74 matches
-
ele putând fi considerate și ca o profesiune de credință a marelui patriot. Semnificativă este chiar maniera în care Mihail Kogălniceanu încearcă să definească istoria. Preluând ideile lui Ranke, Mihail Kogălniceanu pornește de la ideea că acesta este „Adevărata povestire și înfățoșare a întâmplărilor neamului omenesc”. Potrivit concepției lui Mihail Kogălniceanu reconstituirea trecutului patriei trebuia să fie de o mult mai mare însemnătate și din acest motiv simte nevoia să reformuleze definiția istoriei pe care o consideră „Glasul semințiilor și icoana vremii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
sale a fost însă școala și biserica. Referindu-se la excursiile cu normaliștii, introduse de I. Popescu, Iacob Antonovici, care ca elev a participat și el la cea din 1882, făcută cu 80 de elevi, notează admirativ: „nu pot uita înfățoșarea măreață a lui Popescu, când se găsea înconjurat de demnitari străini, cum a fost la masa ce ni s-a dat la fabrica de hârtie de la Zărnești și la banchetul de la Brașov, unde erau mai mulți profesori, cum și deputați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
revoluție a pământului, despre care numai pe alocure se află oasele în pământ“. În curtea Academiei de arte „se vede un frumos monument colosal (urieș), afierosit cetățanului Minin și cneazului Pojarski“. „Alievii (ciracii) fac la fieșcare 3 ani o expoziție (înfățoșare) de cele lucrate în cursul acela.“ În piața Academiei „este înălțat un obelisc (stâlp patrumuchit, ascuțit la vârf) pentru biruințile lui Romianțov“, iar cabinetul de mineralogie „cuprinde o prețioasă adunare de unelte, modeluri și metaluri brute (nelucrate) și pietre rare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
i-a zdruncinat în așa grad sistemul nervos, încât după două zile a și murit subit de un anevrism. În rezumat, pot zice că Verussi realiza prototipul de artist destrăbălat, negânditor la ziua de mâni, sărac lipit pământului, cu o înfățoșare de om nedormit, nespălat, neîngrijit, care-ți dădea impresia necurățeniei. Chiar în modul său de a-ș exercita profesiunea era cu desăvârșire neglijent și lipsit de noțiunea curățeniei. Astfel, de lene, el nu-și spăla niciodată paleta cumsecade și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vedeam prin pleoape, simțeam, auzeam tot ce se petrece și deodată mă pomenii că munții cei posomorâți, amenințători, desprinși parcă de pe temeliile lor, au încins o horă strașnică de brâu și tot atunci băgai de samă că culmile lor luară înfățoșarea unor capete de urieși cu ochii mari ca craterele de vulcan, cu păduri pe titve 188 în loc de plete, cu prăpăstii în loc de guri, cu stânci în loc de dinți și, cum se învârteau așa în jurul meu, îmi făceau fel de fel de schime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
purtare atât de nebărbată și de mișelească, prin care se nimiciseră dintr-o singură lovitură multiplele silinți și cheltuiele pentru recâștigarea Bulgariei; refuză mai multă vreme celor doi fugari intrarea la Curte și chiar mai târziu le îngădui cu greu înfățoșarea în audiență. Pe tronul vacant prin fuga lui Asan se urcă în puterea voinței poporului ambițiosul Terteres, rândui să-l încoroneze numaidecât și puse mâna în curând, făr-a găsi împrotivire, pe întreg teritoriul româno-bulgar. Între acestea Lachanas, căruia i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fie cu putință de a se cugeta; iară ca să fie cu putință de a se cugeta, se cere neapărat // ca să se nărăvească cu sine însuși, pentru că aceea ce nu se nărăvește cu sine însuși nu poate prinde loc în cungiura înfățoșărilor și cunoașterilor deplin armonice. Aceea ce se poate cugeta numim noi ființă logică (ens logicum) iară aceea ce nu se poate cugeta este o neființă logică (nonens logicum); - adică vrând noi a cugeta despre vreun lucru, pe dentîi îl socotim
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în privința logică, iară ceva în privire aievnică este aceea ce se găsește în sfera acelor ce sunt aievea; ce e din contra se numește un nimic în privirea aievnică. Când cugetăm noi ceva, cugetarea noastră se urmează prin mijlocirea unor înfățoșări, prin care deosebim noi acest obiect al cugetărei de cătră alte obiecte ale aceleiași cugetări. Aceste înfățoșări se numesc note, semne sau hotărâri (determinări) ale obiectului și alcătuiesc împreună conceptul obiectului. Sunt unele note cari nu se suferă una pe
