9,251 matches
-
rugina timpului oare greșesc dacă o numesc regina timpului" (nouăsprezece). Precum la avangardiști în genere, imaginarul liric pare a fi un vis al materiei înseși interceptate în imanența sa ludică, în efortul său vizionar conținut: ,clepsidra insipidă e doldora de șerpi și de lipitori de catîri/ cîrtitori și de soprane ciori de sinucigași frumoși/ cu craniile înflorite" (patru). Sau: ,nămolul marele și tarele trotilul virilității imunde necrofile/ se lipește de gleznele umblătoare cîrtitoare/ ca mierea de degete" (ibidem). Sau: ,și degetele
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
plecat și prudența excesivă n-au fost niciodată arme eficiente în fața unui astfel de competitor. În ultima vreme, când a fost vorba de Marea Neagră, ne-am aflat mereu fie în defensivă, fie am pierdut fără să clipim posibile avantaje. Insula Șerpilor e doar exemplul cel mai spectaculos (și trist) din multele episoade în care diplomația noastră a eșuat lamentabil. Așa că degeaba se agită dl Geoană scuturând, ca la circ, inelele înaltei diplomații. Dacă tot nu-i pasă de realele interese ale
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
doar o simplă zona de siguranță strategică pentru urmașa Imperiului Roșu, ci avanpostul sau avangardă ei pentru vremurile care vor veni. În 1940, printr-un simplu proces-verbal, nevalidat nici de Moscova, nici de București, Uniunea Sovietică luase de la România Insula Șerpilor, din rațiuni strategice, pentru a pune acolo un radar, în vederea supravegherii strategice a Gurilor Dunării și chiar a strâmtorilor... Faptul că Ucraina a preluat frontierele impuse de Uniunea Sovietică și acceptate de lumea întreagă nu determina automat și renunțarea Moscovei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că bunicul m-a trezit cu noaptea în cap, că am mâncat foarte pe fugă și că am stat vreo oră la coadă care se țară de-a lungul unui bloc, pentru a se încolăci apoi în magazin că un șarpe cenușiu și flamand. Motivul pentru care trebuia să particip și eu la acest ritual matinal, deși nu aveam nici macar șapte ani, era că, în felul acesta, puteam cumpăra mai mult decât ar fi putut să obțină bunicul singur. După ce ne-
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
integrală a morții);/ pieptul răsfrînt ceară adunată sub flacăra;/ mărul oprit de frăgezime uranica/ straluminindu-i sacii cu alge ai plămînilor;/ inima desenată în ruj;/ venele toate curgerea sîngelui/ în dorul lui după inima/ că printr-un arbore genealogic/ copie/ a șarpelui alunecînd" (Mărul de frăgezime uranica). Așijderea înregistrăm cutezanțe abia schițate, un elan de cabinet cu aspectul mai mult de elaborare decît de reprezentativitate a unei posturi rebele. Pe moment, poetul inhibat de cerebralitate și acuratețe, parcă nesigur de autenticitatea să
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
totuși un loc privilegiat. Dovadă tunurile astea expuse în incinta Domului, țevile de tun dezafectate din curtea Domului Invalizilor ce speriară Europa, făcând să se clatine tronuri și privilegii. Astăzi, uitate de tehnică, ele își oferă mai mult partea estetică, - șerpi de bronz încolăciți, închipuind mânere de ridicat țeava, peștii de bronz de tot felul având și ei același rol și din când în când printre ele in-scripții latinești. Nu lipsește câte un N mare, din când în când, semn că
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
vrei, poți să mai intri odată pe gratis fiindcă avem un spectacol de excepție. Eu nu știam ce e acea „excepție” și curios să o văd am rămas și am văzut și acel spectacol. Într-adevăr excepțional, cu multe animale, șerpi, lei, elefanți, lupi, vulpi, cămile, tigri, râși, maimuțe și cai. Atunci am Înțeles eu ce e cu „excepția” și de ce au dat acel spectacol mai la urmă, fiindcă deja era târziu, cred că după miezul nopții și nu mai erau
