782 matches
-
Popescu Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Din degete ies vorbe, se ceartă între ele, Sunt pescăruși din suflet ce vin de peste zări, Se-aștern posterității prin cuiburi de nuiele, Privesc prin ochi eterici învolburate mări. Din lumi mult prea subtile, revin spre vindecare, Săgeți prea ascuțite cicatrizează gândul, Se zbat pe traiectorii în oarba încercare De-a oferi soluții găsite pe de-a rândul. Sublime introspecții pătrunse de-oboseală Revin în nemurire, ca-n
CUIBURI DE NUIELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1420729707.html [Corola-blog/BlogPost/352325_a_353654]
-
Lioara: Ce este cu Iona? Adam: Ai citit și tu Cartea lui Iona? Lioara: Da, am citit. Adam (O ia de mână pe Lioara, se așează pe bancă și privesc stelele.) Imaginează-ți că cerul acesta negru e o mare învolburată ce înghite stelele. Lioara: A înghițit luna. Adam: Pe Iona. Lioara: Înseamnă că peste trei ore o să răsară luna? Adam: Spre dimineață, ca o regină albă, trecută în lumea celor ce nu mai au glas. Lioara: Și Iona a fost
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
asupra Văii Strâmbii a făcut prăpăd, ploile care căzuseră necontenit câteva zile la rând rupseseră brutal din malurile deja zimțuite halde de grohotiș, înnămolise prundișul gârlei, căpițele de fân fleșcăite și mucegăite de pe costișe alunecau în ritmul năvalnic al torenților învolburați, negri ca mâzga cea mai adâncă a pământului și care dădeau de-a dura totul părând aidoma horiturilor neterminate și părăsite de cine știe ce urgențe apocaliptice, plutea pe întinsul undelor spumegânde buturi și resturi de lemne, rădăcini și răgălii care se
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
început legănat, apoi pieziș și în cele din urmă în picaj - unei paseri uriașe și nemaivăzute pe aceste tărâmuri plescăi cu zgomot și se năpusti cu ciocul prelung pentru a se cufunda cu aripile strânse și puternice în hula adâncului învolburat și negru al apei amestecate cu nămol, un fel de ritual care nu-și găsea corespondențe în nici un cotlon al minții lor de dinaintea acestor fantasme și pe care magnifica „pasăre de pe altă lume” îl urma pentru a abate puhoaiele din
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
cei doi pui au fost atracția târgului, în special a copiilor care le-au dat de mâncare din palmele lor. Am mai privit obiecte vechi, înnobilate de trecerea timpului și am ajuns la marginea spațiului rezervat Târgului. Am privit râul învolburat - Ohio, podul ce-l traversează, ne-am fotografiat și ne-am gândit la podurile care constituie, în zilele noastre, o adevărată artă magică, realizată prin ingineria și designul construcției. Făcând o paranteză, amintesc cât de tare m-au impresionat podurile
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
cu dublă semnificație desfășurat în Sala Istrate Micescu, la Bibliotecă Pedagogica Națională „I. C. Petrescu”, București (str. Zalomit nr. 12, lângă Parcul Cișmigiu), în data de 11 Octombrie - Brumărel 2012, a însemnat o frumoasă pagina în cultura românească: „lansare de carte Învolburate Anotimpuri, Editura Dacoromâna, București, 2012, poezii de Georgeta Blendea Zamfir” și „vernisaj de pictură semnat de artista Ramona Pintea”. Evenimentul a fost deosebit nu numai prin „îngemănarea fericită între poezie și pictură” (aprecierea îi aparține criticului de artă Steliana Neagu
ÎNGEMĂNARE FERICITĂ ÎNTRE POEZIE ŞI PICTURĂ – GEORGETA BLENDEA ZAMFIR ŞI RAMONA PINTEA de IOANA STUPARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_ingemanare_fericita_ioana_stuparu_1351848850.html [Corola-blog/BlogPost/344996_a_346325]
-
