904 matches
-
lui Spartakus și vitejia gladiatorilor. Ce l-ar fi captat probabil pe scriitor ar fi fost ruptura biografică, cum a trecut el de la adeziunea înflăcărată la revoluție până la decepție și întoarcerea armelor. El aspira să dea în vileag o macabră înscenare. Dezgustul pe care-l căpătase față de credința în utopie era cu atât mai adânc cu cât nu-și mai putea reprima pornirea față de sine. Se înșelase amarnic. Cum a putut intra în cursă? Ca material documentar folosea protocoalele de la procesele
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
poncif, de convenționalizare. Un astfel de funciar scepticism față de tot ce e convenit, uzual, veștejit, a găsit în Gellu Naum "un temperament prin excelență apt să-l exprime cu mijloacele unui comediograf de superioară înzestrare, cu un subtil gust al înscenării discursului, manevrat în registre diversificate, cu alternanțe "cabotine" și acide ironii aduse în pragul sarcasmului, cu lentori studiate ale "povestirii" evenimentelor insolite (un ritm remarcat de poetul Cezar Baltag, după apariția versurilor din Athanor). Ceea ce s-a numit "plăcerea și
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
de hotar, laolaltă, oameni de teatru și exegeți literari au căzut de acord că D'ale carnavalului, departe de a fi "cea mai slabă piesă" a lui Caragiale e, fără tăgadă, cea mai dificilă. De dificultățile pe care le presupune înscenarea textului caragialian m-am convins încă o dată urmărind premiera orădeană regizată de Ion Sapdaru. într-un text publicat în caietul-program, regizorul afirmă că D'ale carnavalului "este un antivodevil; un vodevil clasic franțuzesc debutează cu un ghem de încurcături, confuzii
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
recuzita suprarealismului - să nu uităm că Ion Pop este autorul a două studii de referință consacrate mișcărilor de avangardă - Avangardismul poetic românesc (1969) și Avangarda în literatura română (1990, 2000) - criticul insistă foarte mult pe dimensiunea de farsă burlescă, de înscenare ludic-ironică a poeziei lui Gellu Naum, dimensiune susținută, după cum se demonstrează, de tratamentul epic al discursului, structurat cel mai adesea ca acțiune. Totuși, trebuie să spunem că investigația hermeneutică pe care o întreprinde criticul clujean nu este, nici pe departe
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
lux, menită unei noptiere ceva mai acătări. Oricum, trecînd peste acest amănunt și închipuindu-ne Misterul camerei închise tipărită pe un pulp iefin și vîndută de colportori pe la colțurile străzilor, ca romanele populare ale lui N.D. Popescu, ajungem exact la înscenarea jocului dublu: un Florin Manolescu, profesor universitar respectabil și un Florin Manolescu, autor de Trivialliteratur. Cartea despre Caragiale venea în 1983 pe un teren explorat, clasicul fusese comentat cu insistență în perioada interbelică, după 1950 fiind de asemenea recuperat de
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
transmiterea fără drept, sub orice formă, divulgarea, alterarea sau distugerea neautorizată a informațiilor secrete de stat, se pedepsește în condițiile prevăzute de legea penală ori de alte legi speciale." Iar cuvântul-cheie e "procurarea": el deschide calea oricărui abuz și oricărei înscenări. S-a scris și s-a spus că această lege i-ar viza, în primul rând, pe ziariști. Cu ocazia lui "Armageddon II" ei l-au mâniat rău de tot pe dl. Năstase. Numai că "documente secrete" poate să-și
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
forța proprie de exprimare. Panteismul lui Bernea dintr-un segment important al peisagisticii sale, transparențele caligrafice din acuarelele romane, avalanșele nabiste ale culorii și toată acea dezinvoltură indescriptibilă atît de specifică, alături de grafismul și arhitecturile ovoidale din repertoriul lui Ciubotaru, înscenări abile pentru a-și reprima tentația permanentă a dezintegrării și a fugii baroce, sînt preluate de Ioana Panaitescu într-o perspectivă în care nici epigonismul, nici aluzia și nici decupajul cultural, sub formă de citat, nu pot fi invocate pînă
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
privind Noua Critică ce a urmat publicării volumului Despre Racine. Atracția lui Barthes pentru teatru, și mai cu seamă descoperirea lui Brecht, este evidențiată în mod deosebit printr-o documentare scenografică pertinentă care permite să se înțeleagă influența lui asupra înscenării textuale însăși. Dintre etapele următoare, câteva fac obiectul unei încadrări topografice speciale, cu un efect estetic fascinant. Una dintre ele este cea a Japoniei, imaginată de Barthes ca Imperiul semnelor și prezentată, nu ca o civilizație exotică, ci despuiată - prin
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
