84 matches
-
au strecurat și indivizi din imediata apropiere a lui Năstase ori Iliescu e lipsit de semnificație. Sutele de mii de dolari scoase de curând la iveală de-un Dan Iosif sunt floare de ureche față de zecile și sutele de milioane învârtite pe degete de indivizi aflați până de curând în tribune și care acum se pregătesc să facă pasul la ofsaid. Agresivitatea fără precedent a tagmei anunță zile grele pentru ideea de democrație în România. O voce din arsenalul neo-potentaților nu
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
Dumitru Hurubă Văzîndu-l pe Horia-Roman Patapievici participând la o învârtită maramureșeană în cadrul emisiunii sale „Idei în libertate”, cu fața eliberată de bine știuta-i morgă rodiniano-socratică, prietenul meu Haralampy a exclamat ardelenește: - Io, mă, că fain joacă domnuî Patapievici! Dincolo de acest folcloric inedit, ideea realizării emisiunii în localitatea de baștină
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
și libertatea pe mâna unui sistem corupt, nu vom fi decât niște sclavi controlați și manipulați. Priviți, pur și simplu, fețele românilor! Tristețe, frică și furie! Bieții oameni arată de parcă ar fi văzut o stafie când aud de măsurile guvernanților învîrtite în jurul cozii, prin asumarea răspunderii, pe planuri neortodoxe. Sintagma ”asumarea răspunderii” e un matrapazlâc care a aruncat țara în afaceri ce au subordonat interesele naționale altor interese străine țării. Plătim impozite și taxe uriașe pe lipsa de atitudine și iată
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
în înghesuială. Cele două sunt prietene și încep să danseze încă dinainte de a începe ora: ba o sârbă, ba o horă mare, ba diverse alte dansuri populare. Una dintre ele e foarte pusă pe țopăit și știe tot felul de învârtite de pe la noi, din grădina carpatică. Pare genul care-și rupe pingelele pe la nunți. Vine și instructoarea de salsa, însoțită de un tânăr. În timp ce ea ne arată niște pași elementari, tipul dansează într-un colț al sălii de unul singur. “O
Istoria tragi-comică a primei mele clase de salsa by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20842_a_22167]
-
exact. Cimpoierii scoțieni, o trupă înființată în 1957 de fostul cimpoier al Queen's Own Cameron Highlanders, poartă stofa scoțiană în carouri, specifică Cameron of Erracht. Repertoriul lor vast cuprinde muzică scoțiană, inclusiv slow airs, marșuri, muzică tradițională strathspey și învârtite care pot fi prelucrate pentru a se potrivi oricărei ocazii, inclusiv pentru procesiuni, defilări, spectacole statice sau solo. “Cirq'ulation Locale” înseamnă trei artiști de circ pregătesc un moment spectaculos care atrage atenția cu o combinație de jonglerii și figuri
Cimpoaie, circ, muzică ţigănească şi dans [Corola-blog/BlogPost/97726_a_99018]
-
pe la căminul cultural cu el! Și cum avea în copilărie doi obraji bucălați, ca două mere Ionathan, de o parte și de alta a nasului ei puțin cam mare, ca al bunicii după tată, vă imaginați cum arăta după o învârtită ce dura câteva minute? Dar el fusese dragostea ei! Nici nu durase cine știe ce, dar schimbând-o cu altă fată din sat, ea devenise geloasă, singura dată în viață. De ce? Nu știu, că doar nu era rupt din soare. Asta e
CINCI MINUTE ŞI ATÂT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383664_a_384993]
-
nestematule, că te cheamă mama să mănânci ceva bun-bun! Bunica, fără să-l alinte cu diminutive, pupături, Îmbrățișări, Îl verifica dacă mai știe Tatăl nostru și Înger, Îngerașul meu, după care Îi dădea să mănânce bunătățile acelor vremuri: colțunași cu brânză, Învârtită, răcituri, prune cu orez, plăcinte, sfeclă coaptă În cuptor, zahăr cubic sau perje afumate. Bunicu’ Ghiorghi Îi aducea uneori suplimentul sub formă de mere, gutui sau bostan copt, după care Îi spunea cu aerul unui fals moșneag gârbovit și cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
acest cântec, deadul Vasile îi zise mai departe, cu foc și cu suflet, alte cântece, pe care le scotea din găidulca sa ca dintr-un izvor fermecat: Ascultă, nepoate, îl lămurea din când în când bătrânul, acum o să-i tragem învârtita lui Mitru Pribeagu, mare cântăreț din scripcă la vremea lui!... Și-acum, uite, ține-te bine, ai s-auzi sârba lui Marinică Ploscă, lăutarul de la Ponoarele, mare scripcar și el... Pe unde i s-or fi odihnind acum ciolanele!... Hora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
