85 matches
-
ale vinului, încât se poate spune pe drept cuvânt că „viile ieșene joacă un rol-cheie în intriga shakespeariană a romanului”, ca și vinurile care ritmează călătoriile oaspetelui francez, la venire și la plecare. Și Paul de Marenne, ca și vinul șătrarului Griga, este un Caron, un psihopomp, adică un intermediar între lumi și un catalizator, în prezența căruia se limpezesc năzuințele și conținuturile sufletești ale eroilor: așa cum vinul bun îngreuiază picioarele și limpezește capul, prezența și conversația cu abatele francez face
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
Vizavi de la școala „Gh.Asachi”, în jos , se află acum o pajiște și o placă memorială, dar atunci era o casă lungă paralelă cu strada Palat. Mă uit eu peste drum și văd intrând în casă o pereche de țigani șătrari tineri. În acel moment, am știut că trebuie să alerg după ei. Le-am spus soțului și prietenului să mă aștepte, am traversat strada și am intrat în casă, după țigani. Acolo era o sală lungă cît casa și o
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
obscur al jandarmeriei îi determină pe țiganii nomazi să meargă într-o direcție controlată, spre Răsărit. Destinația lor nu e clară, dar nomadismul lor nu mai e liber, trebuie să respecte o constrângere, ce devine din ce în ce mai opresivă și mai sumbră. Șătrarii își citesc condamnarea în ochii oamenilor. Sentința neîndurătoare și inexplicabilă este citită mai întâi în ochii jandarmilor: "Jandarmii se uitară unul la altul. Zâmbiră o clipă. Apoi zâmbetele le pieriră și fețele li se împietriră. Se întoarseră și priviră șatra
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
de-a lungul întregului roman. Călătoria spre necunoscut este un drum invizibil spre moarte. Indeterminările spațio-temporale favorizează în roman construcția unei parabole a condiției umane. O motivație a obligativității acestui drum spre necunoscut se constituie totuși, dar numai pentru deruta șătrarilor: unul dintre jandarmi insinuează că această poruncă e pentru toate șatrele din cauza războiului. Intrigate, victimele prezumtive, întrezărindu-și destinul nefast, protestează zadarnic că ele nu au nimic cu războiul, pentru că, după cum explică jandarmul, "se pare însă că războiul are ceva
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
două noțiuni nepotrivite, după părerea mea: a numit romanul lui Zaharia Stancu fie o epopee, la modul general, fie, mai concret, o Odisee. Nu e nici una, nici alta. Nu e o epopee, pentru că narațiunea sau conflictul nu au nimic eroic; șătrarii nu înfruntă o adversitate definită, nu recunosc nici un zeu, nici o instanță. Soarta lor este legată cosmic, fără altă dimensiune simbolică, de cer și pământ. Natura e substitutul transcendenței. Confruntarea lor cu necunoscutul înseamnă confruntarea cu moartea și asumarea ei dificilă
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
pornească la drum în ciuda întunericului. În faptul dimineții, aveau să poposească în satul cu multele sale făgăduieli. Când se treziră sătenii din Bălășești, în dimineața aceea, de la sfârșitul lui Cuptor, toate ulițele erau pline de zarva țiganilor. Sătenii se bucurară. Șătrarii erau așteptați, fiind mai mult decât trebuitori în sezonul care se apropia văzând cu ochii, când se umplu pivnițele și cămările. - Spoim cazane, tingiri! strigau ei cât îi țineau puterile, și oamenii ieșeau pe la porți, îi chemau în curțile lor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un zefir abia perceptibil sau mai date în pârg, apetisante, cu fustele viu colorate, peste care-și puseseră bluze strânse pe bust, de diferite culori, mulate peste sânii lor bogați, ispititori. În preajma lor, se aflau mulți bărbați îmbrăcați de sărbătoare, șătrari voinici cu fețele arse de soare și asprite de vitrege vânturi, unii purtând bărbi și mustăți bogate, robuști, fiind parcă gata de a intra într-o arenă să se lupte chiar cu taurii, dacă li se cerea. Toți se vădeau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ai făcut, spune-mi!? Cu ultimele puteri, cu vocea gâtuită, Olga abia mai putu să îngaime câteva cuvinte: - Țiganca era vecină cu patul tău, nici ea n-a știut și nici acum nu știe. Îți dai seama, Ina, dacă aflau șătrarii, cu siguranță m-ar fi ucis, știi cât țin ei la copii!... Am riscat, dar așa am crezut că mă pot răzbuna pe tine, pe tine, prietena mea cea mai bună... Și lacrimile îi împăienjeniră ochii și-i scăldară fața
