4,549 matches
-
și Mac-urile. Nu atât de repede că PC-urile, si nu atât de des. Pe undeva e bine : altfel ai folosi și acum clamshell G3 Iar dacă n-a murit chiar așa de irecuperabil, mai ai ceva până îl înmormântezi în grădina, ca să-ți cumperi un MacBook pro... Cu mintea ușerului cea din urmă : backups numai pe HD extern ! valabil pentru Mac și PC . Cred că e unul dintre cele mai faine și sincere texte afișate de tine lately. Meanwhile
Descantec de Mac by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82926_a_84251]
-
Revoluție. N-am înțeles mare lucru din ceea ce s-a întâmplat. De atfel, nici n-am fost la București. Eram la țară, la Leresti, satul natal al lui Vasile Milea. Tot ce-mi aduc aminte e ziua când l-au înmormântat. Dealurile erau albe de la caschetele forțelor speciale, mormântul era din marmură neagră, întreaga solemnitate cu care Vasile Milea era condus pe ultimul drum avea pentru mine mai multă concretețe decât semnificația unor cuvinte precum „martir”, „sacrificiu”, „masacru”, pe care le
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
dar nu și fără nostalgie: în ipostaza de cel din urmă țăran, Moromete simboliza pentru el o civilizație pe cale de dispariție. Și Stancu se întoarce mereu la sat (în Ce mult te-am iubit se întoarce, așa-zicînd, fizic, ca să-și înmormînteze mama): dar nu se regăsește în el, i se pare străin și ostil, un univers cu desăvîrșire lipsit de atractivitate sau de poezie. Voiam să spun cîteva cuvinte despre om. De cîte ori l-am vizitat, mi-a venit în
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
mult mai generală și neschimbătoare. E de ajuns un singur exemplu pentru a lămuri ce înțeleg prin contemporaneitatea generală a tragediei grecești. Pentru toți aceia care și-au pierdut pe cei apropiați, singura consolare, dacă există vreuna, este de a înmormânta trupul celui dispărut, conform cu ritualul moștenit și sacru. Pentru aceia dintre noi care nu se bucură de această favoare, care nu știu unde se află mormântul taților, mamelor, fraților, surorilor, fiilor și fiicelor lor este o calamitate suplimentară. Contemporaneitatea tragediei grecești constă
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
Cu siguranță că lămuririle solicitate de Jonathan Scheele vor veni. A fost o neînțelegere și a fost o greșeală a prefectului, practicile de ascultare a telefoanelor se desfășoară numai în cadrul stabilit de lege etc. Adică și scandalul acesta va fi înmormîntat. Ceea ce nu înseamnă că într-o bună zi nu vor apărea dovezile, și un judecător care nu poate fi dirijat cu telefonul politic nu va instrumenta aceste cazuri de abuz de care astăzi nimeni nu se mai îndoiește (...). Ascultați, băieți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
străzi, baza Franței, strada Clovis și strada Clotilda, regina lui, de pe la 500, revărsându-se în Piața Panteonului, unindu-se într-un unghi ascuțit, îmbrățișând strâns amândouă liceul Henri IV, clădire de fapt întemeiată de ei în anul 510, Clovis fiind înmormântat aici în 511, urmat de Genevieva un an mai târziu, în 512. Din Piața ilustră dominată de statuia lui Corneille unde își doarme somnul de veci, în Panteon, Victor Hugo, printre atâtea alte culmi ale spiritului francez, se face rue
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
de mai târziu ai Ordinului iezuiților, și poate că li se alăturase și Calvin... Dar, uitai: în biserica monumentală de alături, Saint-Etienne du Mont, unde au fost transferate și moaștele Sfintei Genevieva, - o ladă imensă de bronz roșcat - se află înmormântați Descartes și Pascal, Panteonul fiind rezervat doar modernilor... Vizavi de biserică, bistroul britanic The Bombardier, iar peste drum de el, La Dame blanche și Gaudeamus. De unde, coborând colina salvatoarei Parisului, dai într-o mică piațetă de restaurantul La Méthode, cu
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
dar și odioase instrumente politice în Parchetul General, s-au pus pe treabă. L-au neutralizat pe Cristian Panait, suficient de inteligent și corect ca să înțeleagă la ce este folosit." * Cităm și un titlu din JURNALUL NAȚIONAL: " Procurorul a fost înmormîntat, dar motivul sinuciderii nu este lămurit. În ziua morții suspecte, Cristi Panait s-ar fi certat la cuțite cu șefii lui de la Parchet" * "Epoca Iliescu a început cu un pact cu poliția politică și se va termina cu denunțarea sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
