11,712 matches
-
zgomotoase ovații din mijlocul cărora s-au auzit exclamații ca ,Trăiască Brazilia! Trăiască libertatea! Trăiască democrația!" (aflam în 1959.) Între timp, Alvaro Lins a rămas impasibil, așezat în fundul lojii. Când organizatorii conferinței s-au dus să-l invite să prezideze întrunirea, ambasadorul brazilian a refuzat, lucru care, în opinia mea, a fost înțelept. În tot acest timp, eu fusesem lăsat singur în culise și umblam de colo-colo, așteptând ca vreo contraregulă providențială să mă împingă pe scenă. Un bâzâit de viespi
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
ce vreau să spun?" Am făcut din cap semn că da, dar n-am promis nimic. Ascuns după cortina cam jerpelită dintr-o parte a scenei, m-am uitat la balcoane, la loji, la galerie. Toată chestia avea aspectul unei întruniri politice. În picioare pe coridoare, printre șirurile de scaune din stal și de-a lungul pereților, se aliniau polițiști, în uniforma lor verde și cenușie. Deodată memoria, uneori mare șugubeață, mi-a readus în minte chipuri de polițiști din Lisabona
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
ne maimuțărim. De ce face Vadim ce face? I să dat voie. Ai plecat? Ai arătat că ești un domn, că ai deontologia bunului simț, dar ai lăsat-o pe “Leana a lu` PRM” să urle acolo. Îmi doresc ca următoarea întrunire să o aibe cu Zmărăndescu. Un om care tace și face. Îi dă un croșeu, cu tot bunul simț al lui. Și Vadim ce o să facă? O sa ii dea un dosar “de la sursele lui”. Ești un om mare. Curios. Când
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
închipuie mai puțin a fi..." (Théethéte. Platon) * Lecturi intense, și lângă ele, realitatea... Toți zac în plictiseală ca într-un sos negru... La masa mea lungă din localul ieftin, numai femei, nu știu de ce singure toate. Parcă ar fi o întrunire feminină, ori a fost iar acum iau masa cu toatele aici... Toate sunt obosite, ciufulite, murdare, nespălate, cu unghiile negre, netăiate. Una are o aluniță mare la baza nasului la care se scarpină mereu... Ospătărița se apropie cu o cană plină
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
identitate vizuală (vizibilă, mai ales, noaptea datorită afișajelor și marcajelor luminoase), și-au sporit locurile de desfășurare (un fost manej a devenit o sală de cinema de 900 de locuri, clădirea unui vechi abator a fost amenajată ca sală de întruniri și recepții, iar localnicii au fost încurajați să practice sistemul de "zimmer-vermietung". Dar, pentru cineaștii, cinefilii & ziariștii prezenți în acest orășel medieval helvet pentru a vedea filme și, mai ales, pentru a discuta despre filme, adevăratele înnoiri au fost nu
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
ale minerilor, nemulțumiți de schimbarea stării de lucruri din țară, după ce atâtea partide s-au compus și recompus urmând parcă logica mișcării browniene și nu pe aceea a vieții politice, după milioane și milioane de discursuri rostite nu numai la întruniri publice, ci și în spațiul intim al familiei, de către fiecare membru al familiei, până la intoxicarea cu politică până și a nou-născuților, după imensa risipă de energie și timp făcută de un întreg popor în încercarea de a-și moderniza existența
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
parametri de joncțiune a realului cu imaginarul, într-un țesut de nedesfăcut. Înștiințat că va fi judecat, eroul angajează după pertractări sinuoase un avocat, primește convocarea în fața unui tribunal, care însă nu e cel știut, oficial, ci revendică pentru desfășurare întruniri semiclandestine în subterane. Fără ca vina sa, ce pare gravă, să fie definită, el e dator, ca să se poată apăra, să-și bată capul singur pentru a stabili ce i se impută. Evenimentele se precipită, tonul narațiunii reflectă accentuarea dramatismului, cercul
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
în termeni amuzant contrastanți, dacă d-sa aparține sau nu "generației optzeciste" (fie și ca un optzecist avant la letre). În fapt, Ioan Flora e un poet singular. Dezvolîndu-se, grație apetenței d-sale polimorfe, pe linia unei sinteze, a unei întruniri de modalități ce depășesc granițele unei generații, grupări, școli, el ni se pare înrudit cu personalități inclasificabile precum, bunăroară, Ion Vinea sau Petre Stoica. Desigur că ineditul, fie și aproximativ, al unor aspecte ale discursului său, îi pot conferi, în
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
dintr-o clasă în alta. Mai departe însă totul s-a înrăutățit. Se organizau în mod regulat adunări pionierești, parade și "careuri" și, în timp ce fericiții nepionieri mergeau acasă, să se plimbe și să se distreze, noi trebuia să transpirăm la întruniri și să dezbatem niște probleme plictisitoare, despre situația la învățătură și disciplină, să participăm la informări politice și așa mai departe. Profesorii și pedagogii începeau, cu fiecare ocazie, să-ți spună că trebuie să fii mai ascultător, să nu faci