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
își va da seama ce greșeală uriașă a făcut și o va alunga. Cu toții am crezut că i-a făcut farmece băiatului. Îi vedeam un asemenea viitor strălucit, dar nu alături de o țigancă. Am pus condiția ca familia ei de șătrari să nu vină să o vadă iar de vor, numai pe înserat spre a nu fi văzuți de vecini. Am crezut că nimeni nu va afla dar vestea s-a răspândit cu iuțeală și toți se prefăceau doar, de dragul meu
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
luat la harță cu stăpânul, pentru simbrie; de la harță au ajuns la bătaie; băiatul s-a ales cu un ochi umflat și vânăt; a fugit cu gândul să ajungă în satul lui, la părinți; pe drum s-a întâlnit cu șătrarii lui Ilarion», a fost primit / salvat în șatră; «vreo două săptămâni Gavrea a stat în șatră; și-a pus haine zdrențuite, iar Ilarion îi mânjea fața cu funingine în fiecare dimineață, să pară țigan, și-l sfătuia să-și pună
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
în anul de la facere 6929, adică 1421, la 1402 și în 30 iunie 1392. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu apare și la generații mai noi, de după Mihail Blagocinul: Gorie Leu (Leoag) când postelnic și când vornic de poartă și șătrar, apare la 1650 și la 1659, alte documente sunt din vremea lui Alexandru Lăpușneanu și a domniilor fanariote. În timpul lui Grigorie Ghica și al lui Constantin Mihai Racoviță, sub binecuvântarea mitropolitului Nichifor, apare în legătură cu înscrisurile mânăstirii Adam un Grigore Postelnicu
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > BANII, BANII, BANII! Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului banii, banii, banii! mari hoțomani sunteți, oamenii vă caută cu mâinile prin propriile mijloace, dar voi sunteți ca șătrarii ce umblă din loc în loc. banii, banii, banii! cuceriți mii de inimi, v-agățați de gândurile multora, ademeniți ca amanții, când sunteți, când nu sunteți. banii, banii, banii! verzișori, albăstriori sau ce alte culori ați avea, mai ieșiți din inimi
BANII, BANII, BANII! de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358946_a_360275]
-
fiica boierului de la Negușeni și naratorul îi conturează un destin, în care are parte de două iubiri, dar cu o pauză de singurătate între ele. În adolescență, deoarece aveau moșiile învecinate, Teofana se întâlnește cu Ioniță Iliescu, un fiu de șătrar. Tinerii se îndrăgostesc la prima vedere, dar, ca un semn prevestitor de rău, în aceeași zi îi moare tatăl. Prin urmare, Ioniță este numit șătrar în locul tatălui său și trimis să inspecteze locurile de tabără ale oștirii, în Țara de
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
În adolescență, deoarece aveau moșiile învecinate, Teofana se întâlnește cu Ioniță Iliescu, un fiu de șătrar. Tinerii se îndrăgostesc la prima vedere, dar, ca un semn prevestitor de rău, în aceeași zi îi moare tatăl. Prin urmare, Ioniță este numit șătrar în locul tatălui său și trimis să inspecteze locurile de tabără ale oștirii, în Țara de Jos a Moldovei. Totuși iubirea lor evoluează firesc, se căsătoresc, naș de cununie fiindu-le marele logofăt din acea vreme. Datorită faptului că familia Iliescu
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
nu acum, că ți-l iau jăndarii. O da Dumnezeu ș-om scăpa din iadul ăsta, că n-am răstignit noi pe Hristos! Din membrii staborului făcea parte și Gheorghe Vânătu, însurat cu Bria, care, fără să se știe de șătrari, o avea adoptată, ca fata lui, pe Marița. Va urma) Referință Bibliografică: MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion C. Gociu
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
164.V.A.Urechia, Istoria Școalelor, tom.I,București, 1892, p.124.; Mite Măneanu, Repere Istorice românești,p.69- 70. 165.Tabloul ctitorilor cuprinde la dreapta intrării în biserică :”Pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” și fiul său Teodor, mare șătrar ;”Paul Nicolae braț ego”. Pe peretele de sud sunt zugrăviți Alexandru Constantin Moruzi VV și Nectarie, episcop. La stanga intrării ;”Panița Maria Glogoveanu “și “Jupanița Stâncă “; Radu Pleșoianu, Bălașa Ghitu,Dimitrie Plesoianu,Maria Pan Gheorghe,Ancuța Pan Stoian, Păuna,Ștefan, Ilinca
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