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
Din cauza luminii, oamenii sunt mai binevoitori, chiar veseli, căutând soarele cu fețele, stând ca niște adoratori tot timpul liber în soare. Dar ceva sumbru e în mișcare. Zilele frumoase ale verii nu sunt o garanție pentru liniște și pace. Un șarpe ascuns mereu în paradisul clipei. Ceva care va învenina zilele ca apoi să le vindece. Este 5 iunie, zi de neuitat; am văzut la TV baia de sânge de la Beijing; în Piața Păcii Cerești mii de studenți striviți de tancuri
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
sub efectul spaimelor și al speranței. Poate cea mai teribilă spaimă este suspiciunea, neîncrederea, dacă femeia iubită nu este decît "o agentă" pusă pe urmele bărbatului, dumirit de ceea ce trăiește într-o comunitate, metaforic descrisă de Vintilă Horia ca un șarpe într-o apăsătoare înaintare tîrîtă printre prejudecăți, suprimări, bănueli (Claviceps purpurea). Speranța vine de la familie (Sfîrșit de exil) de la credința în Dumnezeu și de la încă posibila "răspundere față de prezent" (Ultimul Popescu). O realitate sub efectul "dorului". Este exemplul românului îmbătrînit
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
dürrenmattian, încât, pentru a nu fi învinuit - probabil - de un soi de plagiat, autorul face el însuși referire, în mod postmodernist, la "unul Dürrenmatt") cu aur în schimbul unei morți este, din punct de vedere al lui Coelho, o reabilitare a șarpelui (care tentează prin cunoaștere: în zadar desfătările Raiului; oamenii vor fi egali cu Dumnezeu abia "în ziua în care vor ști ce înseamnă Binele și Răul"). Momentul în care trebuie luată decizia Scindării, a alegerii Binelui sau Răului, apare brusc
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
Ucraina/ nu este un compromis istoric,/ ci unul anistoric.../ Românul e atemporal/ ca întotdeauna./ Cine nu crede,/ să-l citească pe Blaga/ sau oricare variantă/ a Programului de guvernare/ al lui Victor Ciorbea./ Noi nu vom renunța/ niciodată/ la Insula Șerpilor./ Din păcate,/ șerpii au hotărît/ să renunțe la ea./ Oricum,/ ucrainienii din România/ vor putea prinde liniștiți/ șerpi pe Insula Șerpilor/ iar românii din Ucraina/ vor putea șerpui/ la fel de liniștiți./ La Cernăuți se va înființa/ o crescătorie românească de șerpi
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
un compromis istoric,/ ci unul anistoric.../ Românul e atemporal/ ca întotdeauna./ Cine nu crede,/ să-l citească pe Blaga/ sau oricare variantă/ a Programului de guvernare/ al lui Victor Ciorbea./ Noi nu vom renunța/ niciodată/ la Insula Șerpilor./ Din păcate,/ șerpii au hotărît/ să renunțe la ea./ Oricum,/ ucrainienii din România/ vor putea prinde liniștiți/ șerpi pe Insula Șerpilor/ iar românii din Ucraina/ vor putea șerpui/ la fel de liniștiți./ La Cernăuți se va înființa/ o crescătorie românească de șerpi/ iar la Suceava
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
-l citească pe Blaga/ sau oricare variantă/ a Programului de guvernare/ al lui Victor Ciorbea./ Noi nu vom renunța/ niciodată/ la Insula Șerpilor./ Din păcate,/ șerpii au hotărît/ să renunțe la ea./ Oricum,/ ucrainienii din România/ vor putea prinde liniștiți/ șerpi pe Insula Șerpilor/ iar românii din Ucraina/ vor putea șerpui/ la fel de liniștiți./ La Cernăuți se va înființa/ o crescătorie românească de șerpi/ iar la Suceava/ o crescătorie ucrainiană de melci./ Locuitorii din zona transfrontalieră/ de pe ambele maluri/ ale tratatului Ribbentrop-Molotov
