27 matches
-
și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor necesare refacerii certății Fetislam(Cladova). La Cerneți Constantin Brâncoveanu avea amenajat chiar un conac, pe platoul de deasupra târgului actual, unde a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
dar văzută cu ochii adultului de azi. O lume din care nu a mai rămas nimic decât amintirile. Fină autoironie, dulcele amar al întoarcerii în timp, contrapunerea cu lumea de azi, tot mai străină, în care Ultimul Moromete, Alexandru, Sae, Șaica, fratele cel mic al celui mai mare prozator român, trage să moară, iar fiul lui își pune cu disperarea sinucigașului sufletul pe tavă. O atitudine nu întotdeauna productivă. În sinceritatea lui, Sorin Preda atinge ... Citește mai mult ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
dar văzută cu ochii adultului de azi. O lume din care nu a mai rămas nimic decât amintirile. Fină autoironie, dulcele amar al întoarcerii în timp, contrapunerea cu lumea de azi, tot mai străină, în care Ultimul Moromete, Alexandru, Sae, Șaica, fratele cel mic al celui mai mare prozator român, trage să moară, iar fiul lui își pune cu disperarea sinucigașului sufletul pe tavă. O atitudine nu întotdeauna productivă. În sinceritatea lui, Sorin Preda atinge ... XXII. EXULTATE, JUBILATE! ALELUIA! LITANIE DE
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor necesare refacerii certății Fetislam(Cladova). La Cerneți Constantin Brâncoveanu avea amenajat chiar un conac, pe platoul de deasupra târgului actual, unde a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
22%), Tilișca(15%), Tălmaciu(85%), Șelimbăr( Județul Albă: Cugir(22%), Pianu(1%), Săsciori( 84.ROSCI 0086 Găină - Lucina Județul Suceava: Cârlibaba( 85.ROSCI 0087 Grădiștea Muncelului - Ciclovina Județul Hunedoara: Baru(41%), Beriu( Județul Albă: Cugir( 86.ROSCI 0088 Gură Vedei - Șaica - Slobozia Județul Teleorman: Bragadiru( Județul Giurgiu: Giurgiu(2%), Gostinu(22%), Găujani(7%), Malu(13%), Oinacu(9%), Prundu(8%), Slobozia(9%), Vedea(13%) Județul Călărași: Chirnogi(2%) 87.ROSCI 0089 Gutâi - Creasta Cocosului Județul Maramureș: Budești( 88.ROSCI 0090 Harghita Mădăraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
aurinia; 4035 - Gortyna borelii lunata; 1060 - Lycaena dispar; 1084* - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru); 4020 - Pilemia tigrina (Croitor marmorat); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag) Specii de plante: 4070* - Campanula serrata (Clopoțel); 1381 - Dicranum viride 86. ROSCI 0088 - Gură Vedei - Șaica - Slobozia Tipuri de habitate: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Dumnezeu 5. ROSCI 0218 Dealul Mocrei Rovina Ineu 6. ROSCI 0295 Dealurile Clujului Est 7. ROSCI 0062 Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului 8. ROSCI 0066 Delta Dunării - zona marină 9. ROSCI 0080 Fânațurile de la Glodeni 10. ROSCI 0088 Gura Vedei - Șaica - Slobozia 11. ROSCI 0093 Insulele stepice Șura Mică - Slimnic 12. ROSCI 0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia 13. ROSCI 0103 Lunca Buzăului 14. ROSCI 0316 Lunca Râului Doamnei 15. ROSCI 0113 Mlaștina după Luncă 16. ROSCI 0118 Movilele de la Păucea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269209_a_270538]
-
22%), Tilișca(15%), Tălmaciu(85%), Șelimbăr( Județul Albă: Cugir(22%), Pianu(1%), Săsciori( 84.ROSCI 0086 Găină - Lucina Județul Suceava: Cârlibaba( 85.ROSCI 0087 Grădiștea Muncelului - Ciclovina Județul Hunedoara: Baru(41%), Beriu( Județul Albă: Cugir( 86.ROSCI 0088 Gură Vedei - Șaica - Slobozia Județul Teleorman: Bragadiru( Județul Giurgiu: Giurgiu(2%), Gostinu(22%), Găujani(7%), Malu(13%), Oinacu(9%), Prundu(8%), Slobozia(9%), Vedea(13%) Județul Călărași: Chirnogi(2%) 87.ROSCI 0089 Gutâi - Creasta Cocosului Județul Maramureș: Budești( 88.ROSCI 0090 Harghita Mădăraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
aurinia; 4035 - Gortyna borelii lunata; 1060 - Lycaena dispar; 1084* - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru); 4020 - Pilemia tigrina (Croitor marmorat); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag) Specii de plante: 4070* - Campanula serrata (Clopoțel); 1381 - Dicranum viride 86. ROSCI 0088 - Gură Vedei - Șaica - Slobozia Tipuri de habitate: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Ștefănești, înspre prutețul lui Axinte. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Apa acelui râu mare și larg se umflase de ploile din sus și măturase ca pe nimic podul umblător. Podarii fugeau cu căruțele la vale, în lungul malului, ca să prindă șăicile oprite prin scruntare și grinzile risipite de pe unde le aruncaseră talazurile".”