impurificarea prin grotesc deformator, demoniac, se efectuează în unele texte din care rezultă un amestec de umilință și afectare, de durere și teatralitate. Firul lucidității trece prin aceste ipostaze eterogene, structurîndu-le, sudîndu-le. Căci atît umilința (stare dureros-voluptuoasă), cît și afectarea (înscenarea despovărătoare, neutralizantă) constituie repere ale sensibilității reflexive, ale trăirii responsabile de sine. Conștiința lirică (factor liric în sine, avînd un numitor comun cu emoția) catalizează pornirile morale, dă o formă umorilor, care e însuși sensul lor decantat. Sensul creează cîmpul
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
ales, dezgust de sine), Livius Ciocârlie dorește a redeveni "modern", prin "nervul exploziv". Postmodernității sceptice, lipsite de vlagă, i se aplică astfel un corectiv în care e de văzut însă mai curînd o mască decît un chip real. E o înscenare. Căci abulicul, introspectivul, inofensivul cărturar autoscopic n-ar putea extrage din psihia personală liniile de fermitate cruntă pe care le afectează, din impulsul, desigur, al unei poze. Peste naturalețea d-sale șovăitoare, macerată de dubii, se suprapune din cînd în
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
nu prea-mi vine a crede. Și atunci, de ce-o fi fost invitat în emisiune dacă nu e o somitate în domeniu? Simplu: pentru a acoperi cu gureșenia sa multipartinică acuzația că "învierea" de pe malul mării a fost o înscenare a partidului de guvernământ. Spre ghinionul general, teza era susținută de-un oarecare liberal Hașoti (ale cărui limbaj și argumentare aminteau vremile de aur ale "Vetrei Românești") și de-un Mădălin Voicu pur și simplu ridicol, încât Păunescu făcea figură
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
Așadar o cochetărie antiintelectualistă: „Sînt sticle cu toracele îngust/ Și umeri transparenți neluate-n seamă/ De cei ce au idei” (Sticle). Ca și: „Doar în alcool exploziile fine/ Ale iluziilor se aud distinct” (ibidem). Atitudinea morală adecvată a unei asemenea înscenări este umilitatea. „Excesul” materialității vehiculate în discursul liric trădează o spaimă de materie a ființei neajutorate care se-aruncă în vîrtejurile lor, paradoxal, spre a scăpa de ele. Circumscris unui cadru domestic și gospodăresc, aidoma lui Arghezi, autorul Cîntecelor naive
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
tot dinadinsul să-l însoare pe prietenul lui Podkolesin, Cornel Scripcaru, un funcționar timid, retras, puțin cam pămpălău și, desigur, pretențios, hachițos, nehotărît, teribil de influențabil. Nimic, dar absolut nimic nu-i stă în cale lui Kocikariov pentru asta. Minciuni, înscenări de tot felul, dat pe ușă afară și pătruns pe geam, apariții mefistofelice cu un întreg arsenal de scenarii pregătite în mînecă pentru a depăși orice obstacol. Fără prejudecăți, fără scrupule. El, Kocikariov, este un pețitor cu mult mai bătăios
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main. Cînd oferta de informații de specialitate este dublată sau bruiată de un program de manifestări în care divertismentul ia proporții de-a dreptul carnavalești o distanță (critică) față de evenimente și față de înscenarea lor spectaculoasă devine indispensabilă. Așadar, Günter Grass, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură - 1999, și-a invitat admiratorii și admiratoarele la dans în seara zilei de 11 octombrie, tocmai în incinta Tîrgului de Carte de la Frankfurt pe Main. Presa a jubilat
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
lovit în 1955 de paralizie), scriitorul-deputat regretă că nu s-a putut prezenta la procesul lui Ovidiu Papadima: „Bietul băiat, acuzat de legionarism, ar fi avut în mine un cald martor al dezvinovățirii lui”. Executarea lui Lucrețiu Pătrășcanu, în urma unei înscenări monstruoase de tip stalinist, e o „veste tristă”, ca și condamnarea la închisoare a prietenului său sionist A. I. Zissu, dar se abține de la orice comentariu. O face însă fără să ezite, când patriarhul Justinian îi povestește despre vizitele lui la
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
ameliora pe dinăuntru sistemul s-a descoperit a fi un eșec. Comuniștii și neocomuniștii sînt, în realitate, intratabili. Spre a-și consolida pe plan intern puterea pe care pînă atunci s-a străduit a și-o consolida în exterior, prin înscenarea unei imagini „democratice”, geniul Carpaților a montat două mituri: cel al „patriei primejduite” și cel al „complotului malefic”, care putea fi al străinătății perfide și agresive, dar și al intelectualilor „rupți de popor”, „vînduți”. A luat naștere, ne amintim cu toții
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
nici desueta Gardă Financiară, necum corpurile și corpulețele de control din guvern, fără teama că vor isca vreun scandal politic. La noi, un parlamentar înfipt, și dacă te lovește cu mașina pe zebră, poate susțne că a fost victima unei înscenări. Căci se poate găsi oricînd un polițst care să constate că de fapt nu erai pe trecerea de pietoni, ci la vreo zece metri mai încolo și că de fapt ai sărit în fața mașinii, ca să te sinucizi. Iar la tribunal