să meargă la oaste, prin locurile pe care le aleg îndrăgostiții, cuprinzîndu-se de mijloc în serile de duminică. Prietenul meu, care era cam superstițios, l-a întrebat într-o bună zi pe bunicul: -Nu-i așa că o să aveți grijă să fiu înmormîntat cum se cuvine, don Johniño? Bunicul, oprindu-se o clipă din lucru, căci tocmai tăia o tufă de trandafiri, i-a răspuns: -Să n-ai nici o grijă, Jeremías. Dacă te porți frumos pînă în ceasul morții, te înmormîntez cum se
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
să fiu înmormîntat cum se cuvine, don Johniño? Bunicul, oprindu-se o clipă din lucru, căci tocmai tăia o tufă de trandafiri, i-a răspuns: -Să n-ai nici o grijă, Jeremías. Dacă te porți frumos pînă în ceasul morții, te înmormîntez cum se cuvine. -Dar dacă mă port urît, don Johniño? Bunicul a lăsat să treacă vreo cîteva clipe înainte de a răspunde: -Dacă te porți urît, tot o să te înmormîntez, numai că n-o să-ți plătesc locul de veci. Jeremías Rosslare
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
grijă, Jeremías. Dacă te porți frumos pînă în ceasul morții, te înmormîntez cum se cuvine. -Dar dacă mă port urît, don Johniño? Bunicul a lăsat să treacă vreo cîteva clipe înainte de a răspunde: -Dacă te porți urît, tot o să te înmormîntez, numai că n-o să-ți plătesc locul de veci. Jeremías Rosslare, deși a trăit ani mulți și cînd a murit era bătrîn ca o balenă, nu s-a purtat niciodată urît și s-a dus liniștit pe lumea cealaltă. Gîndul
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
sau ca pictorii ce își potrivesc plasele de prins pește. E trist să vezi oameni (de decizie) care de la înălțimea rangului lor administrativ încearcă să dea un lustru de politețe dialogurilor pe care le poartă cu artiștii, pentru ca apoi să înmormânteze cu seninătate orice propunere sau program. Și tot ei decern onoruri măsluielilor dibace, neoferind niciodată vreun fel de răsplată devotamentului. Sumedenii de oportunități sunt astfel ratate, blocajul cultural devine endemic, iar dialogul virtual se actualizează în soliloc. Soția unui bun
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
semn de disidență; în schimb, ritualurile de la înmormântare fiind și profane, având o altă sacralitate decât cea instituționalizată de biserică, populația era lăsată să meargă la aceste ritualuri religioase - de altfel cele mai înalte autorități ale partidului spuneau că își înmormântează părinții la biserică și își căsătoresc copiii în fața statuii lui Stalin... Acest control ideologic prin agitatorii culturali se exercita și asupra practicilor festive celor mai tradiționale. Exista Festivalul "Cântarea României", care transforma totul în spectacol... Am putut, deci, asista la
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
și concertelor publice, al spitalelor comunitare. Cât despre arta ca factor al reprezentării și competiției naționale, acesta a fost veacul în care aproape nici unul dintre artiști nu a rămas imun la "virusul naționalist". "în timpul primului război mondial aveau să fie înmormântate, alături de soldați, și multe idealuri; unul dintre ele era imaginea clasică a artiștilor ca oameni cosmopoliți, refractari la asumarea oricăror servicii externe". Sociologii, istoricii și antropologii coordonați în elaborarea acestui volum au o viziune unitară; limbajul cărții, flexibil și nuanțat
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
Blackwater, se bazează vag pe mitul Electrei. Pe mine m-a fascinat întotdeauna Antigona. într-o anumită măsură, Povestea nopții este anti-Antigona. Antigonei i se oferă posibilitatea de a-și îngropa fratele și ea spune nu, nu vreau să-l înmormîntez. Va ceda mai apoi. Eu lucrez împotriva mitului. Așa cum Richard Garay nu este curajos, nici alt personaj al meu nu este curajos. Și punînd o asemenea lipsă de bravură în roman, nici unul dintre personajele mele nu este bun. Acum îți
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
-o aproape pe sub mînă, ca pe o favoare, în spiritul dominant al zilei; altă dată, dacă trecuse de ora 9, mai găseam doar Munca și Scînteia tineretului. Așa am aflat că în acel ajun de Paște 1986, urma să fie înmormîntată doamna Ecaterina Logadi, fiica lui Caragiale. În loc să mă adaug cozilor, m-am hotărît să sporesc cu unul numărul celor care se despărțeau de ultima urmașă a neamului Caragiale din România. Puteam, așadar, să ies din "contextul" previzibil, participînd la o
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