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aievea; ce e din contra se numește un nimic în privirea aievnică. Când cugetăm noi ceva, cugetarea noastră se urmează prin mijlocirea unor înfățoșări, prin care deosebim noi acest obiect al cugetărei de cătră alte obiecte ale aceleiași cugetări. Aceste înfățoșări se numesc note, semne sau hotărâri (determinări) ale obiectului și alcătuiesc împreună conceptul obiectului. Sunt unele note cari nu se suferă una pe alta și pentru aceea nu se pot uni laolaltă ca împreună să poată alcătui un concept al
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu se pot uni laolaltă ca împreună să poată alcătui un concept al vreunui lucru. Aceste note se numesc împoncișate, contraluptătoare sau contrazicătoare, iară altele sunt cari se suferă una pre alta și pentru aceea se pot uni într-o înfățoșare, și aceste se numesc note împreună-sunătoare. Acum fiindcă noi orice cugetăm cugetăm numai pin o unire laolaltă a notelor, de aci se ivește această lege: notele împoncișate nu se pot împreuna într-o cugetare. De exemplu: nu pot să cuget
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca un lucru tot în aceeași privire totdeodată să și fie și să și nu fie. Acum fiindcă prin note împoncișate nu e putință de a cugeta ceva pentru că, neputîndu-se ele nărăvi laolaltă, nu se pot nicidecum împreuna într-o înfățoșare sau unitate a conștiinței, urmează cumcă din contra, acele note, care se nărăvesc laolaltă, se pot împreuna într-o 564 {EminescuOpXV 565} unire a conștiinței și aceea ce avem să cugetăm, numai prin note împreună sunătoare putem cugeta. Legea aceasta
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a urmărei ne-ntrerupte sau consecuența. Deci îndepărtarea contrazicerei și consecuenței sunt cele de obște criterii ale adevărului; căci prin aceste se poate judeca unirea și încopcierea cugetărilor noastre fără de cari nu-i adevăr. Adevărul adecă nu este alta decât împreună-glăsuirea înfățoșărilor și cunoașterilor noastre cu legile, - atuncea se numește adevăr formal; iară de se naște din cuviința lor cu legile cele materiale ale cugetărei se va numi adevăr material sau metafizic. Adevărul logic așadar nu se poate altmintrelea judeca decât prin
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
adevărate nici în privirea materiei lor. Despre cele mai de frunte lucrări ale minții Fiindcă mintea în înțelesul cel strâns luată ca o putere a cugetărei, mai cu samă în trei chipuri, își împlinește lucrarea sa, adică sau cumpănește laolaltă înfățoșări nemijlocite ale simțirilor și cuprinde notele acestora cele comune într-o înfățoșare universală, adică cuprinde (concipit) - de unde se nasc concepturi; sau hotărăște înfățoșările mijlocite una prin alta, și de nou le leagă laolaltă, adecă judecă de unde purced județele sau scoate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ale minții Fiindcă mintea în înțelesul cel strâns luată ca o putere a cugetărei, mai cu samă în trei chipuri, își împlinește lucrarea sa, adică sau cumpănește laolaltă înfățoșări nemijlocite ale simțirilor și cuprinde notele acestora cele comune într-o înfățoșare universală, adică cuprinde (concipit) - de unde se nasc concepturi; sau hotărăște înfățoșările mijlocite una prin alta, și de nou le leagă laolaltă, adecă judecă de unde purced județele sau scoate adevărul sau minciună a unui sau a mai multor giudețuri dintr-unul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
putere a cugetărei, mai cu samă în trei chipuri, își împlinește lucrarea sa, adică sau cumpănește laolaltă înfățoșări nemijlocite ale simțirilor și cuprinde notele acestora cele comune într-o înfățoșare universală, adică cuprinde (concipit) - de unde se nasc concepturi; sau hotărăște înfățoșările mijlocite una prin alta, și de nou le leagă laolaltă, adecă judecă de unde purced județele sau scoate adevărul sau minciună a unui sau a mai multor giudețuri dintr-unul sau mai multe județuri, adecă socoate, de unde se nasc socoatele - deci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