cu cravata din același material și o cămașă ușor mai deschisă la culoare, ea într-o rochie rozie, o crinolină frumoasă, elegantă, ce contrasta izbitor cu tenul de o culoare incertă ce aduce aminte de doamnele bine din fața unui cort șătrar. Singurul obiect indispensabil ce mi se părea ca lipsește din tot acest decor absolut minunat era - totuși! - însuși cortul, specific nomazilor, cu acel vârf ascuțit, sesizabil de la depărtare, de care se ferește adevărata lume bună. Ca să nu mai vorbesc că
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
sat. Ofereau spre vânzare așa zisele tingiri și cazane din tablă, fărașe, țesale și fel de fel de obiecte din tablă. Eu și alți copii din sat aveam datoria să ne păștem cârlanii pe acest teritoriu, acum ocupat vremelnic de șătrari., căci așa le spunea lumea din sat. Într-o zi tata mă cheamă și îmi spune că vom merge la șatră. Eu eram în vacanța de vară, și terminasem de curând clasa a treia. Desigur că fiind copii de multe
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
poate un fel de răboj. Astfel am început să învăț carte pe fiul bulibașei Stănescu. Munca mi-a fost cumva ușurată și de faptul că ucenicul meu avea și o tablă de ardezie de pe care puteam șterge în voie greșelile. Șătrarul Mihăiță mai avusese și alți învățători până la mine, căci știa multe lucruri, unele chiar bine. Tata mi-a atras atenția să nu pierdem vremea jucându-ne și în plus eu trebuia să am grijă de cârlani. Iar când băiatul nu
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
ar putea recruta filfilzonii ar fi a cincea și a șasea. Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În rândurile boierilor așa-ziși de „starea Întâia, boieri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
, Maria (15.IV.1812, Iași - 11.II.1886, Iași), traducătoare. Fiică a șătrarului Ioan Isăcescu, B. a primit o educație aleasă în familie (cunoștea limbile greacă, franceză, rusă, germană). În 1831 se căsătorește cu vornicul Teodor Burada. Mamă a folcloristului Teodor T. Burada, ea este prima femeie din Moldova care traduce piese de
BURADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285953_a_287282]
-
epocă, lipsă de ostentație ideologică, fiind o „carte excepțională prin maturitatea stilului” (Nicolae Manolescu). Pretextul declanșării narațiunii este, ca și în alte scrieri ale vremii, confruntarea între mentalitatea unui tânăr boier liberal, format în spirit voltairian, și înțelepciunea unui bătrân șătrar, Ion Criță, ce visa încă la Moldova lui „îmbrăcată cu șlic și cu giubea”. Construit ca o succesiune de povestiri pe niveluri temporale din ce în ce mai îndepărtate (povestire în povestire sau povestire cu sertare), romanul are o stilistică aparte, care vine din
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
succesiune de povestiri pe niveluri temporale din ce în ce mai îndepărtate (povestire în povestire sau povestire cu sertare), romanul are o stilistică aparte, care vine din voluptuoase ocoluri și amânări ale istorisirii propriu-zise, ca mai târziu la M. Sadoveanu. Într-un lung monolog, șătrarul deapănă pe-ndelete, cu mare dichis narativ, o suită de amintiri, evocă momente din copilărie și adolescență, repovestește, coborând și mai mult în timp, întâmplări pe care le ascultase cândva de la părintele său, răzeșul Petre Criță. Ca într-un caleidoscop, sunt
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
Își continua ea firul gândurilor. „Ce căruță, ăștia nu umblă cu căruța, ci cu șatra, răspundea bărbatul, destul de detașat. Rămâne pustiu În urma lor...“ Atunci s-a auzit și glasul babulei, care: „Da, da, numai șatra e de vină, a bodogănit. Șătrarii au adus toată nenorocirea... Dacă nu veneau ei, nu veneau nici ciorile. Acum, poftim la ce le-a trebuit căminul cultural...“ Într-adevăr, cu puțin timp Înainte ca satul să fie invadat de ciori, fusese construit căminul cultural. Pentru aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Primăvara). VERTICAL: 1) Unchi al povestitorului, „văr bun cu mama” ( În ziua aceea de mart 1907) - Învățătoarea Smaranda de la Vlădeni, mama Agripinei, bunica Eugeniței ( Cazul Eugeniței Costea). 2) Cel mai complet personaj feminin sadovenian: nevastă, mamă, soacră, văduvă; fiică a șătrarului Mirăuță și a șătrăresei Ilinca de la Dragoteni, mama lui Simion, Cristea, Damian și Nicodim, l‐ a crescut pe Ionuț ca pe fiul ei (Frații Jderi) - Rodica Rotaru. 3) Capitol (înv.) - Fiu al Calomfirei și al lui ștefăniță‐Vodă (șoimii și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]