decorativ, lipsit de orice influență pe lângă politrucii comuniști. Jurnalul său din ultimii ani este o lungă tânguire, cauzată de boală și bătrânețe, de remușcări, preocupat mereu de lucrarea lui teologică Minunea din Drumul Damascului și de gândul unde va fi înmormântat, la Cernica sau la Agapia. O Addenda conține jurnalul epistolar inedit către viitoarea sa soție, din 1901, cu lirismul vârstei foarte tinere, alături de eros, manifestându-se ca prezentă pretimpuria lui dispoziție mistico-religioasă. Ca și în volumele anterioare, și de astă
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
l-a discreditat și persecutat pînă la a-l sili să-și părăsească țara în 1998 pentru a se exila în Finlanda, în Germania (ironia sorții) și, finalmente, la Praga. S-a întors însă să moară acasă și a fost înmormîntat cu onoruri oficiale. Alan Parker - romancier După 14 filme și 28 de ani în cinematografie, regizorul Alan Parker a trecut la literatură. Recentul său roman The Sucker’s Kiss începe cu scena catastrofalului cutremur din 1906, de la San Francisco, apoi
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
El este îngropat la Blaj. Ne-am dus acolo, dar n-am găsit nimic. În fine, ni s-a spus de către cineva să căutăm în «cimitirul mic al oamenilor mari». Și într-adevăr, l-am găsit acolo, lângă o biserică, înmormântat între Samuil Micu și Timotei Cipariu" (p. 16). Mormântul lui Axente Sever se află într-adevăr la Blaj, în cimitirul de lângă Bisericuța Grecilor, adevărat Pantheon național și-și doarme somnul de veci alături de Timotei Cipariu și... Ioan Micu Moldovan și
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
despre națiune, vechime, tradiție, specific din Istoria literaturii române, despre psihicul și mentalitatea românului din alte câteva articole antebelice, conferințe și fragmente de monografie, unde sunt ilustrate adesea în mod strălucit. Restul cred că e mai bine să fie uitat, înmormântat în presa și antologiile prea generoase ale epocii trecute, firește, cu excepția ediției critice.
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
etala proletara-i măreție asupra noastră, a tuturor, să cinstim memoria lui Gheorghiu-Dej și compania. Astăzi monumentul există. Gol și la propriu, și la figurat. Stă ca o relicvă care tulbură armonia și normalitatea unei societăți. Întîmplător, cînd mi-am înmormîntat un unchi acum doi ani în cimitirul Bellu militar, am descoperit că Dej a fost mutat cînd și de cine, habar n-am acolo. Istoria trebuie cunoscută așa cum a fost. În consecință, copilul meu a devenit un ghid extraordinar. Nostim
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
luminile și umbrele Care mai desface mușchiul de pe oase și le lasă În bătaia vîntului îngrijorat că toate stau încremenite După un calendar pe care îngerul din măduva lor Poate îl cunoaște poate nu-l cunoaște Fericire nostalgica A fost înmormîntată într-un minunat cavou Din marmură scumpă în cimitirul Pcre Lachaise Pe o alee mărginașa Frumos trebuie să fi fost acolo mai la capat Fără prea multă lume împrejur dar cu mai multe lacrimi Pentru că așa se întîmplă la înmormîntările
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
a scris în seara următoare și aceste versuri încât nu m-am mai mirat că marele editor m-a refuzat bine i-a făcut Post scriptum mai rămâne o întrebare abia cutez s-o pun pe cine or să-l înmormânteze fără nici o pompă atunci când se va crede că eu am murit nu cumva o să fim doi acolo jos și o să ne distrăm în sfârșit de minune povestindu-ne viața în cele două versiuni previzibile
substituirea sau pe cine rad eu dimineața și cine mă rade by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/5479_a_6804]
-
s-a sinucis cu un glonte de revolver în frageda vârstă de numai 18 ani. Cauza sinuciderii e un amor nenorocit. Cadavrul nenorocitei eleve a fost transportat după ce i s-a făcut autopsia, la Pătrăuți pe Suceava, unde va fi înmormântat Miercuri 5 Martie crt. la orele 2 d. m. Furt de blană Individul Marin Gheorghe, originar din Câmpulung, actualmente domiciliat ca măcelar în Rohozna, venind în ziua de 3 martie crt. la Cernăuți, s-a dus în lăptăria lui Herman
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
microcosmosul reproduce macrocosmosul: aceeași e relația dintre televiziune și evenimentele planetare) A doua zi Înainte de Înviere. Cuscrul diabolic îi ia pe tineri la mare; “vă urez la amîndoi un Christos a-nviat anticipat”, le spune bătrînilor rămași acasă. După ce și-a înmormîntat un fiu, Niki realizează, difuz, că își pierde și fiica. A treia zi Ca o presimțire stilistică, un preludiu figurativ al viitoarei crime: Niki și Flo, față în față: colonelul cu un ciocan în mînă, în fața dictatorului de apartament, care
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]