numai prin „îngemănarea fericită între poezie și pictură” (aprecierea îi aparține criticului de artă Steliana Neagu), ci și prin faptul că protagonistele sunt mama și fiică. Și pentru că îngemănarea să fie și mai semnificativă, artista Ramona Pintea a pus titlul „ÎNVOLBURATE ANOTIMPURI” atât grupajului de picturi expuse, cât și catalogului cu picturile în miniatură. „Două spirite gemene - scriitoare și pictorița, a apreciat și amfitrioana evenimentului, doamna Carmen Pesantez - Directoarea Bibliotecii Pedagogice. Prin creațiile lor au adus o notă de frumusețe, de
ÎNGEMĂNARE FERICITĂ ÎNTRE POEZIE ŞI PICTURĂ – GEORGETA BLENDEA ZAMFIR ŞI RAMONA PINTEA de IOANA STUPARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_ingemanare_fericita_ioana_stuparu_1351848850.html [Corola-blog/BlogPost/344996_a_346325]
-
acestea o acordă nobilelor talente moștenite. Georgeta Blendea Zamfir, domiciliată în Brașov, oraș pe care il îndrăgește și îl cântă adesea în scrierile sale, a publicat de-a lungul anilor mai multe volume de proza și poezie, printre care și Învolburate Anotimpuri. Cartea este împărțită în patru capitole și cuprinde poezii inspirate din cele patru anotimpuri: primăvară, vara, toamna și iarna, iar pagina de început a fiecărui capitol este ilustrata cu unul dintre tablourile pictate de fiica sa Ramona Pintea. Ramona
ÎNGEMĂNARE FERICITĂ ÎNTRE POEZIE ŞI PICTURĂ – GEORGETA BLENDEA ZAMFIR ŞI RAMONA PINTEA de IOANA STUPARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_ingemanare_fericita_ioana_stuparu_1351848850.html [Corola-blog/BlogPost/344996_a_346325]
-
Vestimentar, urmând o carieră în modă. Venind în București a redescoperit dragostea pentru pictură, cu care inca de la o vârstă fragedă își încântă familia și prietenii. Pictează pe pânză în ulei, acril și tus. A intitulat expoziția să de picturi „Învolburate Anotimpuri”, ca prețuire și dragoste pentru mama sa, Georgeta Blendea Zamfir, care găsește mereu prilejul să compună poezii pentru cei dragi: Radu (fiul), Ramona (fiica), Ana Maria și Andreea (nepoțelele), pentru pieteni sau pentru natură, evocând dorul, iubirea, dragostea, frumusețea
ÎNGEMĂNARE FERICITĂ ÎNTRE POEZIE ŞI PICTURĂ – GEORGETA BLENDEA ZAMFIR ŞI RAMONA PINTEA de IOANA STUPARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_ingemanare_fericita_ioana_stuparu_1351848850.html [Corola-blog/BlogPost/344996_a_346325]
-
acesta fiind obiectivul esențial al ADR. Au mai luat cuvântul: scriitorii Mihai Prepelița, Geo Călugăru și Elenă Călugăru Baciu, criticii de artă Steliana Neagu și Sultană Rodica și actrița Doina Ghițescu care a citit un grupaj de poezii din cartea Învolburate Anotimpuri. Evenimentul a fost un liant între mama și fiică, iar pentru a-și face datoria până la capăt, Ramona Pintea a venit însoțită de soțul ei Alexandru Pintea și de fiica lor Andreea care la vârsta de șapte ani este
ÎNGEMĂNARE FERICITĂ ÎNTRE POEZIE ŞI PICTURĂ – GEORGETA BLENDEA ZAMFIR ŞI RAMONA PINTEA de IOANA STUPARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_ingemanare_fericita_ioana_stuparu_1351848850.html [Corola-blog/BlogPost/344996_a_346325]
-
unui număr de diplome obținute pentru pictură. Drintre participanții la eveniment amintim: scriitorii Rodica Elenă Lupu, Floarea Necșoiu, Petru Demetru Popescu, Florin Grigoriu, Ion Lazu, Octavian Sărbătoare, sculptorul Constantin Sinescu, dacologii Gheorghe Șerbana, Adriana Moldoveanu, Rădulescu Felicia, profesoara Rodica Neagu. „Învolburate Anotimpuri” este o sărbătoare plină de viață a frumuseții naturii, oferind o mică imagine a stilului luminos și optimist al artistei. Prospețimea și culoarea se îmbină în picturi seducătoare, ilustrând sufletul sensibil al anotimpurilor” (citat din catalogul de picturi al
ÎNGEMĂNARE FERICITĂ ÎNTRE POEZIE ŞI PICTURĂ – GEORGETA BLENDEA ZAMFIR ŞI RAMONA PINTEA de IOANA STUPARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_ingemanare_fericita_ioana_stuparu_1351848850.html [Corola-blog/BlogPost/344996_a_346325]
-
