91 matches
-
naște, Și înflorește-n fața-i, cu plecăciuni umile, urându-i „bun-venit!” Iar pruncul cela umed, uscându-și inocentă, sub razele-i de aur își urcă-n munți puterea, în amiaza-i vieții fiind un meșter faur cu fruntea-i înseninata, cu trupu-i în putere, frumos încă la chip în om un soare sălășluiește,-n ceruri spre-apus, mergand fără tertip pe piscu’-naltei meniri cu inima-avere ajunsu-vei și visu’-ți e-mplinit ‘napoi, la vale, cu bătrânețea-n spate, a zilei
UITE ! A SOARELUI LUMINĂ-N GRAȚIOASE SALTURI SE VEDE-N RĂSĂRIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1432322861.html [Corola-blog/BlogPost/362338_a_363667]
-
prieten. „Dacă refuză să vină la mine?”. Până la urmă el îndrăzni să rupă tăcerea. - Ce faci spre seară Maria? - Nimic deosebit! - Atunci să facem amândoi ceva ... deosebit! Te invit pe la mine, la un ceai. Ce zici? - Cu mare plăcere. Sorin, înseninat, îi privi pulpele frumos rotunjite și sânii ca două piersici coapte. „Arată bine. Ca Femeia la 40 de ani, a lui Balzac...”. La rândul ei, Maria îl privea pe sub sprâncene. „Nu arată a fi așa de bătrân. Cred că mai
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_jocul_de_sah_al_florin_tene_1359274688.html [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
și-mi susurai un cântec de leagăn, când eu nu mai conteneam să-ți cer să-mi citești povești. Cântecul tău reușea mereu că prin miracol să mă adoarmă și nu reușeam deloc să-mi amintesc finalul. Zice ea surâzând înseninata. Între timp se liniștise și își recăpătase autocontrolul. Un pic rușinata îi dădu un sărut mătușii sale ți-i zice pe un ton glumeț: -E tare plăcut să am o mătușa care să mă alinte, în ciuda faptului că am crescut
PETRECERE NEFASTĂ (11) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1474572388.html [Corola-blog/BlogPost/344789_a_346118]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > SOARE REAL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 461 din 05 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului SOARE REAL Nu vreau un Soare desenat, Sunt sigur, nu mă va încălzi, Îmi doresc un cer înseninat, La Soare ca să pot privi. Caut cărări ce trec prin iarbă, Pe care să merg iarăși desculț, Din stânjenei îmi vreau o salbă, Să-ți povestesc, tu să asculți. Să adun din toate florile parfum, Combinat cu cântece de ciocârlii
SOARE REAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Soare_real_mihai_leonte_1333626477.html [Corola-blog/BlogPost/359126_a_360455]
-
de oameni, și de soartă. El e acum, bietul, ca un copil bătut, un copil bun, blând, înzestrat cu cele mai alese însușiri - comori ascunse dorm în sufletul lui, ca și în pământul în care trăiește - și în ziua când, înseninat și trezit la adevărata viață, va fi chemat să și le arate, nu va fi popor pe lume mai cuminte, mai generos și mai de ispravă, ca poporul românesc”. Cât adevăr scoate la iveală această scriere a cărturarului patriot! Să
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
pe-o făptură magică, În ochii tăi, râd merii în floare, Trupul tău însetat Mă cheamă să-l răcoresc Cu roua primăvăratic-a iubirii Și a izvorului meu nesecat. Mă simt ca la-nceputul Lumii, Tăcut mi-e sufletul și înseninat, Iar inima mi-i fără de păcat, Respir, precum respiră livezile Un Cer cu proaspete miresme încărcat. (FLOAREA CĂRBUNE) Referință Bibliografică: PROASPETE MIRESME / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
PROASPETE MIRESME de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1412232903.html [Corola-blog/BlogPost/369472_a_370801]
-
