112 matches
-
Visterniceni, Borș, Dabija, Carlești, Șerpa, Culmea Veche și Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișori, Handrabura, Șalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsățel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moșneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broșteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploți, Șerbi (raionul Crutâi); Ocna Roșie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coșari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Țâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăiești, Ilie, Brânza, Untilovca, Găvănosu (raionul Ocna Roșie). Multe din numele românesti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Cu foșnetul, din nou uscat, al ierbii, Când boncăne frenetic iarăși cerbii Și-un anotimp sfârșește, altu-ncepe. Sunt fericiți toți tinerii, imberbii, Iar bucuria le-o putem pricepe, Dar este greu, oricui, în a concepe: Suntem stăpânii sau suntem doar șerbii? Se-așează peste noi domnia sorții, Când dragostea e singura stăpână; Timizi și singuri stăm în fața porții, Dar sufletul închis o să rămână, Căci suntem rătăciți pe drumul morții Și nimeni nu ne mai întinde-o mână. (Leonte Petre) Sursa foto
STEPĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1472145599.html [Corola-blog/BlogPost/383845_a_385174]
-
directă o parte din zona aurifera întrucât consideră că așa va câștiga mai mult. Tot periodic, după reforma, renunță încet-încet la administrarea directă întrucât nu era eficientă. Nu știu dacă firma de care spuneam utiliza sclavi în epoca română sau șerbi în epoca medievală, dar familiile și persoanele cu siguranță nu. Nu am întâlnit în studiile de specialitate despre Roșia Montană sau în declarațiile specialiștilor informația că ar fi fost folosiți sclavi. Deși teoretic este posibil, nu am întâlnit dovezi arheologice
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
septembrie 1937 în localitatea Giurgiu, județul Giurgiu, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Menuha Venahala 34. (2.746/2005) 143. Solomon Simon, fiul lui David și Ghizela, născut la data de 30 iulie 1933 în localitatea Șerbești, județul Neamț, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Menuha Venahala 34. (2.747/2005) 144. Stainberg Ron, fiul lui Stainberg Mendel și Sofia, născut la data de 18 iulie 1963 în localitatea Bacău, județul Bacău, România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
Harghita: 571. Pop I. Aurel-Gavril ♦ județul Hunedoara: 572. Andrica Gh. Ludovic 573. Biriș I. Constantin 574. Bogdan V. Iosif 575. Burde I. Panfir 576. Danciu P. Nicolae 577. Dosan Z. Zaharie 578. Florinca S. Nicolae 579. Murariu Ț. Haralamb 580. Șerbesc B. Gheorghe 581. Tânte Ț. Nicolae 582. Trif I. Lazăr 583. Visarinesc S. Nicolae ♦ județul Ialomița: 584. Avram C. Grigore 585. Gheorghe I. Gheorghe 586. Iosif N. Ion 587. Mihalache I. Gheorghe ♦ județul Iași: 588. Ababei V. Gheorghe 589. Acatrinei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158749_a_160078]
-
lui Mihai și Dorina, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, Dr. Grossstr. 30, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacău, str. Cornișa nr. 25, ap. 18, județul Bacău. 31. Ilie Mihai, născut la 21 octombrie 1939 în localitatea Șerbești, județul Bacău, România, fiul lui Gheorghe și Profira, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, Dr. Grossstr. 30, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacău, str. Cornișa nr. 25, ap. 18, județul Bacău. 32. Ilie Dorina, născută la 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
de Sus, Gârleni, Lespezi, Șurina Comuna Hemeiuș Sate: Hemeiuș, Fântănele, Lilieci Comuna Ițești Sate: Ițești, Ciumași, Dumbrava, Făgețel Comuna Letea Veche Sate: Letea Veche, Holt, Radomirești, Ruși-Ciutea, Siretu Comuna Prăjești Sat: Prăjești Comuna Săucești Sate: Săucești, Bogdan Vodă, Costei, Schineni, Șerbești, Siretu Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul BUHUȘI Localități componente: Buhuși, Marginea, Runcu Comuna Buhoci Sate: Buhoci, Bijghir, Buhocel, Coteni, Dospinești Comuna Dămienești Sate: Dămienești, Călugăreni, Drăgești, Pădureni Comuna Filipești Sate: Filipești, Boanța, Cornești, Cotu Grosului, Cârligi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 24. DELIMITAREA COLEGIILOR UNINOMINALE ÎN CIRCUMSCRIPȚIA ELECTORALĂ NR. 24 - JUDEȚUL IAȘI A. Colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Comuna Ciortești Sate: Ciortești, Coropceni, Deleni, Rotăria, Șerbești Comuna Comarna Sate: Osoi, Comarna, Curagău, Stânca Comuna Costuleni Sate: Costuleni, Covasna, Cozia, Hilița Comuna Cozmești Sate: Cozmești, Podolenii de Jos, Podolenii de Sus Comuna Dolhești Sate: Dolhești, Brădicești, Pietriș Comuna Golăiești Sate: Golăiești, Bran, Cilibiu, Cotu Lui Ivan, Grădinari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Tojanii