6,475 matches
-
Până la urmă tu însuți, Aureliane (tu, para-de-foc a tuturor fărădelegilor!), n-ai făcut tu nebunia de a te năpusti de-a curmezișul Traciei? Și n-ai fost tu spintecat acolo, sub privirile tuturor, chiar în mijlocul drumului, căruia i-ai umplut șanțul cu sângele tău blestemat? (Deci, cum rămâne cu „celebra retragere Aureliană”, atât de mincinos mediatizată?! n. a.) După sângeroasa lui prigoană, Dioclețian și-a pecetluit singur soarta când s-a socotit nevrednic de domnie și când și-a dat în vileag
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > THE ORIGIN OF LANGUAGE.CHANNEL/CANAL Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din lat. regula „linie dreaptă“. După noi în rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din iraniană? E probabil ca regula latină să fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu „a săpa, a scobi“ și deci cu canalul era văzută fata la iranieni kanya sau femeia: kona la suedezi, coană al nostru, kuna
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
guarani (America de Sud), kin în armeană, în udmurtă ken „noră“ etc., femeia fiind văzută ca o brazdă (loc arat) în toate vechile mitologii. Ar fi multe de scris despre magh. arok - se vede legătura cu arik, arâk, arig -, cu sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
căci locul în care ajunsese i se păru cunoscut! Chiar pe lângă el trecea o cărare pe care o știa. Iar zidurile cetății din acea parte îi erau cunoscute. Reușise cu adevărat! Dintr-un salt a ajuns pe malul celălalt al șanțului, acolo unde știa că există o intrare tainică, printr-o adâncitură precum o vizuină, care ducea într-o galerie întortochiată pe sub pământ și ajungea dincolo de zidul cetății. Ca orice cerșetor care se respectă, mai folosise și în vremurile bune acest
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
hruba subterană în plină beznă. Trudi mult prin lutul umed, mai-mai să se înăbușe. Dar își știa bine drumul și își folosea toate simțurile până când se trezi că izbuti să ajungă. Se pomeni la capătul celălalt al galeriei, într-un șanț, din adâncimea căruia zări pe cer din nou strălucitorul disc rumenit al lunii. Răsuflă fericit. Încotro ar trebui să se îndrepte acum, în miez de noapte? Cine va catadicsi să se trezească din somn pentru el, ca să-i dea ceva
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Au munții noștri aur și atât de des Bặtem sặraci și goi din poartặ-n poartặ. Știu cặ pe casa noastrặ legặnat Zặpezi de liniște se cern Eu voi ajunge putred de bogat Sau m-oi plimba cu Dante prin infern. Șanț că un vierme roz de traiul bun Prin merele din hala cu de toate Am și mașina, am uitat sặ-ți spun Merg la servici pe patru roate. Mamặ, ĵți scriu cặ știu că mai aștepți Noi vești din viața mea
SCRISOARE MAMEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466526288.html [Corola-blog/BlogPost/375366_a_376695]
-
Prin merele din hala cu de toate Am și mașina, am uitat sặ-ți spun Merg la servici pe patru roate. Mamặ, ĵți scriu cặ știu că mai aștepți Noi vești din viața mea de pribegie Aici că și la noi șanț rặi și drepți Doar Dumnezeu pe fiecare-i știe. Mi te ĵnchipui iarặși aplecat Cum tặmâiezi la morți în cimitire Aici că și la noi ĵn sat Nu e destulặ pace și iubire. Cât de regrete am uitat ce-i
SCRISOARE MAMEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466526288.html [Corola-blog/BlogPost/375366_a_376695]
-
preotului „merge și așa” iar munca, cel puțin în cele 200 zile anual în care sfinții se înroșesc de rușine pe calendar, se usucă mâna dacă o pui pe un ac. Nu mai zic de lopată. Doar pompierul poate săpa șanțul se scurgere al apei din ograda potopită de ape. Rumânul fie el și Rom își plânge amarul la cârciumă unde se sprijină pe umărul tovarășului de suferință. Nici un pic de compasiune sau într-ajutorare. Guvernul a provocat viitura deci Guvernul
