400 matches
-
--Dacă eu spun că vreau să fac o afacere cu dumneata, de ce mă refuzi? Iar a scăpărat tunul în întunericul deziluziilor. Iar i s-a luminat fața și ochii îi luciră lacom. Privi pe țiganul mustăcios din fața sa, ca un înecat ce se agață de un pai de speranță. Auzi la el, îi propune omu’ o afacere și dobitocul o refuză ca un prost! Păi, nu e ăsta tunul mult visat? Poate vrea omu’ să transporte armament...sau niște droguri, sau
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
o frumusețe ce imi amintea de Maria Magdalena stătea acolo în fața mea, iar eu doar un gest dacă aș fi făcut cădeam amândoi, ea trecea prin aceea perioada când ființă umană ajunge pe marginea abismului și atunci se prinde că înecatul de cineva pentru a fi ajutată însă, dacă o împingi spre abism se prăbușește poate pentru totdeauna. În acele momente m-am gandit la Iisus și la Maria Magdalena și acel gând mi-a adus biruința am trăit un sentiment
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1412153433.html [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
I Condamnatu-așteaptă, ca vreun avocat, Cumpăna să-ncline spre a fi scăpat. Viața îi atârnă de un fir de păr, Legea îl strivește, căci un adevăr Rareori se vede...a mai fi lăsat La liman să iese, ba e și-necat Și pe el se toarnă tone de gunoi, Cumpăna o țin cei pe care noi I-am pus să ne deie legile curate; Ei cu sârg le schimbă, le ciuntesc pe toate. Cumpăna o mișcă după placul lor, Legea mi-
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nonecumpana.html [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
doine de văduvie, de înec, de dor, de dragoste... „Pe la toate casele/ Bat bărbații coasele,/ Da la mine n-are cine/ C-al meu din război nu vine...!”/ Iată o doină de înec, impresionantă: „În lacu’ din Răcătău/ S-o-necat voinic flăcău,/ Duminică pi-nserat,/ Oameni mulți s-o adunat,/ Se-ntrebau cum s-o-necat/ Un flăcău voinic din sat...?!”/ Pământule di-mi ești frati/ Dă-ț țărâna la o parti/ Să-mi văd băiatu’ ci faci,/ Poate, poate s-
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Da la mine n-are cine/ C-al meu din război nu vine...!”/ Iată o doină de înec, impresionantă: „În lacu’ din Răcătău/ S-o-necat voinic flăcău,/ Duminică pi-nserat,/ Oameni mulți s-o adunat,/ Se-ntrebau cum s-o-necat/ Un flăcău voinic din sat...?!”/ Pământule di-mi ești frati/ Dă-ț țărâna la o parti/ Să-mi văd băiatu’ ci faci,/ Poate, poate s-o întoarci!/ Doamni ci rău am făcut/ Di-așa păcat m-o bătut?!”/ Frumoasă, agreabilă
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
POEZIE DE TITINA NICA ȚENE Așa-i viața... M-am întors la mine-n sat și-am găsit casa-ntr-o rână, nimeni nu mai stă în ea decând s-a dus maica bună. Râul Beica clipocește, via s-a-necat în ruguri deși nimeni n-o muncește tot mai dă vreo doi-trei struguri. Părul, nucul și gutuiul sânt deja cam ofiliți, nu e nimeni prin ogradă să simtă că sânt iubiți. Lângă prispă-n grădiniță, Prea plăpândă, o zambilă a
AŞA-I E VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Asa_i_e_viata.html [Corola-blog/BlogPost/355890_a_357219]
-
drum să te întâlnești cu pădurarul și brigadierul, care să-ți marcheze arborii uscați din parcela delimitată din Fondul funciar, conform „Titlului de Proprietate„. ”Pățania” creșterii iezilor sălbatici este greu de ... ”digerat”..., imposibil să nu plângi. Capitolul ” Pedeapsă pentru un înecat” te duce cu gândul la perioada colectivizării când, inclusiv, elevilor de la școală, de orice nivel li se dădea de lucru: - muncă patriotică - de multe ori și în afara orelor de curs. Era acea perioadă a... „educției prin muncă”, perioadă ce nu
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CĂUTARE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Căutare În căutare este ceva din disperarea Înecatului, oceane de hârtie, Versuri scrise pe foile neantului, Eu caut, tu cauți, el caută, Ne alege Diavolul sau Timpul, poate Domnul, mai știi, un cititor atent la virgule, ieri mi-am pierdut inima pe scări, astăzi, cheile de la ușă, mâine
CĂUTARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cautare.html [Corola-blog/BlogPost/356881_a_358210]
-
