94 matches
-
Buni; vrednica scriitoare și buna mea prietenă străbătuse mii de kilometri venind de la Toronto, fiindcă “Întoarcerea spre obârșii”, musai era să fie lansată ACASĂ! Deschizând zilnic diverse reviste online este imposibil să nu dai cu ochii de vreun crâmpei din încondeierile domnului Marin Voican! Eu îi remarcasem prezența periodică mai ales în două dintre publicațiile ce-mi este drag să le citesc, observasem la Domnia Sa preocupări în diverse arii culturale, atât în sfera literaturii prin texte în proză sau poezie, cât
“NE VEDEM LA PARIS!”- DAR PE CRIZA ASTA ... BINE-I ŞI LA BUCUREŞTI! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_ne_vedem_la_paris_dar_pe_criza_a_georgeta_resteman_1346790059.html [Corola-blog/BlogPost/343761_a_345090]
-
care a adus o reputație deosebită meșterilor din Transilvania și din Moldova. Ei au dedicat acestui frumos obicei, în care se reliefează talentul și priceperea, adevărate sărbători festive, cu expoziții și demonstrații pe viu. În fața tuturor, femeile transmit copiilor meșteșugul încondeierii ouălor, deloc ușor, însemnând nu numai preluarea motivelor din costumele populare, ci și pasiunea pentru culoare și pictură. Încondeiatul ouălor a căpătat un adevărat renume în Europa, obiceiul fiind apreciat și transmis de călătorii, mai ales veniți din Germania la
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
adus lucrări realizate de ei, sub coordonarea profesorilor Gheorghe Costea și Radu Șușman, dar au făcut și demonstrații live de pictură - icoane pe sticlă și lemn. De asemenea, Viorica Lezeu din Drăgoteni, comuna Remetea, le-a dezvăluit oaspeților niponi meșteșugul încondeierii ouălor, iar Catița Stan, din Remetea, soția meșterului Alexandru Stan, a venit pregătită să le dezvăluie arta prelucrării lemnului. Nici japonezii nu s-au lăsat mai prejos, oferindu-le alor noștri momente de dans folcloric japonez, chiar dacă nu sunt profesioniști
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 by http://confluente.ro/Comunicare_fara_frontiere_dialog_romano_nipon_in_municipiul_de_pe_cris_.html [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
mobilier tradițional. Obiectele lucrate de Bența Codrin sunt nu numai utilitare, ci și pline de semnificații, ușor de descifrat de un client avizat. Furculițele și lingurile au sculptate pe coadă diverse motive: soarele, cocoșul, pupăza, dragobetele (două pupeze îndrăgostite). Arta încondeierii ouălor emblematică pentru zona Bucovina este reprezentată de persoane din mai multe localități, fiecare având stilul ei de lucru. Negură Marioara din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de rață, găină, gâscă, prepeliță, struț, în culori cerate, negru și nuanțe de maro
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Toamnei”, „Zidul”, „Bătrâneasca”, „Oceanul învolburat”, „Întoarcerea lui Eminescu”, „Balada”, „Amurgul unei nopți de iarnă”, „Bukowina”. Laura Maria Niculiță, în vârstă de 14 ani, elevă la Școala din Ciocănești, este pasionată de sport, de muzică populară și cultă, de matematică, arta încondeierii ouălor, în toate aceste domenii obținând până în prezent numeroase premii la concursuri județene, naționale și internaționale. Cântă muzică populară și cultă de la vârsta de 7 ani. Simona Șcheul, în vârstă de 15 ani, elevă la Liceul „Ion Luca” din Vatra
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
la a vorbi despre epigramă ca gen (în fond, Nic Petrescu asta vrea să demonstreze, că această specie literară trebuie tratată cu toată seriozitatea), despre epigramiști și despre felul în care aceștia vorbesc despre sine și despre marea lor pasiune, încondeierea metehnelor omenești în vers savuros și șfichiuitor. Către sfârșitul primului secol după Cristos (85 102 e.n.), poetul latin Martial a impus pentru totdeauna epigrama, cele 1200 de poezii ale sale reprezentând strălucit această specie literară, reunite în 15 cărți, bucurându
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_antologie_a_epigramei_cronica_al_florin_tene_1359023154.html [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
misiunii consulare române la Cernăuți. Subtilizând colaborarea pozitivă în plan cultural cu România, ambii au recunoscut sincer că e o țară de invidiat în privința atenției și susținerii patrimoniului cultural. Referindu-se la semnificația acestor obiecte de cult pascale, în deosebi încondeierea ouălor, care sunt un simbol al binelui, belșugului și continuității, psihologul Svetlana Krasovska, printr-o veche legendă huțulă, cum că într-o peșteră din munți trăia un duh rău, blestemat să stea închis atâta timp, cât oamenii încondeiază ouăle, în