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
acelea din preajma curții lui Iurg Litean nu numai că o vedenie fericită. În oglindă sura a Șiretului își plecau creștetele salcii vechi, în care huruiau, vara, turturele".” Ulterior, în vara anului 1576, grupul lui Nicoară Potcoava va trece podul de șăici de la Vercicani, plătind un taler de argint celor doi brudnici de origine ucraineană (moș Stepan și Andriușa). Același scriitor descrie în românul Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă (1929) un mijloc primitiv de a traversa râul. Abatele francez Paul de Marenne
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
o familie... Restul oamenilor nu aderau la comuniști, nu le plăcea comunismul, erau Împotrivă, mai ales că comunismul venea legat de ruși, adus de ruși. Și mai ales că se știa din propaganda făcută Înainte că vin cu colhozul, cu șaica, cu mâncarea la cazan și treburi de felul ăsta... Și chiar Îmi aduc aminte că s-au făcut niște manifestații politice Înainte de alegerile din ’46, o adunare la Ocna Șugatag, și mulțimile au venit din toate comunele dimprejur și strigau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Traian oprește aici campania din anul 101 și, lăsând în toate lagările și întăriturile construite garnizoane îndestulătoare, se întoarce într-un oraș din Pa-nonia, pentru a petrece iarna. În primăvara anului 102, el pleacă de aici cu armata lui pe șăici, și coboară Dunărea până la locul unde trecuse în anul dinainte. Împăratul dând exemplul muncii și al activității ia singur vâsla în mâini și despică cu ea valurile Dunării, adeverind astfel spusele lui Plinius din panegiric, că «atunci cînd Traian se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
altfel Dacii s-ar fi opus la alipirea lui de malul țării lor. El se coboară din Panonia cu vase pe Dunăre până la Egeta, unde ajungând, toată poporația acestui oraș roman îi iese înainte și-1 primește cu dragoste. Pe șăicile ce adusese armata romană pană aici, trece o parte din ea la Drubetis pentru a ocupa acest oraș dușman și a îndepărta oștirile dace. Mai multe triburi, gete și iazige se supun lui Traian. Arele gete, ce am văzut că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o familie... Restul oamenilor nu aderau la comuniști, nu le plăcea comunismul, erau împotrivă, mai ales că comunismul venea legat de ruși, adus de ruși. Și mai ales că se știa din propaganda făcută înainte că vin cu colhozul, cu șaica, cu mâncarea la cazan și treburi de felul ăsta... Și chiar îmi aduc aminte că s-au făcut niște manifestații politice înainte de alegerile din ’46, o adunare la Ocna Șugatag, și mulțimile au venit toate comunele dimprejur și strigau acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
străjeri împrăștiau paiele aprinse peste tot corpul porcului, cu grijă, să nu se ardă șoricul. După pârlit, porcul era bine spălat. Din fântâna din mijlocul ogrăzii oamenii scoteau zeci de găleți de apă. Mama le mai aducea și câte o șaică cu apă caldă, căci gerul era năprasnic. Ajuta și dânsa la frecat porcul cu peria cea aspră. Acum puteam ieși și eu să privesc toată operațiunea, căci la tăiere nu aveam voie (prea guița și se văita bietul porc, Gheorghiță
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
făcea reclamă la marfa sa. Blehariul, de asemenea era nelipsit din viața satului. Avea căruța acoperită cu o pânză groasă susținută pe un schelet de lemn și în ea avea obiecte din tablă, tuci sau fontă (ceaune, căzănele, castrole, găleți, șăici și chiar butoiașe, bidoane etc.). Aduna "blehoance" vechi, găleți sparte, bidoane stricate, căzănele fără torți, unelte agricole deteriorate, tablă (bleah) veche, ruginită, bucăți de burlane, plite, roți etc. În schimb dădea gospodarului obiecte noi, de care avea nevoie (prin negociere
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai de care să pună mâna pe tobă, s-o bată. Circulau și niște anunțuri: A sosit bleharul, A trecut hotarul, Hai, veniți cu ce aveți: Cu blehoance, cu găleți! Dacă vreți să cumpărați Acasă nu stați! Vrei ceaune, căzănele, șăici, bidoane sau burlane? Acum repede veniți, Nu mai stați să vă gândiți! Ulița pe care intra blehariul cu căruța se umplea repede de lume și începea târguiala. Se bătea palma și ca să fie și mai cu noroc, se opreau la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