mioarele careva cu mașina.E circulație mare până la Govora. -Grijesc! Și pe la noi se circulă bogăt... -Când ajungi întrebi de Maria lui Mecherel. Stă lângă școală. Îi spui de Ion al lui Ionescu, ciobanul. -A fost măritată? -Da! E femeia înecatului de la baraj. Își căuta și ea jumătatea.Ăi din sat ziceau că e rea de muscă ... Dar nu e adevărat. Ști cum e ... gura satului-i slobodă. -Am s-o caut ... Amu zic și eu ca omul. Voi încerca. Încercarea
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
progenituri! Graba cu care își evacuează senzațiile, sentimentele abia prefigurate și care nu ajung să se pritocească îndeajuns (darămite să sedimenteze!?) pentru a coagula forme, conținuturi și mesaje durabile, nefaliate pe „subplăci tectonice” în care s-a refugiat de groază înecatul, aruncând ancora anapoda, sunt de natură să îngrijoreze. Clasicii sunt din ce în ce mai neglijați, dacă nu detestați și huliți (din ignoranță și din modă, că nu „se mai poartă!”), depășiți ce să mai spun, de ce adică tot ce este frumos să înceapă
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
visează să fie coșuri de Titanic sau măcar tren somptuos în Orient chestie care nu se întâmplă oricât ai aștepta în gară Vezi? asta înseamnă adevărata frică.. FRICA NO 2 mi-e frică de mare de oamenii care o bântuie înecații masculii care caută sex fetele cu bikini provocativ e un clocot care nu prevestește calmul furtuna din noi se amplifică corabile se scufundă la mal din sandale curge nisip și scoici deluviene sunt mereu singur la mare chiar dacă am pus
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1425463453.html [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
III-lea, marele cneaz al Moscovei pentru a își susține politica de independență față de turci, unguri și polonezi. Petru Rareș își impne protectoratul asupra altor orașe ardelene Sighișoara și Mediaș și își mărită una din fiice cu domnul muntean Vlad Înecatul, pe la 1530, încercând să includă și Țara Românească în sfera de influență a Moldovei. Ioan Zápolya și-a dat seama că această campanie a lui Petru Rareș în Ardeal urmărea extinderea posesiunilor acestuia și nu sprijinul pe care credea că
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Îl îndemnă femeia cu voce scăzută. - Da' ăia marii, nu trebuia să să scoale deja, Lină? - Da' să-i ia mama lu' Aghiuță! blestemă Lina, tot cu voce scăzută. A luat ieri ajutoru' de la Premărie, si-a băut amândoi ca-necații, toată noaptea ... Și a stat pă netu' ăla ... Ba, unde mai pui, că s-a luat și la bătaie, pă la vreo două noaptea ... de m-am băgat io între ei, să-i desparț ... Bătrâna vorbește cu patos, vizibil afectată
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
asculți admirativ, Cum fac broscuțele oac-oac și stuful stă contemplativ, În mâlul straniu și lucios ca pielea ta de liliac. Te-aștept în raiul specios, Să facem dragoste-n caimac. Și-n lapte crud de turturea în care s-a-necat un mânz. Și apropo, iubita mea : -Ce faci duminică la prânz? Referință Bibliografică: CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate
CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1472224740.html [Corola-blog/BlogPost/375387_a_376716]
-
rău, dar ce ar spune D. Defoe ? Și-așa îmi este foarte rău, aici în într-un birou din hău, pentru iadul are chiar birouri, șefi și mahări mari, iar Torquemada nu e fada, naiva, gingașa Armada ce s-a-necat la sud de coasta enegleză, ca o țață proastă. Pe Abulafia mă jur că nu mai scriu nimic de muri și și mure, de mauri și de Othelo, hotelieri, îmi plac doar dascălii de ieri și mai cu seamă profesoara
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Memento.html [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
în urma noastră împreună cu morții.” Obiectivul militar a fost când Odesa, când Rostov, când Stalingrad, când altul. Neschimbat a rămas numai obiectivul viață. „Dacă treceai în fugă pe lângă un rănit, acesta se agăța cu mâna de tine, rugându-te cu disperarea înecatului: «fraților, nu mă lăsați, luați-mă cu voi». Trebuia să-i dai cu baioneta peste mână pentru a te elibera, că abia puteam să mergem noi înșine.” S-a făcut pace. Și iar a fost când bine, când rău. Să