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Paști. Ouăle tradiționale autentice de Ciocănești sunt pe fond negru cu motive geometrice, în culori sobre: maro, negru, roșu închis sau vișiniu ce se regăsesc pe case, pe ouă și pe costume. La nivel național se cunosc stiluri autentice de încondeiere, iar la Ciocănești se folosește stilul încondeierii cu ceară de albină naturală, ouă care sunt trecute prin baia de culoare. Cu priceperea gospodinei care a încondeiat ea însăși ouă, doamna muzeograf Marilena Niculiță ne explică etapele încondeierii ouălor. Acestea se
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
pe fond negru cu motive geometrice, în culori sobre: maro, negru, roșu închis sau vișiniu ce se regăsesc pe case, pe ouă și pe costume. La nivel național se cunosc stiluri autentice de încondeiere, iar la Ciocănești se folosește stilul încondeierii cu ceară de albină naturală, ouă care sunt trecute prin baia de culoare. Cu priceperea gospodinei care a încondeiat ea însăși ouă, doamna muzeograf Marilena Niculiță ne explică etapele încondeierii ouălor. Acestea se golesc cu seringa și se extrage conținutul
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
stiluri autentice de încondeiere, iar la Ciocănești se folosește stilul încondeierii cu ceară de albină naturală, ouă care sunt trecute prin baia de culoare. Cu priceperea gospodinei care a încondeiat ea însăși ouă, doamna muzeograf Marilena Niculiță ne explică etapele încondeierii ouălor. Acestea se golesc cu seringa și se extrage conținutul sau se fac două găuri la ambele capete și se suflă, sunt spălate (degresate), uscate, se acoperă orificiul/orificiile cu un capac de ceară. Instrumentul cu care se încondeiază se
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
duse la concurs sunt date cu un lac incolor de piatră sau lemn pentru rezistența culorilor și strălucire. La concurs concurentele trebuie să aibă minim 12 ouă pentru adulți și minim 5 pentru copii. Fiecare încondeietoare are stilul propriu de încondeiere, dar trebuie respectate câteva simboluri: calea (cărarea) rătăcită, crucea pascală, linia verticală și orizontală care semnifică viața, respectiv moartea, soarele sau steaua în opt colțuri, cârja ciobanului, spicul de grâu care înseamnă bogăție, rombul, linia dublă și alte motive geometrice
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
din Franța care a obținut locul I. Școala din Ciocănești are o secție de încondeiat ouă al cărei atelier se află în muzeu. Atât școala, cât și muzeul au parteneriate cu diverse școli din țară care vor să învețe arta încondeierii ouălor. Se pun la dispoziție materiale, săli și una-două încondeietoare din sat. În 3-5 zile elevii învață să încondeieze. Timpul de lucru pentru un ou este între de 2-5 zile, iar pentru ouăle de struț se lucrează între 5-7 zile
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
lemn, plutași, cât și fotografii cu marile evenimente din viața omului și costume populare tradiționale. De la muzeu mergem acasă la doamna Mărioara Timu unde asistăm la o demonstrație de încondeiat ouă în timpul căreia ne sunt explicate din nou toate fazele încondeierii ouălor. Ba mai mult, doamna Timu are plăcerea de a ne iniția și pe noi în arta încondeierii ouălor, așa că ne-a dat chișița și ne-am apucat de lucru, gândindu-ne câtă măiestrie, câtă ingeniozitate, cât talent la desen
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
acasă la doamna Mărioara Timu unde asistăm la o demonstrație de încondeiat ouă în timpul căreia ne sunt explicate din nou toate fazele încondeierii ouălor. Ba mai mult, doamna Timu are plăcerea de a ne iniția și pe noi în arta încondeierii ouălor, așa că ne-a dat chișița și ne-am apucat de lucru, gândindu-ne câtă măiestrie, câtă ingeniozitate, cât talent la desen, câtă răbdare trebuie să aibă cel care practică un astfel de meștușug. Chiar dacă noi nu vom reuși, trăiește
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
într-o măciulie a unui bat plat). Tehnică tradițională spune că la încondeiat se mișcă oul, iar nu instrumentul. Acum se mai folosește și penița, în cazul incodeierii ouălor cu tus. Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesiva cu ceară, apoi scufundarea oului în diferite băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunză de stejar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, peștele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului. Dar se mai încondeiază ouă și în Vrancea, în Oltenia, etc. În ziua de azi se întâlnesc și alte tehnici: încondeierea cu ceară colorată, cu ceară arsă, cu tusuri, etc. La urmă, ouălor li se dă luciu cu lac. În cultura populară actuala, ouăle împistrite sunt, mai mult, obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor, care constituie mândria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