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
despre artă, despre literatură. Se crease ceva asemănător unui club sub cerul liber, ceva similar Hyde Park-ului1). O asemenea inițiativă periculoasă n-a fost pe placul autorităților, n-au putut s-o mai tolereze și, în scurt timp, au interzis întrunirile. Nu mergeam pe atunci în Piața Maiakovski și știam despre asta doar din auzite. Acum, după întâmplarea cu revista și toate experimentele care au urmat, am regretat că n-am participat și eu. Printre oamenii adunați acolo, puteam să găsesc
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
unele dintre acestea mă voi referi ceva mai jos. Dar să vedem, măcar în fugă, momentele principale ale istoriei S.S.R., astfel cum le proiectează, pe ecranul propriu, lucrarea lui Teodor Vârgolici. Au fost mai întâi, în primăvara lui 1908, câteva întruniri pregătitoare, din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Cincinat Pavelescu, ultimul aducând cu el de la Paris statutele după care funcționa La Société des Gens de Lettres, înființată la 28 aprilie 1838. Inițiatorii români au căzut de acord
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
Cătălin Davi Notorietatea unui gen artistic într-o anume perioadă este rezultatul întrunirii mai multor factori: importanța artiștilor care frecventează genul, impactul pe care acest fenomen îl are asupra publicului și a mediei și forța economică investită în fenomenul respectiv. "Artele focului", în general, și arta sticlei, în mod special, întrunesc tot acest
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
actuală și de mare interes: De la exodul inteligenței la mobilitățile transfrontaliere. În ultima zi a forumului se vor organiza ateliere simultane. Paralel cu organizarea forumului se va desfășura un "Spațiu de informare" asupra întreprinderilor franco-române, cu standuri ale acestora, și întrunirea asociațiilor studenților francofoni din România, inițiată de Asociația Studenților Francofoni din Iași și de Centrul Cultural Francez. Urmare a unui deziderat de veritabilă coerență, forumul constituie aspectul principal al unui ansamblu de manifestări denumit "", ce se derulează în toată luna
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
actuală și de mare interes: De la exodul inteligenței la mobilitățile transfrontaliere. În ultima zi a forumului se vor organiza ateliere simultane. Paralel cu organizarea forumului se va desfășura un „Spațiu de informare" asupra întreprinderilor franco-române, cu standuri ale acestora, și întrunirea asociațiilor studenților francofoni din România, inițiată de Asociația Studenților Francofoni din Iași și de Centrul Cultural Francez. Urmare a unui deziderat de veritabilă coerență, forumul constituie aspectul principal al unui ansamblu de manifestări denumit „Zilele francofoniei", ce se derulează în
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
în teatrul lui Dionysos aveau loc serbările în cinstea zeului vinului și se dădeau reprezentații cu piesele lui Eschil, Sofocle, Euripide și Aristofan; Odeonul lui Pericle adăpostea concerte; templul lui Asclepios și teatrul lui Herodius Atticus erau alte puncte de întruniri culturale. Grădinile din afara Atenei, precum Academos, unde se găseau cei doisprezece măslini sacri și gimnazii amenajate pentru efebi, aduceau la rândul lor "ordinea celestă"; aici a funcționat școala lui Platon, Academia. Lumea plină de zei a fost creată de sculptori
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
deoarece președintele Iliescu a trimis un mesaj participanților la Simpozion - ca și Papa Paul al II-lea și ca fostul președinte al Poloniei, Lech Walensa. Cum asemenea mesaje exprimă în subtext regretul emitenților că nu au au putut participa la întrunirea celor cărora se adresează, Cronicarul se întreabă dacă în calitate de participant moral la Simpozion, dl Iliescu n-ar trebui trecut și el pe lista susținătorilor Memorandumului. * Tot dl Iliescu l-a invitat, oficial, în țară pe dl Paul Goma. Spre deosebire de Ioan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
oameni de toate vârstele. Unii veneau pe jos, singuri sau în grupuri, alții coborau din mașini proprii, alții descindeau din taxiuri. Nu-și spuneau nimic unul altuia, cel mult se salutau discret, dar se vedea că era vorba de o întrunire. Aș fi putut crede că participau la o conspirație, dacă n-aș fi avut ca și ei, în buzunar, o invitație pe care scria: "Pavel Șușară vă invită la deschiderea Galeriei Luchian 12 și la vernisajul expoziției Tonitza la Balcic