de Jos, Tojanii de Sus Comuna Tulnici Sate: Tulnici, Coza, Greșu, Lepșa Comuna Valea Sării Sate: Valea Sării, Colacu, Mătăcina, Poduri, Prisaca Comuna Vârteșeoiu Sate: Vârteșeoiu, Beciu, Faraoanele, Olteni, Pietroasa, Rămniceanca Comuna Vidra Sate: Vidra, Burca, Irești, Ruget, Scafari, Șerbești, Tichiriș, Viișoara, Voloșcani Comuna Vizantea-Livezi Sate: Livezile, Mesteacănu, Piscu Radului, Vizantea Mănăstirească, Vizantea Răzășească Comuna Vrâncioaia Sate: Vrâncioaia, Rodești, Muncei, Ploștina, Poiana, Spinești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Municipiul FOCȘANI Localități componente: Focșani, Mândrești-Moldova, Mândrești-Munteni Fdt. Alexandru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 1 - 53; 2 - 56 Str. Sulfinei - nr. 1 - 15; Str. Suliței - nr. 1 - 49; 8 - 42 Int. Sunătoarei - nr. 1 - 31; 2 - 20; Str. Surlei - nr. 1 - 23; 2 - 26 Int. Șaru Dornei - nr. 1 - 29; 2 - 28 Str. Șerbești - nr. 1 - 23; 2 - 28 Int. Șimleu - nr. 1 - 13; 2 - 24 Int. Șinei - nr. 1 - 17; 2 - 58 Str. Șinei - nr. 3 - 17; 2 - 112 Str. Ștefan Octavian Ionescu - nr. 1 - 15; 2 - 16 Int. Ștefan Vodă - nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Articolul 1 Se aprobă studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiții "Conducta de refulare Șerbești - Galați, etapă I", județul Galați, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții se va face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri legal constituite cu această destinație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109657_a_110986]
-
senior care avea o casă întărită în interiorul orașului. În secolul al XI-lea, în afara zidurilor cetății s-a format câte o așezare nouă („burg”), ai cărei locuitori, burghezi, cereau libertăți: de a ține o piață, de a nu mai fi șerbi. La sfârșitul secolului al XI-lea, pentru a obține aceste avantaje, în anumite orașe s-au format asociații numite "comune". În cursul secolului al XII-lea, cucerirea libertăților s-a petrecut adesea pașnic. Seniorul sau episcopul îngăduia transformarea corvezilor în
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești. În apropierea curții boierești, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu a construit din piatră și cărămidă în anul 1669 o biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Lăcașul de cult a fost reparat în 1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
Vidra este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Burca, Irești, Ruget, Scafari, Șerbești, Tichiriș, Vidra (reședința), Viișoara și Voloșcani. Comuna se află în zona centrală a județului, într-o zonă de deal, pe malurile râului Putna, în zona unde acesta primește apele râului Vizăuți. Este traversată de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
Viișoara". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea, iar comunele Irești și Tichiriș au fost desființate, satele lor fiind transferate comunei Vidra. Tot atunci, satele Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești. Patru obiective din comuna Vidra sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca sit arheologic vestigiile așezării din paleoliticul superior, descoperite în centrul satului Tichiriș. Două sunt clasificate
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
Ciortești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Ciortești (reședința), Coropceni, Deleni, Rotăria și Șerbești. Comuna se află la marginea sudică a județului, pe malul stâng al râului Vasluieț, acolo unde acesta primește apele afluenților Coropceni și Ciortești. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. La Coropceni, din acest drum se
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,36%). Pentru 3,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni și Crasna, având în total 2784 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, o școală și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire, cu o populație de 4445 de locuitori, în
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire, cu o populație de 4445 de locuitori, în plasa Codăești a aceluiași județ. În 1931, satul Pribești a fost transferat comunei Codăești, comuna rămânând cu satele Ciortești, Coropceni, Deleni și Șerbești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iasi din regiunea Iași. În 1968, a trecut, în componența actuală, la județul Iași. Două obiective din comuna Ciortești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
a trecut, în componența actuală, la județul Iași. Două obiective din comuna Ciortești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Fundătura 11”, la sud-vest de satul Șerbești, el cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacă), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și două medievale timpurii (una aparținând culturii Dridu). Celălalt obiectiv este (ante 1809) din satul Coropceni.