flăcău pe vremea aia... Hei-hei, că din vremurile alea multă apă a trecut pe Argeș în jos și din oameni s-a scurs duhul de-atunci!... Da, da, n-a mai rămas mare lucru!... Și-acum, uite... Hora de la Greaca... Învârtita de la Comana... Bătuta de la Prundu... Răcenița de la Hotarele... Cine mai știe acum de ele?... Cine mai știe azi de Zâncă, de Lambru, de Panțâru, de Pribeagu, de Ploscă, de Veselu?... Nu mai știe nimeni astăzi de ei, că de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Covrig Roxana Elenă Udrea a fost în Maramureș. Îmbrăcată în portul tradițional, deputata PDL a dansat învârtita. Ea a postat mai multe fotografii și filmări pe pagina de Facebook. Elenă Udrea a scris, pe pagina de Facebook, că este "La o petrecere minunată în Rohia (Maramureș), la care am fost invitați ad-hoc de către localnici, după ce colegul meu
Elena Udrea, la o învârtită cu dedicații, în Maramureș - VIDEO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35841_a_37166]
-
culturale sătești de pe meleagurile de obârșie mureșene sunt izbucnite și în setea de joc, de bucurie, de spectacol a trupei „Pasitos”, care execută și suite de dansuri populare. Talentata și agreabila interpreta de muzică populară și foclorică, de doine, purtate, învârtite, compoziții proprii, cântece de suflet și joc, Marioara Mân Gheorghe nu s-a închis în sine, a trăit și trăiește în plin actul artistic, năzuind neîncetat către înălțarea cântecului la cei ce-l primesc în suflet! Interpreta Marioara Mân Gheorghe
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
noastre toride în parc, prin acest anemic frunziș parcă aud o lume trecută, o lume de soldați, de victime, de regi și de președinți, de dictatori și de democrați, o lume care se repetă că într-o roată a norocului învârtita la nesfârșit și care, în scurte opriri, arucă celui ce o rotea monștrii jucăriilor de pluș, ori de cauciuc negru și dizgrațios...speranțele noastre de mai bine... Suntem într-un perpetuu război cu noi înșine și din prea multa delicatețe
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
a pierdut capul nici sub comuniști. Ce simț al direcției au avut ei, mărginenii! Ei au știut să rămână spirite libere, neîngenuncheate, oameni ce nu se pleacă și nici nu se gudură. Ce bine le zic din fluieră și ce învârtite și hațegane știu ei juca! Și ce mândri sunt în costumul săliștenesc! Frumusețea lor stă în forța tradiției și-n continuitatea ei. Ce mare păcat ar fi să o pierdem! Cartea despre satul cu dor e ca o cuminecătură, de
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
ceată de copii neastâmăprați din care nu lipseam nici eu și după ce obosea taraful cu Jieneasca sau Cățeaua, aducea în prim plan unul din șlagărele la modă ca de exemplu: Sălbatică-i stepa baikală. O da apoi pe sârbe sau învârtite și mesenii erau poftiți la dans. Atunci alergam pe la mese golind paharele de vin și apoi ne lăudam între noi cine cât a apucat să toarne mai mult pe gât. De fapt și la școală aveam să învățăm mai târziu
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Frandeș Ioan care a cântat la fluier de la vârsta de 5 ani și face parte din prima generație de fluierași. Repertoriul lor este compus din cântece vechi, majoritatea doine și învârtite: „Doina Hodacului”, „Doina bicăștenilor”, „Doina lui Ghica de pe Grui”, „Învârtita lui Cula”, „Hodășeanca”, „A lui Zdup”, „De-a lungul”. Un cântec drag inimii lor și spectatorilor este și „Crești pădure și te-ndeasă” pe care îl reproducem cu ajutorul lui Dan Ioan, membru al ansamblului, un tânăr înfrățit cu viața muntelui de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
înțeles ce am vrut să exprim în ultimele rânduri, aș vrea cu toată modestia să redau emoțiile și sentimentele care mă încearcă prin câteva versuri din creația proprie: Mi-e dor de doina din caval De geamparale dobrogene, De-o învârtită din Ardeal De hăulitele gorjene. Mi-e dor de viața dela țară De cânt și joc în sărbători, De sârba veselă sprințară Bătută strașnic de feciori. Nicolae Ghinoiu este din Călimănești Jud. Vâlcea. Cea mai mare parte a vieții sale
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
sau curele împletite cu ajutorul cărora sunt confecționate măști aparținând culturilor amerindiene, africane, asiatice sau chiar europene, un clop din Oaș pe capul unui negru mi s-a părut o înfățișare oarecum originală, fără să-i pot însă asocia și o învârtită și bătută de pe aceleași meleaguri, suprerstatui din gips sau materiale ușoare de culoarea abanosului marcând culturi materiale aborigene din extremitatea Oceaniei, Vanuatu, Tuvalu, sau a celor precolumbiene, aztece, incașe, etc. Fisherman'warf sau Debarcaderul pescarului este o constantă a activității