voi... Clipele de bucurie, când îmi fac veșmânt din ploaie Și pășesc desculta-n iarbă peste-al apelor șuvoi, Unduindu-ma cu vântul care trup de floare-ndoaie. Nu am multe-n lumea asta, dar ce am, vă dăruiesc... Zâmbete înseninate, cănd pe-un val brodat al mării Plutesc cu priviri flamande, răsăritul să-l privesc Ca apoi s-alint apusul, savurând clipa-nserarii. Nu am multe-n lumea asta, dar ce am, vă dau cu drag... Versul înșirat cu grijă
NU AM MULTE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1465229663.html [Corola-blog/BlogPost/373449_a_374778]
-
Petcu , publicat în Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016. Vocație de înger I-au despletit, din ceruri, Făpura înaripată, Pe lespezi mari și socluri, Înalt săpate în piatră. A lumii priveghere i-au dat Pe brațe sfinte, Sub fruntea înseninată De rosturi și cuvinte. Șuvoiul lung de timpuri, Cereasca-i nemișcare, I-au dăltuit-o în file De vers și neuitare. Când ruga-i nevăzută I-au înălțat-o-n soare, Boltit-au curcubee Din lacrimi de-ntristare. Din seminții
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
plâns, Doar sărutarea ta ar fi în stare Să stingă focul rău ce i-a cuprins, Să-i umple de iubire și de soare. Sărută-mi gură, buzele-ncleștate Ce vorba și surâsul și-au pierdut... Îți vor zâmbi din nou înseninate Și-ndrăgostite că și la-nceput. Sărută-mi fruntea, gândurile rele Și toate îndoielile-or să moară, În loc vor naște visurile mele De viață nouă și de primăvară, Saruta-ma, din nou, în asta seară... Și răul dintre noi tu
SARUTA-MI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1466785811.html [Corola-blog/BlogPost/373674_a_375003]
-
dau: -Bine-ai făcut! Și-ți place cum stai?! îl chestionez, sesizând o umbră pe chip și o-ncruntare ușoară a sprâncenelor. Ceva, ceva e putred în... Danemarca, îmi zic în minte, citându-l pe Shakespeare. -Comme ci comme ça! replică defel înseninat. Locuința întrece orice așteptări! Are 50 m.p. și open space pentru dependințe. Dormitorul e spațios, iar fereastra dă în balconul orientat înspre răsărit, chiar deasupra parcului. Clădirea este înconjurată de copaci pereni, verdele fiind prezent ca permanent paleativ pentru îmbătrânire
INOVATIV IN EXTREMIS de ANGELA DINA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1495346223.html [Corola-blog/BlogPost/376782_a_378111]
-
ușa aproape în permanență deschisă a salonului ca și cum aerul nu ar fi fost niciodaă suficient, se ivise o vânzătoare ambulantă - oacheșă - purtând într-o mână o sacoșă burduhănoasă și în cealaltă câteva pijamale. Una din paciente, cu fața dintr-o dată înseninată o chemase la ea dornică să vadă „noutățile”. Atmosfera salonului se însuflețise ca într-un târg; se fluturau prin fața ochilor curioși modelele de pijamale, de chiloți și maieuri, se precizau prețurile, un model mai sexi era zvârlit către o pacientă
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473356530.html [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
tematic parcursul lui Joe, Affleck a apelat la compozitorul Harry Gregson-Williams, cu care mai lucrat pentru Dispărută fără urmă și Orașul. Compozitorul povestește: „Tema muzicală a lui Joe începe cu o nuanță destul de întunecată și gravă, înainte de a deveni mai înseninată, pe măsură ce viața lui începe să se schimbe și chiar există momente de speranță veritabilă. Pentru Emma, tema muzicală are un aer ușor irlandez, dat de vioara electrică, iar apariția Gracielei aduce încă un strat emoțional și etnic acestei coloane sonore
În ,,Legea nopții” Ben Affleck aduce un omagiu filmului noir by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105855_a_107147]
-
