8,556 matches
-
a recunoscut‑o pe Amalia, a rămas blocat. Nu‑i venea să-și creadă ochilor. Ea se unduia în jurul unei bare verticale, cu ochii întredeschiși și cu buzele fremătând, cu părul despletit, lăsat să măture dușumeaua când trupu‑i se îndoia pe spate, în timp ce genunchii‑i strângeau bara aceea albă, lustruită de atâta frecuș. Preț de cinci minute a privit fără să clipească, orbit de furie și gelozie. „Ce face nenorocita asta acolo, băi frate! Cum a ajuns aici? De ce mă
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
cel care care a reluat o idee mai veche, împreună cu oamenii săi, aceea de a urca un turn până la cer... Nabucodonosor - cel care a distrus Templul nostru, al evreilor, cucerindu-ne și risipindu-ne, și luându-ne prizonieri. Nu mă-ndoiesc că evreii exilați și prizonieri în Babilon au avut contribuția lor la edificarea Turnului care l-a supărat pe Dumnezeu, căci Omul - cu „O” mare - încerca, trufaș, să se înalțe pe sine, fără ajutorul și mila divinității. Să-și dovedească
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
și-și duse fraza până la capăt. Îi mărturisise Oanei că o iubește, că toată existența lui este plină de ființa ei, că în tot ce face el, îi simte prezența, este motivat de prezența ei. Era adevărat, Oana nu se îndoise niciodată de el și-i mărturisise în felul ei, mai simplu, mai potolit, că și cu ea lucrurile stau exact la fel. Fusese sinceră până-n adâncul sufletului. Era un adevăr care trebuia spus. Maur iradia de bucurie. Exuberant, ridică de
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
brazdă (loc arat) în toate vechile mitologii. Ar fi multe de scris despre magh. arok - se vede legătura cu arik, arâk, arig -, cu sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
disperarea . Cu gândul acasă, îmi spun c-o să fie, Mai calmă și blândă-nserarea!. Aici, cît sunt singur și-i lungă cărarea, Chem îngerii mei păzitori Și nu mă usucă, decât depărtarea Și mutre urâte de ,,ciori”! Mai mult mă îndoaie, nu ,, ștreangul și biciul”, Ci lipsuri și chinuri din țară, Zbârlită mi-i coama, așa ca ariciul, Când oameni haini mă-nconjoară!. Mă rog, pentru voi, pentru Pace, Cât pot, din adânc mulțumesc! Dar știu că mai mult, nu pot
CALUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Calul_ionel_davidiuc_1343104350.html [Corola-blog/BlogPost/354579_a_355908]
-
Eric, fără să ceară meniul, a comandat două cafele cu frișcă. N-a aruncat nici măcar o singură ocheadă fetișcanei cu șorțuleț și fustă mini care se învârtea în jurul lui aranjând paharele și tacâmurile. Înainte de a începe să vorbească, a tot îndoit în fel și chip șervetul din pânză, răsucindu-l și întorcându-l până când a scos din el o lebădă cu gâtul grațios și coada înfoiată, apoi a tras de un colț și a aruncat indiferent șervetul desfăcut și mototolit pe
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
parte însă o reprezintă harul iertării, pe care Dumnezeu îl împărtășește prin mijlocirea slujitorului Său investit cu această putere, ca urmare a puterii date Sfinților Apostoli și prin ei urmașilor legitimi până la sfârșitul veacurilor”. Sunt, apoi, unii creștini care se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni-l înfățișează ca aspru spre a ne îndoi de iertare și a cădea în desnădejde” (Scara, Cuv. 5, 11) de aceea - continuă același sfânt - „nu te speria chiar dacă vei cădea în fiecare zi și nu te depărta de la calea lui Dumnezeu ci stai cu bărbăție și fără îndoială
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
femeile și cu mine, dar erau mai multe babe, care își făceau cruci cu evlavie, unele rostogolindu-și ochii în sus peste cap, altele în jos. Toți își făceau cruce odată, probabil când le făcea semn preotul. Unele femei se îndoiau până la pământ, mă țineam și eu după ele, îmi plăcea joaca aceea, până când bunica m-a oprit. Numai o babă se juca cu niște lumânări galbene, subțiri, apoi le dădea celorlalte babe, care se mișcau încet cu ele aprinse, până
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