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
antitanc de la firma israeliană TAAS, afacere de câteva zeci de milioane dolari aterialul pe care l-am citat (coordonator Cornel Ivanciuc), adaugă: "Mai numim afacerile "FOCOASE DE PROXIMITATE", "RADARE MARCONI"și "APARATURĂ DE VEDERE PE TIMP DE NOAPTE", aproape toate învârtite cu firme din Israel. Ba, ca să mai adăugăm un moț caschetei, vom preciza ca și firma Bell Helicopters (afacerea DRACULA) a fost adusă tot via Israel... Prin 1991, generalii Cioflină, Mincu și colonelul Grigore, păstoriți de Vasile Ionel, au reușit
CAP. 15 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355501_a_356830]
-
pe la căminul cultural cu el! Și cum avea în copilărie doi obraji bucălați, ca două mere Ionathan, de o parte și de alta a nasului ei puțin cam mare, ca al bunicii după tată, vă imaginați cum arăta după o învârtită ce dura câteva minute? Dar el fusese dragostea ei! Nici nu durase cine știe ce, dar schimbând-o cu altă fată din sat, ea devenise geloasă, singura dată în viață. De ce? Nu știu, că doar nu era rupt din soare. Asta e
CINCI MINUTE ŞI ATÂT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356864_a_358193]
-
întărească și cu ajutorul roții manuale i se dă forma dorită. Fondul cromatic se face cu caolină albă, adusă din Munții Harghitei. Cu ajutorul coarnelor de vită care trebuie să fie egale ca număr cu al culorilor folosite se fac punctele care învârtite într-un anumit fel iau forma motivului dorit, cu ajutorul gaiței „un băț cu un bold în capăt” se pictează, în general, pânza de păianjen și dantela. Unii ceramiști horezani, precum Arsenescu Iulian Cătălin, au renunțat definitiv la specificul tradițional și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
fi-vei la masă, la loc de cinste, în acordurile „Stejărelului”, amețit din îndestulare cu feluri de mâncare tradițională, care mai de care mai îmbietoare, stropite cu vinuri de regiune, îndulcite la urmă cu plăcinte „poale-n brâu” sau cu „învârtita moldovenească”, în gură să se topească. Să-mi spui tu mie, călătorule, de mi te mai poți ridica de pe scaun ori ba...! Eu zic..., că da. Pentru că abia aștepți să vizitezi și alte obiective, dar, cel puțin acum, că burta
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
cântă acasă, la biserică, la grădiniță, la școală unde se ocupă de Grupul folcloric „Mlădițe ilfovene” din comuna Clinceni, Ilfov, alcătuit din copii de 3-14 ani, proveniți din toate zonele țării. Din repertoriul Marioarei Man Gheorghe fac parte doine, purtate, învârtite, compoziții proprii, cântece de suflet și de joc. În ciuda distanței mari care o desparte de Hodac, a răspuns cu plăcere invitației de a participa la festival unde este așteptată cu drag de rude, prieteni, săteni. Leontina Pop de mică a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Doina Mureșului” al Casei de Cultură „George Enescu” din Reghin, înființat în 2008, are aproximativ cincizeci de membri, seniori și juniori. Juniorii execută nouă suite de dansuri de pe Mureș, Borbuncu, Agriș, Bihor, Maramureș, seniorii: „Purtată de pe Beca”, „De-a lungul”, „Învârtita de la Valea Mureșului.” Membrii ansamblului poartă costume specifice fiecărui dans. Maria Grama, solistă de muzică populară, are 16 ani, este din Reghin, elevă la Grupul Școlar Petru Maior, clasa a X-a, cântă de la vârsta de unsprezece ani, are repertoriu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
-i drag a strânge fân/Pe coastă la Urisâu./” Unul din cântecele interpretate la Festivalul Văii Gurghiului este „Corcioșa,” o bătută, joc specific Văii Beicii, cu influențe ungurești, face parte dintr-o suită de dansuri: „De-a lungul”, „Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
lor domol și așezați din fire, Veghează aste locuri minunate, Blânzi ardeleni ce merg spre nemurire, Curați, frumoși, minți luminate. Aur ne-au lăsat străbunii și un dar neprețuit, Limba noastră cea română, de ei cu drag ne-au amintit. Învârtita, Călușerul, cu ai săi iuți cai solari, Sunt mândria Orăștiei, primite de peste ani. Nume de femeie porți cu cinste, Orăștia mea cu nume însemnat, De tine îmi aduc aminte Și dacă alte locuri m-au chemat. La Orăștie și drumurile
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]