Averi, interese, complicități by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13807_a_15132]
-
trebuie să recunosc că și intriga cărții este un element al atractivității, inclusiv de tip comercial, de la misterul crimei sau lumea afaceriștilor la reflecția asupra tehnologizării vieții sau la farsele de pe Internet. Ne putem întreba, ironic, dacă toată acțiunea și înscenările din roman nu sunt decât niște simulări ale circuitelor personajului-narator, Qrin, un robot umanizat, când simpatic, când demonic. Mai mult, aș fi tentată să spun că strălucirea și culoarea (norilor, a kimono-urilor, a obiceiurilor sau a cluburilor) înveselesc universul gri
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
cu încărcătură simbolică, trimițând străveziu către formele sistemului totalitar, dar și deschise meditației existențiale. Semnificațiile critice nu le-au fost trecute cu vederea de către regimul ceaușist care a supus romanul Un om norocos unui simulacru de proces public, în tradiția înscenărilor proletcultiste reînviate. Cărțile de după 1990 ale lui Octavian Paler, Don Quijote în Est (1991), Deșertul pentru totdeauna (2001), Autoportret într-o oglindă spartă (2004) prelungesc filoanele reflexive și autobiografice, în spiritul unei continuități de viziune care-i definește scriitorului personalitatea. Extrem de
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
căutare" (și de clarvedere, însemnînd, deocamdată, doar vedere la distanță) este antologia Despre identic și felurit, recent apărută la Polirom. Volumul cuprinde un "repertoar" extras din poezia, în sens larg, a lui Gellu Naum, "înscenat" și prefațat de Simona Popescu. Înscenare înseamnă, aici, aducere în scenă, adică scoatere "îngrijită" (și îngrijorată) la suprafață. Îngrijorarea apare fiindcă există probabilitatea, nu mică, de-a nu pricepe, ca lector bine intenționat, dar "inocent", o "filozofie" care poate fi înțeleasă randomizat, dar totuși nu oricum
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
a testat, lăsîndu-și șanse de scăpare, după care a trecut la soluția radicală, aceea a defenestrării, cum o numesc experții. Sinuciderile în doi timpi sunt de altfel numeros consemnate în cazuistica medicinii legale. Mergînd pe ipoteza inversă, a crimei prin înscenarea unei sinucideri, e ridicol să ne imaginăm că autorii ei posibili " fiindcă n-ar fi putut fi un singur om care să ducă la capăt un asemenea scenariu � s-au documentat înaintea acestei operațiuni. Dacă primul ștreang s-a rupt
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
muzicii, își păstrează acțiunea hipnotică egală cu a muzicii. Purcărete & Stürmer fac să apară păpuși supradimensionate, copleșesc prin proiecții de lumină și prin idei scenice pline de fantezie, pe care le derulează pe diversele nivele ale scenei. Mare parte a înscenării amintește de lumea visului și multe simboluri sunt greu de descifrat, spre exemplificare, perfect coregrafiat sub lupa încetinitorului, meciul de tenis între doi domni înveșmîntați în costume roz-rococo. De o mare forță poetică este aria finală, cînd însoțitorii lui Ghandi
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
-l putea șantaja apoi cu fotografii trucate făcute pe ascuns. Hăituit în fel și chip, vânatul nu poate fi totuși răpus, adică ,elucidat". își păstrează până la sfârșit taina. Acceptă senin să fie batjocorit, trișat și chiar să înfunde pușcăria în urma înscenării de asasinat la care ar fi fost părtaș, pusă la cale tot de Mârzea. Nu se împotrivește în nici un fel năpăstuirilor, nu se dezvinovățește, nu recurge la ceea ce naratorul numește în final ,prerogativa noastră cea mai de preț: apărarea propriei
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
povestitor inventiv, nu surprinde cu ficțiuni ingenioase, el este tipul de prozator minimalist care cucerește prin discurs, prin actul subiectiv al povestirii, prin felul în care îți ,vorbește". Talentul lui Liviu Bleoca stă, așadar, în protocolul și tonalitatea povestirii, în înscenarea textului. Cîteva gesturi precise, perfect stăpînite, un ritm bun și puțin umor sînt destul pentru a atrage atenția și a cîștiga, aproape instantaneu, simpatia cititorului. Căci naratorul lui Liviu Bleoca este direct, dezinvolt, detașat și autoironic, mai degrabă ridicol și
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
mai simple dintre ele. Jurămînt de sărăcie și Prietenul cel mai bun al cîinelui sînt poveștile pline de umor ale unei aventuri estivale, respectiv a unui detectiv de cartier parcă rupt din serialele americane alb-negru de gen care pățește o înscenare haioasă. Instalația tandră este moartea aproape simbolică a unui sculptor din provincie, așa cum în Borgo Pass, o localitate pierdută de lume, trăiește un fotograf cam ciudat. În Farul urmărim cinematografic tentativa de viol eșuată a unui soldat fugit din post
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]