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
lectura celor peste 300 de pagini dedicate artei filmului de revista Secolul 21, aparține directorului publicației, Ștefan Aug. Doinaș, sau "consilierului de număr", Alex. Leo Șerban. Dar în mod cert, printre performanțele acestuia din urmă, definitorie pentru aptitudinea criticului, este întrunirea, la colocviul introductiv al numărului special pe care-l moderează, a patru cineaști români, adunați de pe diferite meridiane ale planetei, destinului și generațiilor: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Nae Caranfil, Cristi Puiu. În răsturnarea sistematică a scării de valori și a
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
despre asemănarea limbilor romanice”, știre susținută de prezența în paginile primelor numere ale Familiei a unui serial despre volumul lui A. Bruce-Whyte, Analisa limbei romane. Aceeași revistă îl urmărește pe Al. Roman implicat în chestiunea bisericii greco-catolice române, cu ocazia întrunirii la Cluj a unei conferințe, în problema independenței bisericii față de congresul de la Budapesta. Al. Roman era în 29 iunie 1897 onorat ca președinte al conferinței, cu sarcina redactării răspunsurilor către Sfântul Scaun și mitropolie. Activitatea Catedrei de română din Budapesta
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
departe de adevăr. Tînărul Coetzee J. M. Coetzee (n. 1940), unul din cei mai mari scriitori contemporani de limbă engleză (atît ca romancier cît și ca lingvist și autor de studii critice), refuză să dea interviuri și să participe la întruniri literare, nu răspunde scrisorilor de la cititori. Fiindcă e o persoană atît de rezervată, interesul pentru memoriile pe care a început să le publice e cu atît mai mare. Primul volum, Scene din viața unui băiat, apărut în urmă cu cinci
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
care speră și ei că dacă schimbă partidul, vor intra în rîndul personalităților locale. Ideologia nu contează. Politicienii cu vocație din provincie se consideră o castă. Urbea, ca și țara, depinde de ceea ce gîndesc ei, de ceea ce spun ei la întruniri. Marile discuții din momente de cumpănă, cînd bat alegerile la ușă, nu pot avea loc, în general, decît la un pahar. Discuțiile mai ajung de se transformă în chef, cheful în dispută cu harțag și a doua zi se rupe
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
care, iată, ne-ar putea părea a fi anticipări ale celor ce se petrec, acum, În societatea noastră: I Taina fericirii constă În a avea un ideal. Durata ei e condiționată de neîmplinirea lui. XXIII Am asistat, demult, la prima Întrunire a conservatorilor-democrați. Pe vremea ceia, În Iași, era mare lipsă de apă. Un orator spunea: „Domnilor, cu ce v-ați ales de pe urma lungii guvernări liberale? Atât, că pe timpul ei, a vrut Dumnezeu să fie cramele pline de vin. Ei bine
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
vreau să spun, evoluând în sensul întrevăzut de acela care mizase pe el cu îndrăzneală. Astfel devine Dumitrașcu un om de mare suprafață, vedetă politică a Clujului și a Transilvaniei, părăsind, în foiletoanele din "Ardealul" și în cuvântările ținute la întruniri, linia de echilibru pe care o urmase cândva, înclinând tot mai mult acum să dea satisfacție "fundamentalismului ardelenesc", aducător de succese sigure. Îi contrariază prin aceasta pe Mariuțan, pe Rodica Filipescu și pe ceilalți colegi de la ziar care optaseră, ca
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
p. 115) „Trebuie să relatez și ceva deosebit ce s-a petrecut în Edesa Mesopotamiei. În orașul acesta se afla biserica apostolului Toma, nu mai puțin vestită decât împodobită. În ea, pentru respectul ce i se arăta, se Țineau deseori întruniri. Voind să o vadă împăratul, și știind că acolo se întrunesc toți cei care îi sunt odioși, se spune că l-a lovit cu mâna pe prefect pentru că nu au fost izgoniți de acolo ortodocșii. Și cum prefectul, suportând jignirea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
internaționale. Poate că nici n-ar fi necesar să luăm pulsul unei instituții noi - aproape că e de la sine înțeles, că strădaniile celor angajați s-au concentrat intens pe ritmicitatea făptuirilor: extrem de multe publicații, majoritatea în limbi străine, extrem de multe întruniri științifice, majoritatea internaționale și toate cu urmări concrete în tipărituri sau colaborări efective în teren și, mai ales, multă strădanie pentru integrarea în viața științifică europeană (proiecte, programe, burse, publicații și activități de teren cu parteneri străini), ba mai mult
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]