tău preasfânt fără de ocară. Chiar dacă timpul se așterne între umbre, De unde să izvorască atâtea vise sumbre? Și-ntindere de ape se lasă, pe suprafețe late, Aducând din vremuri lumini de stele-nvălurate. Noi nu ne temem de valuri și de ape-nvolburate, Noi nu ne temem de prezentul care vine din trecut, Și ca stejarul stând de veacuri ca un scut, În calea năvălirilor a celor mulți și osândiți, Gândind că vor lua glia pentru a fi trecuți În cărțile istorice, că
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
curge furios ducând spre valea orașului plaur, sălcii desprinse de la mal și chiar un butoi gol pe care s-au așezat câțiva pescăruși. Iar va fi inundat Bădălanul, dar noi n-avem habar de asta, nu realizăm nici pericolul apei învolburate care parcă ne cheamă. Dacă ar ști părinții unde suntem, chelfăneala noastră n-ar fi ușoară, dar nu ne batem capul cu asta, ne balansăm picioarele încântați. De dincolo de fluviu, vântul care s-a mai întețit, rotindu-se de tot
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > SUFLETUL MEU ,O POARTĂ SPRE NEȘTIRE Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului SUFLETUL MEU,O POARTĂ SPRE NEȘTIRE Învolburat și rece ,uneori prea trist El îmi spune totul,vrea să vorbesc de el Emană bucurie,emană fericire El este poetul,e marele artist Deși închis pe viață în micul lui castel Da scânteie-n noapte,în clipa de iubire
SUFLETUL MEU ,O POARTĂ SPRE NEȘTIRE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1491419058.html [Corola-blog/BlogPost/359002_a_360331]
-
din cupa de 12 litri a lui Hercule la ospățul din Medina urlă de durere, se prăbușește în fața oaspeților și e cuprins de febră. În timpul navigării pe Eufrat suferă aceleași simptome ceea ce-l face să-și scape diadema în curentul învolburat al apei. Un slujitor sare și o recuperează însă ca să-i fie mai ușor de traversat și-o așează pe cap. Semnul de rău augur nu s-a lăsat așteptat. De mai bine de 10 zile stă Alexandru agonizând la
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
nu nimicește. Pare-un avertisment-extaziere a clipei de taină, a contopirii (pentr-o clipă) dintre sufletul „creat” și cel „increat”. Cel de-aici, al concretului și cel de dincolo, al dulcelui vis; între yang - locul însorit, activ, al acestui prezent învolburat și yin - locul întunecos, pasiv, al „nepătrunsului ascuns”. Și-n această verticalitate, vocea lirică se simte în falnică (re)devenire: „marea s-a deschis”, „a căzut zdrobit /întunericul”, iar lumina a triumfat. Pașii antitetici: aici - dincolo, lumina - întunericul, clipa lucidității
SEMNAL EDITORIAL: „NUNTA CUVINTELOR” de LIVIA CIUPERCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Livia_ciuperca_semnal_edito_livia_ciuperca_1375955141.html [Corola-blog/BlogPost/364315_a_365644]
-
spun Horia, Cloșca și Crișan, adevărați eroi cu care ne mândrim. Spunând România, spun Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul și toți eroii țării românești, cuprinși într-un singur cuvânt: R-O-M-Â-N-I-A ! Spun România, spun Dunărea cu apele sale învolburate ale cărei valuri au fost martore de-a lungul secolelor la înfrângerea celor care au vrut să ne cotropească țara. Și nu doar atât. România este cuvântul „Mamă” rostit din pieptul miilor de confrați, fie că sunt rămași Acasă, fie
CÂND SPUN ROMÂNIA... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1417398538.html [Corola-blog/BlogPost/371972_a_373301]
-
este Cristina Maria Purdescu în volumul bilingv(româno-italiano) Mai tânără cu un cuvânt, apărut la Editura Muzeul Literaturii, în traducerea lui Geo Vasile, având o prefață semnată de Traian T.Coșovei. Poeta se află la limita dintre confesia sinceră,dar învolburată, și delirul suav,amestecând în creuzetul eului, într-o regie proprie, referința culturală cu elemente biografice, poeme cu adrese precise,instrumente cu ajutorul cărora sondează mereu misterul ancestral:Eu îmi trezesc uitarea,un regat/ Și trec înfierbântată prin pățanii/ Și, fără