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ȘTIU... ȘI NU ȘTIU... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Știu să înot... Și totuși, câteodată o mare de pericol mi-e uscatul și port aceeași haină cu-necatul ce și-a uitat voința descheiată. Știu să și cânt dar cântecu-mi lipsește adesea de pe harta ascultării. Prea inhibat de umbrele mustrării ieșirea-n lume parcă nu-i priește. Știu să desfac verigi de chibzuință dar mă-ncifrez și în necugetări
ŞTIU... ŞI NU ŞTIU... de AURA POPA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aura_popa_1484997630.html [Corola-blog/BlogPost/371640_a_372969]
-
ca toți copiii: vioi, zburdalnic, înclinat spre joacă, cu o imaginație bogată, specifică vârstei. De pildă, el îi covinge pe prietenii săi: Huckleberry Finn și Joe Harper să se joace de-a pirații. Fugiseră pe o insulă , familiile îi credeau înecați și tot târgul asistă la slujba de ,,înmormântare''. Tot ei îl descoperă pe Joe Indianul și locul comoarei. Mark Twain a dăruit literaturii o adevărată monografie a copilăriei, așa cum sunt oglindite și pățaniile lui Nică din ,,Amintiri din copilărie'', zugrăvite
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
începându-și rugile sacrosante nu veți vedea Caleașca de fulgere ca o nălucă trecând prin mijlocul emoției nici nu veți ști cum jumătate din viață mi-a luat organizarea pustiului cum am stat ani și ani înconjurat de vorbe precum înecatul de mare și cum deseori cărțile pot fi mai tari decât moartea. Iar dacă vreodată veți întâlni Poema sfârșitului sau, vai vouă!, Documentele Haosului, ocoliți-le în mare grabă ca pe feerice apocalipse, tzunamii, atentate sinistre la liniștea recurentă. Iar
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_necititorilor_mei_daniel_corbu.html [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
este sortită eșecului și procedau ca la asediul cetății Potideea descris de Herodot, cînd generalul persan Artabazos, văzînd că refluxul mării deschisese o trecătoare largă, se hotărî să profite, dar marea reveni și cei care nu știau să înoate fură înecați ... , așa că ele începeau să se tînguie, măi, Grigorie, cade cada cu rufe pe mine, sari, bărbate, aoleo, Cezare, nu mă mai descurc cu copiii ăștia, sai repede, că își prinse piciorul în roată, mă, ăsta, că te omor acuma! și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
de bine! Troznitura din telefon a fost ultima lovitură de ciocan care grăbi sufletul lui moș Ion să se gătească de plecare. Gâjâiturile se transformară în hârâituri și horcăieli. Cu receptorul pe piept, moș Ion dădea din mâini ca un înecat. Ionică se uita la el ca un tâmp. Ce, bă, ai început să mori? Rânji: Hai, că începe șpectacolu´! Dar horcăielile și zbuciumul lui moș Ion îl speriară.. Trase receptorul de fir și-l puse-n furcă. Se retrase un
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
la fugă ca un apucat până-n fundul grădinii. Inima-i bătea să-i spargă pieptul. Se piti printre ierburi, la rădăcina unui salcâm. În casă, moș Ion se mai liniștise, dar stările de sufocare mai persistau. Sufla în continuare ca înecatul. Simți că sufletul său dă să iasă. Își aminti că Mihai îi zise: „cu dinții, bă, cu dinții!” Încercă să strângă din dinți, dar...nu putea...Căsca gura și gâjâia:„â...â...â...” Își aminti că Angelica îl rugase: „trei
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
conjuga eforturile cu acelea ale Mitropoliei Oltenia, pentru a urni din loc greul rădvan al deblocării birocrației, în vederea alocării fondurilor necesare continuării restaurării Bisericii Mânăstirii Sadova - ctitorie a Boierilor Craiovești, atestată prin actul din 20 august 1530 al Domnitorului Vlad Înecatul, ,,clădită din nou” (scrie în jurnalul său de călătorie, la 1655, sirianul Paul de Alep) de Matei Basarab, la 1633, ,,pe locul vechii ctitorii a strămoșilor săi: Craioveștii”. În secolul al XVII-lea, un alt călător, turc de astă-dată: Evlia
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
că nu a fost nimeni pe-afară ca să-l vadă; mai ales că vecinii aveau casele departe de-a lor, iar vremea potrivnică l-a ajutat cum nu se putea mai bine. Spre ziuă s-a pus o ploaie de-a-necat pământul, că oricine ar fi vrut să-i găsească urmele, era imposibil. Viitura coborâse cu atâta furie peste coasta pe unde plecase că acoperise cu un mâl cleios toate potecile. Imaginile acelor nopți terefiante îi apăreau așa de vii în
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]