27 matches
-
à coté), în Grecia, guvernul limitează comerțul transnațional spre a da o șansă negustorului indigen și e pornit pe încă multe măsuri asemănătoare, fie că plac sau nu plac ele la big-brotheri! Doamne, ce mult rău poate face coabitarea cu înrăirea subintelectuală a lui Băsescu și cu limbajul lui de lemn folosind mereu sintagma statului de drept, dar habar ne având că: primul drept, într-un stat de drept, e dreptul la muncă pe care trebuie să-l asigure cei care
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1423201745.html [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
unii jucători împătimiți, având speranța reîntoarcerii norocului, își jucaseră la barbut nevestele. Hotărâse să-și lecuiască fiul de această patimă și singurul remediu, aflat la îndemână, era bătaia. „Tratamentul” nu numai că nu a dat rezultate dar a dus la înrăirea pacientului, starea conflictuală devenind acută. Ceea ce s-a dovedit a fi, în cele din urmă, o mană cerească a fost orgoliul rănit al fiului. Absolvent de liceu fiind, Lică a trebuit să presteze muncă necalificată. Oricât și-a schimbat locurile
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478689256.html [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
să le scriem. Dar nota fulgurantă, reflexia frugală, schița de demaraj sunt încă posibile și utile". „Ne-am urâțit, ne-am înstrăinat" În capitolul „Despre lucrurile cu adevărat importante", Andrei Pleșu scrie despre autenticitate, despre ce nu aduc banii, despre înrăire, dar și despre iubirile fericite, adăugând și câteva note despre demnitate. Tot în acest capitol se găsește și comentariul care dă titlul cărții, în care autorul descrie, revoltat, alienarea pe care am ajuns s-o trăim zi de zi: „Suntem
ANDREI PLEŞU, DESPRE FRUMUSEŢEA UITATĂ A VIEŢII, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2011, 280 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_despre_stelian_gombos_1331815293.html [Corola-blog/BlogPost/354805_a_356134]
-
acumulare de mitocănie, brutalitate: prima întrebare a unui naiv ar privi rostul acestei alegeri. Într-o interpretare ar fi o demitizare a satului tradițional sau numai a unei părți din el, indicată curent prin termenul „mahala”, apoi negativitatea ar sugera înrăirea, anticipând Apocalipsa războiului...(...) ... Se impune faptelor și o structură simbolică. 7 capitole au ca titluri numele celor 7 zile ale săptămânii, dar alese din șirul mai multor ani. Fiecare zi e evaluată prin caracteristici date ei de ecouri locale și
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
oltene. El se alătură astfel, colegial, marilor prozatori invocați de noi mai sus. Numai că față de toți acești clasici, colegul lor de astăzi, „prezintă o umanitate cum n-a mai cunoscut literatura română, o selecție negativizată poate pentru a ilustra înrăirea lumii la care se referă textul biblic”, nota istoricul literar Marian Popa în a sa Istorie a literaturii române...”" (Trăind printre cărți, 2002); (Cronici Literare, 2007)
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
disimulată în sacrificiu întru reciclare: în organic și în anorganic. ASTA E? Nimeni nu e numai bun sau numai rău... Cred (știu) despre mine că partea bună o depășește pe cea rea. Astfel și cei mai dragi mie, urmașii mei. * înrăirea umanului: promisiunea amenințare (Apocalipsa) lui Ioan Teleologul (captiv în peșteră, considerat de Putere ca personna non grata) - este cea mai devastatoare „operă” a înrăirii omului, datorată fricii (terorii „din ceruri”); zeii lui răzbunători-pedepsitori sunt mai degrabă plăsmuirea „profetului”). Umberto Eco
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
că partea bună o depășește pe cea rea. Astfel și cei mai dragi mie, urmașii mei. * înrăirea umanului: promisiunea amenințare (Apocalipsa) lui Ioan Teleologul (captiv în peșteră, considerat de Putere ca personna non grata) - este cea mai devastatoare „operă” a înrăirii omului, datorată fricii (terorii „din ceruri”); zeii lui răzbunători-pedepsitori sunt mai degrabă plăsmuirea „profetului”). Umberto Eco are sintagma „sacerdoți ai barbarilor”, iar apocalipsa ebraică este un fel de program-terror mentis global pe termen lung... Paradoxal, este efectul feed back de la
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
pe care-l cultivă (prețiozitatea limbii, de care am vorbit într-un capitol anterior) au rolul de a le inocula ideea că alcătuiesc un corp de elită al societății. Accesul spre statutul de profesioniști este dat de trecerea examenului de înrăire, ca parte esențială a ritualului de botez. Înrăirea unui nou angajat se petrece sub supravegherea atentă a unui cadru mai vîrstnic, care-i evaluează tehnicile de umilire învățate în școala de instruire sau de la superiorii săi direcți. Examinarea nu trebuie
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