prietent.” Dacă refuză să vină la mine?“. Până la urmă el îndrăzni să rupă tăcerea. -Ce faci spre seară Maria? -Nimic deosebit! -Atunci să facem amândoi ceva ... deosebit! Te invit pe la mine, la un ceai.Ce zici? -Cu mare plăcere. Sorin, înseninat, îi privi pulpele frumos rotunjite și sâni ca două piersici coapte.” Arată bine. Ca Femeia la 40 de ani, a lui Balzac“. La rândul ei, Maria îl privea pe sub sprincene.” Nu arată a fi așa de bătrân. Cred că mai
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Jocul_de_sah_al_florin_tene_1328889011.html [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
Acasa > Poezie > Credinta > POEM HIERATIC XXII-TABULA RASA Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXII de David Sofianis reeditare 7.02.2016 A.D. Tabula Rasa Noapte de magnolii înseninată blândă față petale de smarald au coperit paloarea zilelor din urmă cu tainice atingeri de safir sunetul tău psaltiră de celestru picură cu flori de smirnă peste marea neputință a ființei de a-și striga nenuntirea cu Cel ce atinge
POEM HIERATIC XXII-TABULA RASA de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1454873660.html [Corola-blog/BlogPost/369967_a_371296]
-
după ce coborârăm amândoi din căruță și după ce omul își legă calul de un gard punându-i la gât o desagă cu fân, i-am întins mâna urându-i la despărțire tot ce-și dorește și pe deasupra un car de sănătate. Înseninat de-o asemenea caldă urare nea Macovei se înveseli și-mi răspunse din toată inima: - Mergi sănătos, Mariane! Și să fii fericit! Dar uite, așa, v’odată, când mai ai timp, dacă te plictisești de gălăgia de la oraș și dacă
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1470040538.html [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
un fulg legănat de adierea vântului...Nu-mi propun în acest fel să fiu specială sau nemaipomenită, sper să nu fiu ieșită din comun, dar aș vrea să fiu eu însămi, mai proaspătă decât ieri, mai veselă decât alaltăieri, mai înseninată...vreau să mă reînnoiesc, așa cum primăvara reînnoiește natura, înveșmântând-o în puritate și frumusețe ireală. Așadar, fiecare zi să fie lumina unui zâmbet : de bucurie, de compasiune, de înțelegere, de implicare, în esență , de mulțumire pentru ceea ce suntem și pentru
UN ZÂMBET PENTRU FIECARE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magda_harabor_1460972526.html [Corola-blog/BlogPost/370697_a_372026]
-
românești, Ioan Alexandru cel «blond, cârn și cu urechi barbare», «răzvrătitul presupus» despre care vorbea un "Portret" din "Viața deocamdată", adică poetul unui «loc și timp anume», neliniștit și tragic, va rămâne, oricum, cu mult mai viu decât Ioan, definitiv înseninatul său frate imnic. Sub numele celui dintâi a trăit și a scris poate ultimul mare poet al Transilvaniei.” (Ion Pop, Ultimul rapsod al Transilvaniei, (în) „Grai”, Bistrița, 2002, nr. 1). În 1960 debutează cu poezia Floarea mea în revista „Tribuna
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
bianco vestita era titlul dat de P. versurilor în „România jună”). Dar imaginea fecioarei se încarcă de semnificații mai adânci, purtând nostalgia unei purități inaccesibile și aproape inumane: frumosul absolut („Pe când deasupra aplecată, / În semn de veșnică iertare, / Va coborî înseninată / Privirea albelor fecioare”). Domină, fascinant, albul lilial (și fantomatic), gestul hieratizat al rugii, într-o idealizare ce nu e străină de influențe prerafaelite și de surse mistice. Refrenele ritmează plângerea țintei aflate prea sus, prea departe și omeneasca zbatere între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
