust trecător de nonviață. Veșnic dezamăgiți de ea, ei redevin solidari cu propriile lor fantome și iubesc mai departe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
codrii furtunii/ Le aruncă dincolo de timp/ Aurul topit În rănile cerului” (Lacrima Ironică); ,, Teiul din Copou este plin de stele” (Oră de istorie literară); Liniștea prin umbră de luna” (Tremurul nopții). Despre poezia lui Alexandru Malin Tăcu are cuvinte de Înaripare și scriitorul Aurel Ștefanachi care, la ,,Călătorul profund” Își intitulează tabletă simplu: ,,Sandu Tăcu Malin”, dar spune multe: Deschid cartea, cartea geme. Deschid cartea, cartea geme. Înfrigurat caut o pagină ce-mi stăruie În cap și În suflet că o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poetul-gânditor", denkender Dichter precum Pindar, Shakespeare, Hölderlin, Eminescu, Tagore și de "gânditorul-poet", dichtender Denker. așa cum au fost presocraticii, Empedocle și Parmenide în primul rând, apoi Platon și Nietzsche, care au vorbit înaripat despre înțelesurile și neînțelesurile vieții umane și universale. Înariparea gânditoare a poemului și înariparea poetică a ideilor fac ca filozofii și poeții amintiți să fie cei mai citiți, cei mai îndrăgiți, tocmai pentru că înariparea poetică spre eliberarea spirituală este cea mai organică aspirație apriorică a spiritului omenesc. Receptarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]