parveniți. Ura primarelui asupra lui moș Brebu, care îl știe cine-i și care nu-l cruță. Învățătorul Preotul. Evreii. Fișel Bloc. Un filosof. Bercu Mihailovici. Șapsa Grünstein. 7 Septemvrie 1908 ... Venea o moară pe Siret și podarul podului pe șăici o trage la mal. Cânta cucoșu-ntr-însa ș-o fată de departe venea cu moara... Era în pădure un pădurar singur cuc. Au murit de tifos toți ai lui?... Ș-aude glasurile codrului și vede fantasme de neguri, fantasma vântului, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tot a boerului. Femeia e plină de draci, și arată cam cine e chiar în ziua când moara e trasă la mal. Atunci se adună oamenii și între ei mulți din eroii romanului și stau de vorbă lângă podul pe șăici. Înserarea și zăvoiul Siretului. Cum începe o dragoste între morăriță și pândarul Halmului moș-Vasile. Dar boerul, care vine și el la fața locului, se amorezează de morăriță și o face țiitoare a lui (și viața lor urmează ca a Liteanului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stejar autohton, având un echipaj de 5-6 oameni. Dar, pentru că asemenea nave cereau costuri mari de construcție, e puțin probabil ca ele să fi fost utilizate de eventualii pirați dunăreni autohtoni, pentru care bărcile pânzate sau plutele erau vasele ideale. Șeicile și caicele care au circulat pe Dunăre și mare, sub pavilionul Principatelor, în secolele al XVII-lea-al XIX-lea, copiau galerele otomane și aveau echipaj românesc, fiind construite pe cheltuiala domnitorului la Galați, Brăila sau Giurgiu. Caicele militare (așa-
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
chiar sintagma titulară "învățătură de minte" detectabilă în capitolul patru. Interesant că, pentru titlul conferit lui Vinea, cheia se află în capitolele trei, șase și șapte, adică în trei din cele absente în dactilograma aflată în arhiva autorului Lunatecilor: "... o șaică mare cu pînza în trei colțuri călătorea în jos pe luciul Dunării", după cum, în finalul fragmentului prozastic, acțiunea e localizată, succesiv, "în josul apei" și "în susul apei". Avem două variante, Sus pe luciul Dunării și Învățătură de minte, ale aceluiași text
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
le făcea viața suportabilă. Fiind mai izolați, pentru ședința de la centru, noi, cei din Dobrina, străbăteam șesul lat al Siretului, după ce treceam apa cu luntrea. Adesea rîul venea în vîrteje. Duhnind a băutură, barcagiul muta cu nepăsare veriga care ținea șaica pe sîrmă. Plecasem pe jos pe o vreme mohorîtă, șapte și cu secretarul opt. Chiar dacă la orele de clasă nu apărea, Fărocoastă nu rata nici o ședință. Nu școala îl făcuse ce era, ci partidul. Pe drum ne-am încrucișat cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
descărcat acolo spre a se drege”. La 1 noiembrie 1840, comisiei i-a fost atașat ing. Fuks. Până la 18 noiembrie 1840, fuseseră măsurate malurile Siretului pe teritoriul ținuturilor Roman și Bacău, după care comisia s-a îmbarcat la Pașcani în șăici ,,și pornind pe Siret în gios au întrebuințat două zile și giumătate ca să poată agiunge păr la sat Scheia din pricina cotirii Siretului și a multor răchișuri ci-au întâmpinat pi matca lui și că după împuținare apei de acum, pi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întâmpinat pi matca lui și că după împuținare apei de acum, pi la locuri numai de o palmă, neputându-să socoti îndemânare de plutire, au mers cu trăsura pără la gura Moldovei și de acolo, împreună cu ing. Fuks, îmbărcîndu-să iarăși prin șăici au găsit apă mai multă și îndemânare mai bună di plutire, dar din pricină că malurile pe la locuri să lărgesc au găsit și pe acolo câteva răchișuri...”. Comisia a atins localitatea Șerbești, unde ninsoarea și vremea rea au obligat-o să renunțe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]