am vorbit într-un capitol anterior) au rolul de a le inocula ideea că alcătuiesc un corp de elită al societății. Accesul spre statutul de profesioniști este dat de trecerea examenului de înrăire, ca parte esențială a ritualului de botez. Înrăirea unui nou angajat se petrece sub supravegherea atentă a unui cadru mai vîrstnic, care-i evaluează tehnicile de umilire învățate în școala de instruire sau de la superiorii săi direcți. Examinarea nu trebuie realizată oricum, ci în cadrul unui spectacol, al unui
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a părului, scuiparea deținuților, lovirea bine gîndită și proporționată, perchezițiile fulger, interzicerea unor alimente sau produse (Coca Cola, radioul, șahul etc.), scoaterea deținuților pe platou în ținută sumară în timpul iernii, ruperea hainelor, a nasturilor, interzicerea podoabelor etc. În procesul de înrăire, cadrele sînt învățate să fie prudente, să amenințe doar atît cît le stă în putere să înfăptuiască, să judece la rece, să pedepsească fără să lase urme, să se adapteze schimbărilor politice, sociale, culturale, astfel încît să-și mențină puterea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
permanentă Între tentația răului și menținerea binelui. 5Ă O altă categorie de factori, care pot genera tulburări psihomorale, este de ordin psihotraumatizant. Efectul lor nociv se va constitui Într-un tip special de manifestări pe care l-am putea numi „Înrăirea individului”, căderea În starea de ființă primară. Care sunt acești factori? Toți cei care pot determina o tulburare a dezvoltării și a existenței normale a eului, și anume: frustrări, complexe, În special de inferioritate și de culpabilitate, carențe emoționale, o
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
degrabă că banii nu aduc decât „fericirea“. Tot restul, tot ce face valoarea și sensul unei vieți, vine pe alte căi, cu alte mijloace. Sau nu vine. Dar, în orice caz, nu i se poate plăti contravaloarea în bani. Despre înrăire Lordul Acton spune, într-o notă, că „oamenii nu pot fi făcuți buni de către stat, dar ei pot fi cu ușurință înrăiți“. Ar trebui ca actualele instituții ale statului să se simtă vizate. Dincolo de nereușitele lor economice sau politice, ele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fără minime reguli de conduită. Socie tatea e polarizată isteric: pro-băsescieni obsesivi și anti-băsescieni grobieni. Forumurile sunt pline de dejecții. Ne îndreptăm spre un soi de stupoare electorală: nu mai vrem să votăm pe nimeni, pentru că îi disprețuim pe toți. Înrăirea generală este și efectul unor conjuncturi exterioare. Scăderea nivelului de trai nu e de natură să binedispună. Sărăcia te înrăiește, tot astfel cum bogăția scăpată de sub control tinde să te prostească. Săracul e nervos, resentimentar, înclinat spre acreală și violență
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la dimensiunile unui strigăt de autocompătimire masculină sau poate ale unui rechizitoriu feminist împotriva primitivismului și a distructivității bărbaților. Dar prostituata (jucată superb de Roxana Iancu) e drăguță și vioaie, băieții nu sînt mai nasoi decît alți băieți, semnele de înrăire și de uzură sînt discrete și tristețea, atunci cînd vine, vine ca un postgust de asta-i tot ? care pare însuși postgustul experienței umane. Conducîndu-l acasă pe Boogie, în zori, Penescu și Iordache se opresc în fața vilei lui Ceaușescu de la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să nu poată fi luat ca exemplu de urmat. Incredibil, tot dânsul a venit cu ideea să se emită o hotărâre prin care să fie sancționați acei oameni care dau de mâncare câinilor, hotărâre aberantă care ducea la înfometare și înrăire a animalelor, există aici o logică foarte simplă". Cât despre declarația primarului Sorin Oprescu, că nu știa despre propunerile lui Răzvan Băncescu, Monica Pop a spus: "Eu cred în omul acesta, este medic ca și mine, îl cunosc de foarte
Monica Pop: Nu trebuie să fim un popor odios și de ucigași. Singurii vinovați sunt oamenii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/70299_a_71624]
-
răzbunării până a se „stinge” în iertare, marea izbândă a creștinismului, căci: „În generațiile următoare, violența arbitrară ajunge la extrem; înțelegem astfel că legea talionului, deși imperfectă, a constituit la vremea sa un progres provizoriu”. În re-istorisirea Potopului, autoarele văd înrăirea omenirii ca un punct de pornire al salvării ei: „Omenirea s-a înrăit peste măsură, iar Biblia spune, cu o expresie de o cumplită amărăciune, că lui Dumnezeu i-a părut rău că l-a făcut pe om. Această omenire
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