Tăicuțul meu ce dormi, eu, mereu copilul tău, adult, natura intră-n cosmică-armonie, din candelă... lumină. Două fete Privesc, prin geamul obosit, la norii ce încep să plângă. De dor, sunt suflet istovit, un trecător pribeag în astă lume. Se-ndoaie meri, bătuți de vânt în fața casei, urmărind tristețea unor frunze, ce-și culcă fața pe pământ. În casă, cu măicuța, odăile tresar. Tristețea ei, icoanele îngheață. Privesc durerea ochilor bătrâni: puterea lor scutură cerul în fântâni. - Lasă-mă, măicuță, să
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
de consumator de cultură abia când profesorul Vasile Șoimaru mi-a făcut surpriza, implicit bucuria aproape revelatoare, de a-mi pune în brațe o altă lucrare, ca un liturghier, aparținând aceleiași specii de literatură imagistică, o operă ce, nu mă îndoiesc deloc, va fi fiind încununarea desăvârșirii în cel mai înalt grad a misiei asumate de dl. Pavel Bălan pe acest tărâm al cunoașterii prin intermediul imaginii fotografice. Cu câteva luni înainte primisem în dar capodopera osârdiei domnului V. Soimaru în același
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
o creație a omului - cum se afirmă adeseori - ci un fenomen mai presus de lume; este un dar primit de om de la Dumnezeu. Cunoașterea este condiționată de doi factori: Dumnezeu și omul. Dumnezeu există; iar de existența omului se poate îndoi cineva? Cunoașterea este posibilă prin existența neîndoielnică a acestor doi factori: Dumnezeu și omul creat de Dumnezeu. Deci nici lumea nu ne-o putem imagina fără Creatorul ei, fără Dumnezeu, autorul ei. Dumnezeu există; există și omul creat de Dumnezeu
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1396424492.html [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
de suferință. Le separ și-mă-nvăț mai departe a-ți mulțumi că exiști pur și simplu. Sărbătoarea inimii continuă, spre liniștirea gândului. Voi reveni la acele clipe despre care îți spuneam mai devreme și, pentru că am tăcut, ai fost îndoit cumva de existența sămânței lor de adevăr. Poate vei resimți și tu fărâma de înseninare. Mi-am asumat starea de "canal" al informațiilor transmise de Divinitate cititorului. Aceasta este de fapt menirea artistului. Sunt interfață între Divinitate și lumesc, în
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
corp și ridică picioarele, brațele și pieptul. Depărtează picioarele în exterior și interior, repetând acțiunea. Cu grijă, adu corpul în poziția inițială”, afirmă profesorul de yoga Dana Țupa. 3. Setu Bandhasana ca variantă pentru sciatică. „Culcă-te pe spate și îndoaie ușor genunchii. Glisează o cărămidă sub partea dorsală, înlătură cărămida și revino la poziția inițială. Exersează de câteva ori această postură până când simți că durerile de spate și picioare se estompează”, declară Dana Țupa. 4. Supta Padangusthasana. „Culcă-te pe
CINCI POSTURI DE YOGA CARE ÎNLĂTURĂ DUREREA NERVULUI SCIATIC ÎN 15 MINUTE de DANA ŢUPA în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/dana_tupa_1497111965.html [Corola-blog/BlogPost/344860_a_346189]
-
cu mine împreună Nedumeriți că fiul, demult, copil mic nu e. Cu palme mici ating ei argintu-mi de la tâmple Și nu pot înțelege triumfu-acestor mreje: Cum a putut în viață așa să se întâmple Că omul nu răsare, ci-i îndoit de lege. Jelindu-mi oboseala în riduri de pe față Îmi netezesc obrazul nepricepând nimică: Cum poate vremea asta să zgârie o viață Cu-atâta răutate-n năravu-i de pisică? Mă bucur că n-au știre cum timpul se petrece Și
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/victor_bragagiu_1496835781.html [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]
-
a scoate în evidență o îndrăzneală mai mare decât aveam, întâlnind-o pe actrița Monalisa Basarab m-am apropiat de ea cu pași reinițiați în voință, pentru că în prima secundă își pierduseră abilitatea simplă de a păși. Nimeni nu se îndoiește că o admirație pronunțată față de cineva se vede, iar închipuirea că e mai bine să încerci ascunderea ei e o greșeală contra caracterului uman. Iubirea, admirația, încântarea sunt stări omenești și îi aduc cinste celui ce nu le închide în
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