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cristina_maria_purdescu_mai_tanara_cu_un_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-au prigonit Nu suporta o viață de cazarmă Și nici destinul celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire Nu îndura un jug impus cu sila Nu
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450639950.html [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
toate ipostazele ei, cu trăirile interioare specifice, dar am abordat și alte teme cum ar fi natura, cunoașterea, inexorabila trecere a timpului”. Poemul său intitulat “Iubire” este un imn închinat iubirii neîmplinite, iubire care mistuie simțurile sale “pe-un țărm învolburat”. Fără puterea iubirii, poeta se simte secată de putere, căci iubirea îi este oxigen și, in lipsa ei, nu rămâne decât un infern și strădania sa de a închide rănile acestei absențe nespus de dureroase: „De câte veacuri nu mai
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
mai abține/ să numere vârtejuri ce desfac// genuni și le întind peste poeme.../ Nu iau în seamă valuri ce-mi șoptesc/ că te-am pierdut și c-am să trec prin vreme/ fără putința să te regăsesc// pe-un țărm învolburat doar de candoare/ De multe vieți încerc să trec de-un zid/ schimbând și haina umbrei care doare/ dar nu răzbesc infernul să-l inchid...”// (Iubire) Iubirea îi trezește prin zâmbetul său „herghelii de gând” care rătăcesc în lumea sa
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
o breșă și voi trebuie să dispăreți!> Unde dracului să dispărem, doar nu suntem fachiri ca să dispărem în neant?- ne întrebam noi. Și după câteva minute, generalul s-a urcat în avion și a decolat, spre apus, trecând peste apele învolburate ale Donului. Băiatul dumneavoastră atât a mai apucat să spună: <Eu îmi iau bobinele la spinare și trebuie să întind firul către Comnadament.> M-am uitat după el cum a plecat, l-am urmărit câțiva metri, după care s-a
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
PASĂ ? De nu te mai iubesc și nu-mi mai pasă, Când nu-mi vorbești, de ce nu mi-e totuna, De ce mai simt sub al meu cer furtuna Și nori prea negri sufletu-mi apasă? În ochi se-agită marea-nvolburată Și-n inimă s-au prăbușit catarge, Nu mai am glas. La tâmplă mi se sparge Infamul gând: tu m-ai iubit vreodată? Ce întrebare să-mi pătrundă-n minte... Eu știu și am simțit c-am fost iubită, Doar
ȚIE ÎȚI PASĂ? de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1468219396.html [Corola-blog/BlogPost/350633_a_351962]
-
vine din veac, și tu ești goală în ochii mei ca visul și ca zarea, ca plaja pustie ce învăluie trista mare, ca steaua polară în diminețile albastre, ca luna peste nisipurile africane, goală ca un cocor rătăcit pe cerul învolburat. acum toamna adoarme pe câmp, rar de tot se aud păsări de noapte cu foșnet de aripi ușoare, stoluri albe de iluzii nevăzute de nimeni zboară spre miazănoapte în speranța că acolo vor găsi oaze de fericire, paradisurile lui dante
AVATARURILE TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Avatarurile_toamnei_ion_ionescu_bucovu_1350197216.html [Corola-blog/BlogPost/345050_a_346379]
-
pleca,dragul meu!Stai,așteaptă! Așteaptă-l pe tata. Vin imediat!Așteaptă-mă,puiul meu drag!'' Se ridică în picioare.Să nu-i dea voie copilului să plece.Cu mișcări nesigure,pașii îl purtau printre colții stâncilor,uzi de valurile învolburate. ***** Într-o sâmbătă după-amiază,Carmen, mai mult trează decât dormind, văzu imaginile descrise mai sus. Era foarte încordată, speriată și plină de întrebări. Una nu-i dădea pace:,,Oare îmi pierd mințile? După ce am discutat cu Adrian,( prietenul real, cel
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cioburi_de_cord_liliana_tirel_1383188704.html [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]