chiar cred că și puținii care știau asta cândva au și uitat, și încă de multă vreme." Pe măsură ce istorisirea nefericitului personaj înaintează, ne dăm seama că nu este vorba în cazul lui nici pe departe de răutate, ci de o înrăire, care nu reușește nici ea să stingă o tandrețe înnăscută. "Pocitania" (cum îi spun mulți) are un suflet făcut pentru dragoste. Însă mesajul ei nu poate ajunge niciodată la semeni. În primul rând, din cauza muțeniei. Și în al doilea rând
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
plânge! Jur, el a spus: nu, cetățene călău, Eu nu ți-s tovarăș, Ci sunt cavalerul Fecioarei. Oșteanul țărilor cerești. Eu... (1921) Konstantin BOLȘAKOV (1895-1938) * * * Cu coșuri de fabrici din funingine de cărbuni Pe genele mele tristețea negrului urșinic Văzul înrăirii lor cârpește indolent, În cerul gri hârcâind supărat. Aburi turmentându-se, sfărâmând uși putregăioase, Încleștară albi-surii bicepși de oțel, Giuvaiergii ceasuri montând minuțios. A fabricii înmiit-vorbitoare voci risipiți-vă. Clipind, se fâstâci la poartă electricitatea, Oboseala cu ziua sură cochetându
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
scrie, nici compătimi pe altcineva. "Beteșugurile mele îmi iau atîta timp, că nu le mai pot suporta și pe ale altora. Nu am spațiu de cedat unor suferințe străine; sînt copleșit de ale mele, am capitulat în fața lor". Alteori observă înrăirea, închistarea bolnavilor în propriul lor egoism; iar la un moment dat realizează, pe proprie piele, că: "Bolnavii sînt oameni foarte ocupați: sînt prea solicitați de suferința lor pentru a avea timp să se sinucidă". Diverși comentatori ai lui Cioran, inclusiv
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
Carmelia Leonte identifică o paradigmă ("Poezia ca paradigmă a teatrului? Sau teatrul ca paradigmă a poeziei?", se întreabă retoric autoarea), unde poetul și bufonul se "luptă" pentru a ilustra, în fond, ceea ce oamenii de altădată numeau coincidentia oppositorum: "Este o înrăire reciprocă, efect al luptei dintre poet și mim, o exprimare a intoleranței unuia față de celălalt, o ceartă continuă, disperantă, prin care poetul învață să îl accepte pe bufon și invers". Carmelia Leonte are știința și decența (atât de rară, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
-ți faci la galop testamentul, pașapoartele și rugăciunile și, odată atras în cursă, lucrurile te îndemnau să-ți îngropi hohotind capul în perne și să-ți ispășești vina de a te fi născut mort de-a gata... (Trântorul) Este o înrăire reciprocă, efect al luptei dintre poet și mim, o exprimare a intoleranței unuia față de celălalt, o ceartă continuă, dispe-rantă, prin care poetul învață să îl accepte pe bufon și invers. Dar este o acceptare aparentă, pentru că una reală nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
rezultă din rafinament, a doua din mumificare. Căci mizeria fantomatizează, creează umbre de viață, apariții stranii, asemănătoare unor forme crepusculare, ce succed unui incendiu cosmic. Nu este în convulsiunile ei nici urmă de purificare, ci o ură, o amăreală, o înrăire carnală. Mizeria, ca și boala, nu duce la un suflet nevinovat și îngeresc, la o umilință curată și pură, ci la o umilință veninoasă, rea și răzbunătoare, la un compromis ce ascunde răni și patimi chinuitoare. Aceia care nu s-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
înțelesul adevărat; nu credea nici un moment în chip sincer că el, Maxențiu, ar putea muri. Nu era conștient de gravitate. Era un ofticos, dar un ofticos destinat să trăiască, cu rușinea lui, interminabil! Șicanând personalul cu răutăți despre lucruri concrete, înrăirea lui morală avea de obiect numai pe Ada. Ii imputa acum ostentația mizeriei lui fizice, așa cum altădată îi reproșa taina nevoită a aceleiași mizerii. Toată preocuparea lui era s-o plictisească și, de-a lungul zilelor lungi, gândul se ostenea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu vreo altă îngrijorare. Nu-i atribuia alte motive. Credea că numai o aventură 1-a putut reține: se întreba care și de ce lipsește mai mult ca altă dată. Necazul ei venei! din dragoste pentru Lică și se exprima prin înrăire și prin mojicie. Lina era prima ei victimă. Sia, care era cu Lina de obicei îndărătnică, acum făcea dinadins tot ce putea ca s-o supere. Lina avea un suflet miezos și puhav ca pâinea moale, dar avea și micile
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mai lungă. S - au banalizat toate. Numai o revrăjire ar mai putea să salveze lumea. Pe nemernici îi iertăm, dar nu - i uităm. Fiecare individ e responsabil de soarta binelui comun. Prosperitatea generează griji. Și uneori - scârbă. Există servicii pentru înrăirea câinilor. Pentru oameni nu se simte nevoia. Din ștachetă, condiția umană ar putea deveni barieră. Talentul poate fi stea în frunte, dar și cocoașă. Pe oameni, nici spre Paradis nu trebuie să - i îndemni cu biciul. Emigrarea din limba natală
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]