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Blaga/ sau oricare variantă/ a Programului de guvernare/ al lui Victor Ciorbea./ Noi nu vom renunța/ niciodată/ la Insula Șerpilor./ Din păcate,/ șerpii au hotărît/ să renunțe la ea./ Oricum,/ ucrainienii din România/ vor putea prinde liniștiți/ șerpi pe Insula Șerpilor/ iar românii din Ucraina/ vor putea șerpui/ la fel de liniștiți./ La Cernăuți se va înființa/ o crescătorie românească de șerpi/ iar la Suceava/ o crescătorie ucrainiană de melci./ Locuitorii din zona transfrontalieră/ de pe ambele maluri/ ale tratatului Ribbentrop-Molotov/ vor putea face
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Șerpilor./ Din păcate,/ șerpii au hotărît/ să renunțe la ea./ Oricum,/ ucrainienii din România/ vor putea prinde liniștiți/ șerpi pe Insula Șerpilor/ iar românii din Ucraina/ vor putea șerpui/ la fel de liniștiți./ La Cernăuți se va înființa/ o crescătorie românească de șerpi/ iar la Suceava/ o crescătorie ucrainiană de melci./ Locuitorii din zona transfrontalieră/ de pe ambele maluri/ ale tratatului Ribbentrop-Molotov/ vor putea face/ schimb de șerpi și de melci./ În Ucraina un șarpe/ va costa doi melci/ iar în România/ un melc
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
din Ucraina/ vor putea șerpui/ la fel de liniștiți./ La Cernăuți se va înființa/ o crescătorie românească de șerpi/ iar la Suceava/ o crescătorie ucrainiană de melci./ Locuitorii din zona transfrontalieră/ de pe ambele maluri/ ale tratatului Ribbentrop-Molotov/ vor putea face/ schimb de șerpi și de melci./ În Ucraina un șarpe/ va costa doi melci/ iar în România/ un melc va costa/ trei șerpi./ Profitul astfel obținut/ va fi folosit/ pentru construirea/ de școli, spitale, biserici,/ drumuri, poduri, grilaje,/ ziduri berlineze etc." (Tratatul cu
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
La Cernăuți se va înființa/ o crescătorie românească de șerpi/ iar la Suceava/ o crescătorie ucrainiană de melci./ Locuitorii din zona transfrontalieră/ de pe ambele maluri/ ale tratatului Ribbentrop-Molotov/ vor putea face/ schimb de șerpi și de melci./ În Ucraina un șarpe/ va costa doi melci/ iar în România/ un melc va costa/ trei șerpi./ Profitul astfel obținut/ va fi folosit/ pentru construirea/ de școli, spitale, biserici,/ drumuri, poduri, grilaje,/ ziduri berlineze etc." (Tratatul cu Ucraina). Așadar sarcasmul se dezvăluie ca o
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
o crescătorie ucrainiană de melci./ Locuitorii din zona transfrontalieră/ de pe ambele maluri/ ale tratatului Ribbentrop-Molotov/ vor putea face/ schimb de șerpi și de melci./ În Ucraina un șarpe/ va costa doi melci/ iar în România/ un melc va costa/ trei șerpi./ Profitul astfel obținut/ va fi folosit/ pentru construirea/ de școli, spitale, biserici,/ drumuri, poduri, grilaje,/ ziduri berlineze etc." (Tratatul cu Ucraina). Așadar sarcasmul se dezvăluie ca o latură "practică", moralistă a absurdului, într-un stil apropiat de cel al sicității
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
este cel mai bătrîn, este de o vîrstă cu materia însăși. Paciurea îi este nepot, Anghel strănepot, iar Brâncuși duce, în special prin Pasărea în văzduh, pînă la ultimile consecințe, marele lui gest fecundator. Întocmai ca în reprezentarea simbolică a șarpelui care își înghite coada, brâncușianul Apostu este în același timp marele precursor al lui Brâncuși. Pînă și Ion Georgescu și Ionescu-Valbudea îi sunt urmași mai tineri. Patriarh al sculpturii românești contemporane, Ion Irimescu a știut, în- tr-un mod aproape miraculos