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
în subteran (sub un strat de pământ) sau la suprafață. Mineritul are două faze mai importante: • Prospectarea unui zăcământ din regiune, prin care se cercetează zăcământul prin metode geologice și geofizice (radiometrie, electrometrie, magnetism). Metodele geologice cele mai frecvente sunt: - șanțurile de suprafață, forajele geologice, - galerii (lucrare minieră orizontală) - sau puțuri de cercetare (lucrare minieră verticală). Prin aceste metode se află informații utile despre zăcământ ca: - așezarea lui în spațiu - bogăția lui (rentabilitate) - adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
să creadă. Cu o noapte înainte, nu prea dormiseră. Și s-au trezit de la 4. La Grădina Zoologică se bucură ei, ne bucurăm și noi. Căprioarele se apropie de gratii, prietenoase, delicate. Urșii, simpatici foc, parcă sunt niște babe pe șanț. Ne studiază curioși, de parcă noi am fi dincolo de gratii. Tigrul, maiestuos, nu ne bagă în seamă. Știe prea bine că dacă nu ne-ar despărți gratiile, n-am mai fi așa viteji. Perechea de lei, hm... are un mod ciudat
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
Vrei să faci două păcate? - Nu e rău pariul, boierule, ba-i chiar tentant. Cum n-am mai văzut în pungă niște hârtiuțe foșnitoare... cam demult, trecem-mă primul pe listă. - Cavalerul tot cavaler rămâne, chiar dacă merge desculț pe marginea șanțului, interveni moș Cobrescu Ilie, care simți că-l mănâncă în podul palmei drepte, semn că o să piardă niște bani datorită nesăbuinței lui Pandele, și-i făcu semn cumătrului Bușoiu, cel care-i vorbise boierului. - Mergi alături de mine, părinte? Îl chestionă
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
uitat din nou sub soare Și-am văzut câtă durere Cum săracii varsă lacrimi Fără nici o mângâiere. Și-am găsit că morții înșiși Că fantome și stafii Au mai multă fericire Decât unii oameni vii. Dar mai fericiți că toții Șanț cei ce nu s-au nascut Fiindcă relele din lume Încă nu le-au cunoscut. Însăși orice iscusința Si-orice muncă pe pamant Șanț mai mult din pizmuire Și din goana după vânt. Nebunul se mutilează Și la fel și
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.IV – ZADARNICIA AVUTIEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465220934.html [Corola-blog/BlogPost/373444_a_374773]
-
fantome și stafii Au mai multă fericire Decât unii oameni vii. Dar mai fericiți că toții Șanț cei ce nu s-au nascut Fiindcă relele din lume Încă nu le-au cunoscut. Însăși orice iscusința Si-orice muncă pe pamant Șanț mai mult din pizmuire Și din goana după vânt. Nebunul se mutilează Și la fel și cel ce-i harnic Deci mai bună e odihnă Decât să muncești zadarnic. C-am văzut un om prea singur, Fără fiu și fără
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.IV – ZADARNICIA AVUTIEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465220934.html [Corola-blog/BlogPost/373444_a_374773]
-
la fel și cel ce-i harnic Deci mai bună e odihnă Decât să muncești zadarnic. C-am văzut un om prea singur, Fără fiu și fără frate Ce trudea fără să aibă Rodul sau la cine’ mparte. Mai bine șanț doi că unul Cât ai vrea și cât ai zice Dacă unul stă să cadă, Altu-i gata să-l ridice. Chiar și lupta împreună, Precum franghia-n fuior Împletita a o rupe Ne se poate-asa ușor. Mai bine un
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.IV – ZADARNICIA AVUTIEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465220934.html [Corola-blog/BlogPost/373444_a_374773]
-
mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de șanțuri adânci, mușchiul mare, crescut pe partea de nord, ne arată că stejarul meu, nu este chiar la prima tinerețe. Simt pleoapele din ce în ce mai grele, somnul vine pe furiș, mă cuprinde fără veste, ațipesc cu gândul la frumusețea pădurii. Într-un târziu
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1467636240.html [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săraca! Își spuneau vârcolacii... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Vârcolacii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 422, Anul II, 26 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate
VÂRCOLACII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Varcolacii_al_florin_tene_1330262111.html [Corola-blog/BlogPost/346846_a_348175]
-
unele conflicte în viață, dar am învățat să nu port pică pe oamenii care mi-au greșit, ci să-i iert. Știți de ce? Pentru că în timp ce eu sufăr de nedreptatea ce ei mi-au făcut-o, lor nu le pasă, ei șanț fericiți, poate chiar se bucură de stresul prin care trec eu. A ține pică pe cineva, a nu ierta, înseamnă a ne închide pe noi înșine într-o închisoare a amărăciunii. Împăratul din pildă cred că a gândit la fel
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
senin pe poteca, ce lucea în ultimele raze ale soarelui.Caii păreau turbați, scoțând aburi în amurg. -La o parteee! se auzi vocea autoritară a unuia dintre călăreți. Talestri și prietenele ei se feriră în ultimul moment. Aela căzu în șanțul săpat de-a lungul potecii. Prințesa imediat se aplecă și o ajută să se ridice. -Ești bine, draga mea? întrebă Talestri, vădit marcată de incident. Ce oameni iresponsabili mai sunt și ăștia, tulbură o seară atât de frumoasă, într-un
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
iubite! Te-aștept să vii la mine, Te-aștept, ca dragostea ție să ți-o închin. Împarte mai degrabă, tăcerile cu mine Și, nu închide gândurile tale-ntr-un suspin. Un pic mai amăruie îmi este viața-acum, La margine de șanț, pribeag fără vreo vină, Încerc să mai disting al crinului parfum, Prin marea deznădejde, în straie de lumină. Și viața mea e-amară. Hai să-o schimbăm acum În stropi de bucurie, căci n-avem nici o vină Pentru ce-a
SĂ TE UIT, NU POT! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sa_te_uit_nu_pot_georgeta_nedelcu_1327360244.html [Corola-blog/BlogPost/359881_a_361210]
-
Cu care mă luam la trântă; Prispa de lut a casei noastre Luminată-n nopțile cu lună Și astăzi nostalgiile-mi adună De pe întinderile sihastre- Îmi cereau părinții să-i ajut Legam joiana cu un lanț Să pască iarba de pe șanț Alături, cei mai mari, jucau barbut Fugeam după amiaza să mă scald Adeseori mă înțepam pe grund Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_ion_untaru_1357634821.html [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
cu căruțele companiei nu s-a oprit, soldații ce mergeau alături de ele trăgeau din picioare și eu am rămas singur, ascuns în tufele de buruieni. Se făcuse liniște ca după furtună. Nu era prea întuneric, fiindcă apăruse luna. Pe marginea șanțului am văzut un soldat căzut. M-am apropiat de el, l-am mișcat și l-am întors, că era cu fața în jos, era cald, dar mort. Avea capul zdrobit de o rafală de gloanțe. Sângele încă mai curgea. N-
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
desprins iar scara a început să se rotească sub ochii îngroziți ai țăranilor. A evitat prăbușirea prinzând lanțul candelabrului, pe care a coborât. În Bulgaria pentru că nu a putut descuia ușa unei biserici dezafectate a intrat pe fereastră, sărind peste șanțul de sub fereastră, iar la o biserică dintr-un sat părăsit aflat la oarecare distanță de oraș, pentru a nu pierde din timpul zilei, a rămas peste noapte într-o casă, în pofida protestelor însoțitorului. La miezul nopții, unul din cercetătorii institutului
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]