2,148 matches
-
de fostul general de Securitate Pleșiță în colaborare cu ziaristul Viorel Patrichi și tipărită inițial în revista Lumea. Pe drept cuvînt, dl D. T. se miră că nimeni nu i-a cerut încă, la tribunal, dlui Pleșiță să răspundă pentru învinuirile aduse unor intelectuali și scriitori români. Dl Pleșiță susține că i-a "brichisit" (cuvînt inventat de d-sa, cu un sens transparent) pe Noel Bernard, Goma, Noica și alții. Dl D. T. se referă apoi la Agora, revista pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
preferat să vadă în Ceaușescu un produs al "negocierilor" dintre taberele bătrînilor, care se suspectau reciproc, decît un produs al lui Dej însuși. Tot în 22, Biroul de presă al Academiei Române răspunde, pe aproape o jumătate de pagină de revistă, învinuirii de plagiat aduse, într-un număr anterior, de către dl Ș. Papacostea coordonatorilor volumului IV din Istoria Românilor, volum editat sub egida Academiei. În loc să recunoască modul absolut neștiințific de preluare și citare, Biroul de Presă dă vina pe dl Papacostea, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
voia să contribuie cât de cât la recuperarea valorilor naționale ca element indispensabil de revitalizare a societății noastre. Tabloul lui Val Gheorghiu, unul de tradiție "clasică", a dispărut îndată, curând aveam să dispar și eu pentru multă vreme, închis sub învinuirea de a fi dat manifestării un sens naționalist, ceea ce voia să însemne atunci: românesc. Cu Val Gheorghiu am rămas însă prieten, deși ocaziile de a ne vedea, după consumarea detenției, au fost destul de rare. Din când în când, l-am
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
cât de cât, aveau ceva în cap au mers mult mai departe pe calea evoluției lor politice și glasul acestora suna destul de distonant. Popularitatea lui Lenin și a altora a scăzut într-atât, încât critica nu mai suna ca o învinuire, ci aproape ca un elogiu: autoritățile apăreau nu ca niște dogmatici fanatici, ci ca niște oameni pragmatici care neglijau voit doctrina învechită. Și se pare că în Occident s-a trecut cu vederea acest moment, considerându-se adesea că mișcarea
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
pentru o punere vie într-o scenă populată cu personaje contradictorii, urmărite savuros de Dumitru Furtună, fără să se fi gândit că o face, atunci când reconstituie drumul sentinței, al aplicării ei, drumul "întâmpinărilor" lui Ion Creangă, printre ele, răspunsul la învinuirile că a părăsit "semnele de cleric sfințit". Demonstrație de o fină subtilitate, al cărei final nu face decât să autentifice conținutul: "...că piatra cu care voiți a arunca în mine se întoarce asupră-Vă." Ediția este constituită din două corpuri
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
1925). S-ar putea spune că șirianul n-are, postum, mai mult noroc decît a avut în timpul vieții. Meritele literare i-au fost recunoscute, ce e drept, foarte tîrziu, de către Iorga, în 1934, și de către același Călinescu, în 1941, dar învinuirea de didacticism supărător o mai avea, dintre criticii generației interbelice, Pompiliu Constantinescu. După al doilea război, cînd nimeni nu s-a mai îndoit de valoarea excepțională a prozei, publicistica n-a fost niciodată retipărită, iar părerea unanimă despre om a
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
P.N.R., în momentul în care s-a luat decizia redactării lui. În 1914 poziția lui era pentru neutralitate, nu pentru război, ceea ce i-a atras înlăturarea de la conducerea ziarului Ziua al comunității germane evanghelice. Prea puține dintre toate acestea justifică învinuirile ce i s-au adus în epocă ori după primul război. Slavici n-a fost un rău român, cu atît mai puțin un trădător de neam. Nici oportunist n-a fost. Aș zice, din contra: a mers pînă la capătul
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
din vreme în vreme în cîmpul de idei din Germania, de la celebra dispută a istoricilor, declanșată de istoricul Ernst Nolte în 1986, și pînă azi. Se poate constata o trivializare, o degenerare a tonalităților discursului, o înlocuire a argumentelor cu învinuiri și reproșuri, a analizei cu rechizitoriul. În același timp, o legitimă aspirațeie spre "normalitate" a tinerei generații pare a nu ține cont de sensibilitățile legitime față de istorie și de discursurile în care se cuvine ea abordată. Recurgerea frecventă a unora
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