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
7 movile funerare, ce vorbesc despre lupta înverșunată a strămoșilor noștri în adîncul istoriei cu hoardele păgîne, care năvăleau din stepele asiatice. La început satul se numea Leonardovca, deoarece cătunul apăruse pe moșia boierului Leonard, îl fondaseră țărani și țigani șerbi înămiți să lucreze pămîntul. Anul întemeierii e considerat 1824 - asa afirmă „Dicționarul statistic al Basarabiei" din 1923. O perioadaă de timp i s-a mai zis Odaia Limbeni, județul Iași cu reședința în Bălti. E știut că în martie 1849
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
este un conac boieresc construit pe la mijlocul secolului al XVII-lea de către vistiernicul Iordache Cantacuzino, în satul Șerbești (azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț). El a suferit adăugiri în secolul al XIX-lea. Conacul se află în imediata apropiere a bisericii "Sf. Gheorghe", înspre sud-est Casa Iordache Cantacuzino, azi școală, a fost inclusă pe Lista Monumentelor
Conacul Cantacuzino din Șerbești () [Corola-website/Science/321890_a_323219]
-
imediata apropiere a bisericii "Sf. Gheorghe", înspre sud-est Casa Iordache Cantacuzino, azi școală, a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având . La începutul secolului al XVII-lea, marele boier Costea Bucioc era proprietarul moșiei Șerbești. El avea două fete: Ecaterina și Teodora (Tudosca). Ecaterina s-a căsătorit cu boierul Iordache Cantacuzino, care descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Cea de-a două
Conacul Cantacuzino din Șerbești () [Corola-website/Science/321890_a_323219]
-
Iordache Cantacuzino, care descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Cea de-a două fiică, Tudosca, s-a căsătorit cu viitorul domnitor Vasile Lupu. Prin aceste căsătorii, moșia Șerbești s-a împărțit între cei doi gineri ai boierului Costea Bucioc; Iordache Cantacuzino a devenit proprietarul părții nordice a moșiei, spre Cârligi. Iordache Cantacuzino s-a stabilit la Șerbești în jurul anului 1630, construindu-și aici pe la mijlocul secolului al XVII-lea
Conacul Cantacuzino din Șerbești () [Corola-website/Science/321890_a_323219]
-
a căsătorit cu viitorul domnitor Vasile Lupu. Prin aceste căsătorii, moșia Șerbești s-a împărțit între cei doi gineri ai boierului Costea Bucioc; Iordache Cantacuzino a devenit proprietarul părții nordice a moșiei, spre Cârligi. Iordache Cantacuzino s-a stabilit la Șerbești în jurul anului 1630, construindu-și aici pe la mijlocul secolului al XVII-lea o reședință boierească. El a îndeplinit rangul de mare vistiernic la curtea domnească de la Iași, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Marele boier era cumnat cu domnitorul, soția sa
Conacul Cantacuzino din Șerbești () [Corola-website/Science/321890_a_323219]
-
menționatul Arad, aflat strict în zona orașului modern. Unii le cred așezări complet diferite, pe când alții presupun că vechiul "Orod" s-a mutat în actualul amplasament al orașului, mai exact în zona actualului cartier Drăgășani. În 1514 locuitorii Aradului, majoritatea șerbi, s-au alăturat armatei lui Gheorghe Doja. Nobili au înăbușit răscoala și s-au răzbunat cu cruzime. După dezastrul de la Mohacs (1526), Ioan Zapolya, regele ales al Ungariei, și-a stabilit stăpânirea și peste Arad. Când turcii au creat pașalâcul
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]