purced trei secții ale logicei analitice, din cari, cea întîi tractează despre concepturi, a doua despre județe și a treia despre socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal, pasăre și altele sunt concepturi. Pentru aceea conceptul bine se poate numi altmintrelea și înfățoșare universală, care cuprinde sub sine mai multe alte înfățoșări; sau mai pre scurt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal, pasăre și altele sunt concepturi. Pentru aceea conceptul bine se poate numi altmintrelea și înfățoșare universală, care cuprinde sub sine mai multe alte înfățoșări; sau mai pre scurt: împreunarea feliurimilor într-o unitate a conștiinței. Din această
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal, pasăre și altele sunt concepturi. Pentru aceea conceptul bine se poate numi altmintrelea și înfățoșare universală, care cuprinde sub sine mai multe alte înfățoșări; sau mai pre scurt: împreunarea feliurimilor într-o unitate a conștiinței. Din această pricepere a concepturilor se vederează cumcă concepturile întru aceea se potrivesc, "căci amândouă sunt înfățoșări, însă se deosebesc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal, pasăre și altele sunt concepturi. Pentru aceea conceptul bine se poate numi altmintrelea și înfățoșare universală, care cuprinde sub sine mai multe alte înfățoșări; sau mai pre scurt: împreunarea feliurimilor într-o unitate a conștiinței. Din această pricepere a concepturilor se vederează cumcă concepturile întru aceea se potrivesc, "căci amândouă sunt înfățoșări, însă se deosebesc decătreolaltă: 1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
numi altmintrelea și înfățoșare universală, care cuprinde sub sine mai multe alte înfățoșări; sau mai pre scurt: împreunarea feliurimilor într-o unitate a conștiinței. Din această pricepere a concepturilor se vederează cumcă concepturile întru aceea se potrivesc, "căci amândouă sunt înfățoșări, însă se deosebesc decătreolaltă: 1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din minte; 3) Uitatul ca o înfățoșare singuratică are așijdere și obiect singuratec; iară conceptul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
alte înfățoșări; sau mai pre scurt: împreunarea feliurimilor într-o unitate a conștiinței. Din această pricepere a concepturilor se vederează cumcă concepturile întru aceea se potrivesc, "căci amândouă sunt înfățoșări, însă se deosebesc decătreolaltă: 1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din minte; 3) Uitatul ca o înfățoșare singuratică are așijdere și obiect singuratec; iară conceptul ca o înfățoșare de obștie spre mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
concepturile întru aceea se potrivesc, "căci amândouă sunt înfățoșări, însă se deosebesc decătreolaltă: 1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din minte; 3) Uitatul ca o înfățoșare singuratică are așijdere și obiect singuratec; iară conceptul ca o înfățoșare de obștie spre mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde mai multe înfățoșări singuratice și fiindcă orice este de față este ca un ce deplin hotărât sau singuratic pentru aceea obiectul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
deosebesc decătreolaltă: 1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din minte; 3) Uitatul ca o înfățoșare singuratică are așijdere și obiect singuratec; iară conceptul ca o înfățoșare de obștie spre mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde mai multe înfățoșări singuratice și fiindcă orice este de față este ca un ce deplin hotărât sau singuratic pentru aceea obiectul uitatului este și din partea lucrului de față; iară conceptul este numai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din minte; 3) Uitatul ca o înfățoșare singuratică are așijdere și obiect singuratec; iară conceptul ca o înfățoșare de obștie spre mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde mai multe înfățoșări singuratice și fiindcă orice este de față este ca un ce deplin hotărât sau singuratic pentru aceea obiectul uitatului este și din partea lucrului de față; iară conceptul este numai în minte. Părțile alcătuitoare ale conceptului Fiindcă tot conceptul din înfățoșări
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]