lui Mușina cel nedreptățit; că Mircea Cărtărescu s-a opus ca el să apară în antologia Aer cu diamante ("am aflat mai tîrziu") și tot așa, un carusel amețitor de lucruri auzite, de ofticări, de procese rapide fără martori, de învinuiri și puneri la punct. Totul pe fondul unui umor fals, strident, de poante repetate la nesfîrșit, de obsesii, de prejudecăți. în spatele acestei fațade de bîlci se află și lucruri admirabile, uitate, ocultate de autorul însuși. De pildă, un excelent gust
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
de învățăceii săi, după cum remarcă Dan Ciachir, drept "un posteminescian și un neo-sămănătorist" și chiar (aci credem că intervine, în actualizare, un exces de asprime!), "un Ioan Alexandru al zilelor sale" sau (horribile dictu!) un Adrian Păunescu avant la lettre. Învinuirea, adusă, între alții, de Alexandru George, cum că Nae Ionescu și generația criterionistă ar fi "demolat" pur și simplu democrația liberală, i se pare eseistului injustă: "e ca și cum ai atribui unei școli literare înfăptuirea unei lovituri de stat". Cu toate că trebuie
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
îndrăznire mare de tot. Și pleci de aici, de lângă raclele mucenicilor, după ce ai filosofat acestea și chiar altele mai mari decât acestea. Că moartea mucenicilor e imbold pentru credincioși, îndrăznire pentru Biserici, întărirea creștinismului, surparea morții, dovada învierii, batjocura dracilor, învinuirea diavolului, învățătură de filosofie, îndemn pentru disprețuirea lucrurilor din lumea aceasta, cale pentru dorirea bunătăților ce vor să fie, ușurare în nenorocirile ce vin peste noi, temei de răbdare, prilej de stăruință, rădăcină, izvor și mamă a tuturor bunătăților”. (Sf.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
citat într-o piesă de teatru de Weiss, unde era acuzat că trimisese la gazare 1200 de copii. Procurorul Klüger, în 1965, îl numește "monstru" cinic și demonic. Ca aproape toți vinovații, niciodată Capesius nu se recunoaște vinovat. Neagă toate învinuirile, începând cu aceea de a alege bolnavii pentru moarte: "nu am participat deloc la trieri". Se disculpă invocând încrederea sasului transilvan în Germania: "am presupus că ceea ce se întâmpla la Auschwitz e legal, cu toate că mi se părea îngrozitor." Invocă disciplina
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
cei rămași cu gura căscată... Fila 4 bis. Domnul Gigi Becali, sincer, modest și convins, în fața reporterilor tv: "Ce vină am eu dacă mama m-a născut conducător cu stea în frunte." Chiar așa! Justiția trebuie să anuleze urgent această învinuire nedreaptă! - Eu știam că l-a născut filozof, zice nevastă-mea Coryntina, suspinând un regret. - Știai! Auzi, doamnă!, m-am enervat pe loc, vezi că a mai fost unul care știa de toate și a sfârșit-o la zidurile Târgoviștei
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]
-
74 de ani, în 1958, V. Voiculescu este arestat și apoi condamnat sub acuzația de "uneltire împotriva ordinii de stat", dovezile fiind "o seamă de poezii pe teme mistice, care au un caracter dușmănos, ostile față de regimul democrat-popular din R.P.R.", învinuirea că participă la discuții într-un "grup contrarevoluționar" și comentează știrile transmise la "posturile de radio imperialiste" (îndeosebi p. 276-279). Consecințele tragice sunt: condamnarea la 5 ani temniță grea, suspendarea pensiei, confiscarea averii, adică a bibliotecii și a manuscriselor. V.
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
în a nu rata nici o ocazie de a-L batjocori, umili și bate; chiar când Îl văd pironit pe cruce Îl ocărăsc și ei și cei ce treceau. Dar cel mai cumplit decât toate era că Mântuitorul pătimea acestea sub învinuirea de amăgitor și înșelător, de îngâmfat, de om care s-a lăudat în zadar cu cele ce mărturisea. De aceea L-au și răstignit în fața întregului popor, ca să-L umilească și să-L batjocorească înaintea tuturor; de aceea s-au
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
trebuie să le facă față, după mineriada din iunie '90. Băsescu nu e nici un Emil Constantinescu, președintele care și-a închipuit să poate pune presa la punct în calitatea lui de lider regional. Lui Băsescu nu i se pot face învinuiri compromițătoare și nici nu poate fi luat peste picior ca o personalitate mediocră care visează să joacă un rol pentru care nu-l ține cureaua. La ora asta Băsescu nu numai că este pe creasta valului, dar a ajuns în
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
campaniei declanșate de ŤRomânia literarăť împotriva mea"). L-am fi expus pe d-l Alexandru George unor atacuri în serie "uneori frizând ticăloșia". Cronicarul nu știe pe ce se bazează fostul nostru colaborator mult prețuit când ne aduce asemenea grave învinuiri. Cândva a survenit, e adevărat, un dezacord între noi și domnia sa, o nepotrivire de opinie pornită de la o chestiune punctuală, ca să vorbim astfel, și nu de la principii. Și cum d-l George, deși liberal declarat, nu suportă să fie contrazis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