anumită măsură, la un spațiu secret și un răstimp în care să ne ferecam în noi înșine, nu pentru a ne bucura de ceva, nu pentru a savură ceva, cum s-ar crede după nepăsătorul fluierat al adormitului și aparent înseninatul sau chip, ci mai curînd, dimpotrivă, pentru a ne cufunda în întristare, pentru a ne linge rănile? Întrebarea e parțial retorica, in ce mă privește. Este una importantă, însă, pentru că stă la temelia unor filozofii sofisticate ale melancoliei, concepute în
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
să spun. Și am Încredere că veți fi discret. V-am vorbit ca unui prieten“. „Știu să tac chiar mai bine decât dumneata. Îți mulțumesc, În orice caz, pentru Încredere, cu adevărat“. Și plecase. Belbo ieșise din Întâmplarea aceea mai Înseninat. Deplină victorie a astralei lui narativități asupra mizeriilor și a nerușinărilor lumii sublunare. În ziua următoare primise un telefon de la Agliè: „Trebuie să mă ierți, dragă prietene. Mă aflu În fața unei mici probleme. Dumneata știi că eu practic un comerț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Îmbărbătați, oamenii. - Noi, valul acesta de tătari nu-l putem opri! Dar Îl putem Întârzia! O jumătate de ceas Îi salvează pe fugari! Dacă mă ascultați, vom birui vreme de o jumătate de ceas! Nu mai mult! Dar vom muri Înseninați, căci copiii noștri vor reveni În sat și vor crește mari și sănătoși! - Bine zice căpitanul... mormăi un bătrân. - Moș Gligor! tresări Gâlcă. Moș Gligor, din oastea lui Alexandru cel Bun! Mai trăiești, moșule! - Iaca, cu bătrânețile... mormăi bătrânul. - Foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
dând două sau trei «petreceri» - pe care nu le putuserăm avea în toată tinerețea noastră frustrată -, să ascultăm muzică «în hol» și să nu ne trezim la 5 dimineața în urletele radioului «colocatarilor», dar, mai ales, eram răsplătiți de zâmbetul înseninat al mamei când mergea spre bucătăria unde era acum singură ori când revenea de acolo. A murit însă după doi ani. Rămași prea singuri în apartamentul cu chirie crescută și greu de întreținut, ne-am mutat. Începuseră iarăși anii „grei
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să-i fie frică de Cioran?! Fie și mistificat, nihilismul lui (să-l numim anarhism?!) e întemeietor pentru ceilalți. De altfel, e întemeietor înainte de toate pentru sine. Oricum, nu numai anonimii care veneau să-i ceară sfaturi în legătură cu sinuciderea plecau înseninați, dar și un Beckett, care, după ce citește Demiurgul cel rău, îi scrie: „Printre ruinele tale mă simt la adăpost” (III, 70). „Sunt făcut să dau sfaturi înțelepte Ă și reacționez ca un nebun” (I, 184), citim într-un loc. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ulei pe carton, 1975 578 „Pentru Simionescu natura înseamnă de fapt colțul însorit descoperit de îndată ce părăsește orașul în orele libere și duminicile, pentru a realiza o artă a confesiunii în fața motivului descris in toate amănuntele. Reîntâlnirea cu livezile și câmpul înseninat de bucuria revederii este leit motivul creației sale.”(Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 62) Simuț Gheorghe Pictor Localitatea: Borod, județul Bihor Studii: Pădurar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
comunicate pe trama unor regrete, reverii și autoscrutări lucide. Înstrăinarea de sine, mirajul nostalgic al iubirii pierdute sunt contrabalansate de dârzenia autocontemplării pătrunzătoare și de adeziunea la imperativele etice. Atitudinea eului liric față cu vulnerările existențiale este una de „resemnare înseninată” (Liviu Grăsoiu): „Ce-ai făcut, suflete, cu-acest interval dintre mine și mine ? / E-o depărtare, o despărțire de sine ?/ Și cine să îmi spună unde să întârzii / În această cămașă fără cusătură ? / Și unde, flacără limpede să ard ?// Suflete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]