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
Puterea profită porcește de avantajul creat de invitațiile cu sclipici pentru a-și asmuți bestiile asupra ultimelor bastioane de rezistență la barbaria cu chip pesedist. Ei cunosc bine firea egoistă a intelectualului român, gata să țipe ca din gură de șarpe când i se întâmplă ceva, dar complet impasibil când, sub ochii săi, haidamacii puterii calcă cu mașina semeni de-ai lor - de idei și acțiune. Puterea nici n-are nevoie să se întrebuințeze prea mult pentru a-i timora pe
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
compozitorul și muzicologul Cornel Țăranu, mare iubitor de poezie, altminteri, dnei Petreu. "Ce iaște muzica?" întreabă dna Petreu în stilul lui Marius Chicoș Rostogan. Răspunde dl Țăranu: "Muzica iaște acea formă de magie în care fachirul cîntă din fluier și șarpele se ridică dintr-un borcan misterios." Și totuși ziarele Cum la început de an nu se întîmplă mai nimic, ziarele trăiesc din retrospective și din fapte diverse. Astfel că în locul obișnuitei reviste a presei cotidiene Cronicarul vă propune cîteva observații
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
sa pomenim moștenirea culturală lăsată de magnificul colecționar de artă, de prea luminatul baron Samuel Brukenthal, urmașilor transilvăneni... Joris Hoefnagel (1542) Fructe și insecte, miniatură, Fructe, flori și fluturi; Jan Breugel - Flori și fluturi; Anton van Dyck (1599) - Moartea Cleopatrei - șarpele așezat pe sân că un prunc pe care l-ar alăpta...; Peter Paul Rubens - Ignațiu de Loyola și Franciscus Xaverias; Veceli Tiziano - Ecce homo; Luca Cranach - Fecioara cu Isus; Veronese - Cap de copil; Franș Snyders - negustor de vânat; Sebastian Ricco
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
cerc mărit, fierbinte dansul ei rotund, cu larmă. Și brusc e numai flacără, arzînd. Ea cu privirea mușcă-n păr, flămînd, și rochia și-o-ntoarce-ntr-un ocol cu iscusință, prin acest pîrjol, din care, goale, brațele cutează și, zornăind, se-ntind, ca șerpii-n groază. Și-atunci: de parcă-ar vrea întruna foc, îl prinde și-l azvîrle la un loc, c-un gest, poruncitoare și semeață. Privește-apoi: aprins îi stă în față și nu se lasă,-acolo jos, înfrînt. Dar, ridicîndu-și fruntea, zîmbitoare
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
pe aproapele tău este criticat almanahul Apă vie, editat de Fundația "Augusta" (Timișoara) pentru publicarea unor materiale despre situația românilor din Ucraina, despre situația funcționării limbii române în Ucraina și fostele teritorii românești din Ucraina: nordul Bucovinei, Herța și Insula Șerpilor. Discreția judecătoarelor Ideea premierului Năstase de a sărbători în Ungaria Ziua Națională a României, privită nefavorabil de pesediștii specializați în denunțarea "pericolului maghiar" a fost salutată de editorialista ziarului ADEVĂRUL. "Fapt fără precedent. Primul ministru al României petrece Ziua Națională
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
existențială". În virtutea antenei sale foarte receptive la "demonia creației divine", după cum se rostește același I. Negoițescu, autorul Florilor de mucigai este, așa cum am spus, un insurgent total, care nu pierde din vedere nimic, nu iartă nimic, într-o îmbrățișare de șarpe constrictor a frazei sale complicat anihilante prin strălucirea ei ce ia ochii: "Înscris în spațiul mai amplu al discursului contestatar, spiritul agresiv arghezian se desfășoară, din cîte s-a putut observa, pe toate planurile (social și politic, religios și spiritual
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]