ani a dinozaurilor. Un lucru e cert: la Roșia Montană nu va fi nici un crater! Dar după ce stradă va câștiga, va exista un crater uriaș în lumea voastră, a televiziunilor. Veți fi îngropați sub propria neputința și nedumerire. Nu va îndoiți de astă. La o adică, putem formă coloane care să depășească zece kilometri! http://silviudancu.wordpress.com/2013/09/09/nu-noi-ucidem-presa-presa-s-a-sinucis Cei care au remarcat, primii, făcătură “Antenei 3” au fost înșiși telespectatorii, de unde textul original a fost rapid împrăștiat
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! by http://uzp.org.ro/ordin-de-zi-pe-trustul-intact-minciuna-si-manipulare/ [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
fi. Ce să fie.....,lumea , viața, viul, rămân același și cu mine și fără mine și cu tine și fără tine. Din țărână ai venit, și în țărână te întorci este certitudinea sacră de care nimeni nu trebuie să se îndoiască. În viața asta ai fost om, în alta poate ești pom, pasăre, moleculă de apă, adiere de vînt, sau doar țărână ce îi hrănește pe alții mai norocoși. Ce rămâne în urma ta, te întrebi ? Ce ai lăsat, doar amintiri de
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
la diverse aparate și furtunuri de oxigen. Îi era destul de greu să o vadă așa într-o stare inertă, cu tuburi și fire peste tot pe lângă patul ei metalic de spital. Știa că Mircea este lângă ea sufletește. Nu se îndoia de acest lucru. Nu știa ce va face dacă mama va părăsi prea devreme această lume. Ce se va întâmpla cu ea? Va rezista să trăiască singură între pereții reci ai casei, știind că cei dragi nu mai sunt fizic
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
punctuație- Oriunde mergi copile, tu ia seama Ce mult a suferit această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi Strămoșii tăi au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și dreaptă rădăcina, Întreg copacul pare un tumult, În ochii lor n-a scormonit
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
cu obârșii teleormănene, în comuna Balaci (născut în 1954 - Iulie 4, când nord-americanii își aniversează Ziua Națională), se dedulcește la spiritul romanțios și ludic al truverilor provensali/ trubadurilor francezi, care au inventat sonetul acum vreo 700-800 de ani. Nu ne îndoim că prolificul scriitor Theodor Răpan a fost atât de însetat de cunoașterea antecesorilor acestei specii lirice cu formă fixă, încât și-a însușit cele mai importante reguli ale respectării canoanelor celor 14 versuri. El a optat, în imensa majoritate a
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
concept interesant la care nu m-aș fi gândit niciodată, spuse Simbinacus. Cum însă să credem că acesta este adevărul când cel numit Iisus galileeanul este deja în lumea umbrelor? Personal cred că adevărul, dacă cumva există și nu mă îndoiesc că există, nu poate muri, nu poate fi schimbat și nu poate fi vremelnic ci etern iar dacă e etern el este dincolo de noi toți și de timp. -Subscriu, spuse Iocentus, cu observația că adevărul e o certitudine! Căci dacă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
m., care pur și simplu de-servește călătorii de pe acest traseu. Cu sau fără muzică la bord. Te pornești ca orice țăran ce se respectă dis-de-dimineață, să zicem la 5,45, din sat, dar nu poți fi niciodată sigur (Mă îndoiesc, deci autobuzul nu există!) când și unde vei ajunge ! Pentru că : ori se strică autobuzul, ori vremea, ori-Doamne ferește!-șoferul! Să le luăm pe rând ! TRAP-SA are sub oblăduire ruta menționată.Dus și întors. Adică invers,dar invers de tot
CÂTE-UN HOP-HOP-HOP,PÂNĂ N-OM MAI FI DELOC! de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cate_un_hop_hop_hop_pana_n_costel_zagan_1387130978.html [Corola-blog/BlogPost/363354_a_364683]
-
astfel și mie, dorința de-a ajunge pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
apus Caii-nfloreau albaștri Triști proiectați pe râpi Ducând pe ei poporul Arzând și violet Răsunau codrii roșii De țipete și toamne Și-un corn se-auzea straniu Din începutul lumii Și răsărea pustie Țipând înalt sub cer Și se-ndoiau demenții C-ar urmării ceva Și-n liniștea de sfere Și toamne de uraniu Apărea însăși fiara Pe fața vreunui lac Și iar porneau sălbatic Popoarele pe cai Târziu se mișca bolta Înalt deasupra lor Și chiuiau prin codri Chipurile
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]