aduse, ceea ce, spune d-sa, nu s-a întîmplat în cazul Caraion. Dna Sipoș, în compasiunea d-sale pentru Caraion, n-a citit bine comentariile. Întîlnirea României literare a fost în definitiv prilejul în care au devenit cu adevărat publice învinuirile aduse lui Doinaș. A confunda uluirea și regretul nostru că așa ceva a fost cu putință cu încercarea de a ascunde faptele ori de a le justifica denotă din partea dnei Sipoș o înțelegere cît se poate de greșită a lucrurilor. Nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
aruncat în temniță. Mă urmărește imaginea lui în zeghe, dintr-o fotografie pe care am văzut-o în Muzeul Memorialului de la Sighet. Neconvenabilă era, în sfârșit, din perspectiva ideologică a momentului, factura însăși a prozei din Euridice, simbolică, onirică, mitică. Învinuirea de evazionism, de estetism decadent putea oricând să cadă asupra lui Petru Dumitriu, astfel cum căzuse asupra Ninei Cassian, colegă de generație, pentru poeziile din volumul postavangardist La scara 1/1, și el din 1947. Mai bine să se piardă
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
ca pe un individ oarecare, ajuns incapabil să-și gestioneze gesturile, conservate într-o epocă elementară, avertizându-l, indirect, că nu a uitat preocupările lui neortodoxe, evidențiate deseori în presă. I le putea reaminti, dacă el ar fi trecut la învinuiri, chiar și pe acelea din timpul umilirii lui Globescu. îi ironizase, deopotrivă, pe amândoi. Nu-i fusese greu să explice unele fapte. Numai înșiruindu-le, se desprindeau concluziile. Atunci, când încercase să cumpere ziarul la care lucra și ea, îndemnase
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
se părea că săvârșise o infracțiune. Dimpotrivă, se arăta încântată de ceea ce făcuse și, poate, era gata să-și motiveze prezența acolo, în binele comunității, al orașului, al întregii țări. Avea întotdeauna argumentele pregătite, de-aceea Furgoteiu nu trecu la învinuiri și propuse un prim târg. - închid ochii dacă... - Dezleagă-mă! ordonă Gilda. Buna cuviință te obligă să tratăm în condiții egale. Furgoteiu simți în glasul ei licărul unei promisiuni. Ca atâția bărbați, urmărindu-i salturile de felină, îmbătat de parfumuri
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
Pentru identificarea documentelor privitoare la viața și opera lui Eliade lui Florin Țurcanu i-au fost necesare: energie, perseverență, perspicacitate, spirit critic și multe zeci (poate sute!) de ore. îi mulțumim și-i suntem recunoscători! Au rămas în litigiu două învinuiri: apartenența lui Eliade la mișcarea legionară și antisemitismul. Autorul biografiei adună dovezi pro și contra, le triază, le discută, argumentează și ajunge la concluzia că Eliade a fost încadrat în mișcarea legionară și a fost antisemit, chiar dacă unele fapte prezentate
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
de mituri, este primul care cercetează documentele autentice cu atenție, distinge - în parte - ce e autentic de contrafăcut, nu falsifică citatele. E drept că, din dosarul "inculpatului" au dispărut unele dovezi și, în absența lor, nu putem fi convinși de învinuirile ce i se aduc. Dacă impresia asupra primelor trei exegeze e a unor rechizitorii superficial încropite, prezentarea Dlui Florin }urcanu e obiectivă, "înrudindu-se" cu cele două volume ale Rădăcinilor românești ale lui Mircea Eliade de Mac Linscott Ricketts, apărute
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
Dar și așa, greșelile de tipar sunt mai puține decât acele foi albe, care l-au iritat pe cronicar, nenumerotate și prea multe - și încă nu știe totul! Alte obiecții sunt, din păcate, de rea credință. Mă refer, bunăoară, la învinuirea că adnotări și completări ale lui Șerban Cioculescu, culese în text și nu în note de subsol, tipărite cu același corp de literă, provoacă lectorului confuzii. Acesta n-ar mai putea ști cui aparțin ele. Or, respectivele adnotări sunt, cu toatele
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
TUDOR ARGHEZI Domnilor magistrați, Dacă procesul nostru de les-majestate s-ar fi înfățișat înaintea unei Curți cu jurați, acolo, în fața justiției populare, ne-am fi făcut datoria să luminăm pe judecătorii noștri, să ne apărăm pas cu pas de toate învinuirile și să apărăm odată cu persoana noastră principiile și credințele pentru care luptăm. Dar codul d-voastră penal a voit altfel Sîntem aduși nu în fața unor judecători imparțiali, ci la bara unei magistraturi pe care am atacat-o fără cruțare, pe
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]