întâlnesc și alte tehnici: încondeierea cu ceară colorată, cu ceară arsă, cu tusuri, etc. La urmă, ouălor li se dă luciu cu lac. În cultura populară actuala, ouăle împistrite sunt, mai mult, obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor, care constituie mândria Paștelui bucovinean. Ele sunt vândute și peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate și de străini. Însă tradiția general ținută de români este înroșirea ouălor, care este o adevărată marca identitara și o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
sărbători. Această sărbătoare era sărbătoarea tinerilor, o sărbătoare în care cei mai buni prieteni schimbau cele mai frumoase ouă între ei pentru a pecetlui prietenia lor veșnică, considerându-se frați, surori de cruce. Magdalena pregătea cu grijă ouăle rămase pentru încondeiere. Avea mereu strânse într-un sertar bucăți te lumânări de ceară, unele rămase de după pomenile morților la care a participat în decursul întregului an, altele rămase de după arderea lor în timpul întreruperilor de electricitate. Se întâmpla să rămână fără electricitate datorită
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
care punea o mănă de tăciune scoasă de pe hornul sobei, așa colora ceara într-o nuanță de negru. Apoi dintr-un lemn moale pregătea chișița, unealta cu care se încodeiază ouăle. Învăța-se de la mama ei această tehnică veche de încondeiere. În vârful chișiței lega cu o sfoară subtire firele din păr de porc ațezate într-un orificiu de tablă meșterit cu grijă dintr-o conservă, această tablă era preferata ei, putea să o taie ușor cu o foarfecă de grădină
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
Fiecare încerca să creeze oul cel mai reușit. Apoi Magdalena le spăla cu huști diluând culoarea roșie de pe spațiile rămase goale. Ouăle deveneau albe ca laptele la bază, iar motivele țărănești în nuanță de negru lucitor pe roșu subliniau arta încondeierii. Așa primea Magdalena Duminica Albă ouăle fiind dăruite de copii altor copii primind în schimb alte ouă împodobite cu migală de săteni, fiecare după tehnica lui învățată din străbuni. O sărbătoare minunată în lumea satului românesc întâmpinată mereu de soarele
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
ochilor albaștri, / vântul călător / adiind peste lume - / pale de simțire / petrecute / în calde rotocoale de fum. // Petalele florilor / somnoroase, / mirosind a culori, / zămislesc dimineața.” (Dimineață). Câteva dintre poezii, trecute pe sub ochiul de fin observator al autorului, relevă abilitățile acestuia în încondeierea aspectelor esențiale ale unei creații lirice. Iată ce frumos creionează portretul POEZIEI: „În vara din tine / e-atâta lumină, / aud glas de îngeri zburând peste tină. // În vara din tine-s / petale de floare, / celest curcubeu / armonii de culoare. // În
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
domnul Drugă Adrian, pe lângă funcția decorativă, au și una terapeutică. Valeria Fercal, 62 de ani din comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava, atrage și încântă prin ouă încondeiate în atelier propriu reprezentative pentru partea de nord a Moldovei. A învățat meșteșugul încondeierii ouălor, de la o bătrânică din sat, pe când se afla la o vârstă fragedă și este foarte mulțumită că a reușit să îl transmită copiilor nu numai din propria familie, ci și din țară, prin participarea la tabere de creație. În
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
ouăle încondeiate alcătuiesc una dintre interesantele manifestări ale artei populare. Ouă încondeiate cu mărgele Privite mai de aproape însă, nu se poate tăgădui însemnătatea desenelor atât din punct de vedere etnografic, cât și artistic. Deși asemănându-se la trăsături generale, încondeierile variază însă, având un caracter propriu fiecărui popor. Astfel, pornind de la noi ca să mai înaintăm către Apus, trecând prin Bucovina, Boemia până în Polonia, găsim motive geometrice tot mai complicate, combinații mai savante și culori mai multe. „Se spune că se
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
ceara, le încondeiază din nou, adică se ascund sub un nou strat de ceară părțile care o să rămână cu prima culoare. Se pun ouăle în a doua vopsea. Culoarea din urmă predomină, alcătuind fondul sau câmpul pe care se desprind încondeierile toate." Arta încondeierii ouălor Obiceiul era ca mai toate ouăle să fie vopsite în culori vegetale. Galbenele, de pildă, se fac din coajă de măr pădureț. Roșala ne-o dă popularul băcan sau lignum. Portocaliul se capătă din foi de
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]