201 matches
-
Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului Dumă-n primăveri cu iubirea toată, Punemi flori de măr iarăși la urechi, Talpa mea desculță, iarba-i sărutată Prin păduri de vise, blănde măngăieri. Drumuri șerpuite, vor să ne despartă..., Pendulăm amnezic între ieri și azi, Am făcut un pod de tăceri durute Lacrimi picurate, răuri pe obraz. Și ne-am prins de măini la capăt de pod, Ochii celor mulți nici nu ne mai văd
RAI DIN PRIMĂVERI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1396115584.html [Corola-blog/BlogPost/353536_a_354865]
-
se pare ca visez, totul e atat de surprizător și fastuos. Îmi încarc plămânii cu aer curat și sorb cu nesaț toate priveliștile, de la clădirile vechi și cochete, cu flori la pervaz, la statuile golașe, împietrite, la străduțele înguste și șerpuite, la magazinele de anticariat, pline de lucruri valoroase. Orașul capătă un iz cosmopolit pe masura ce, în jurul nostru, apar grupuri de turiști, pe fața cărora citești aceeași încântare și surpriză pe care o încerc și eu. Nu am mai simțit demult un
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Era întuneric. Un întuneric cosmic care-i îngheța sufletul lui Karon . Copacii păreau siluete fantomatice în lumina lunii pline iar ochii scăldați în lacrimi nu mai vedeau bine poteca șerpuita. Alerga haotic prin pădure de parca ceva ar fi alungat-o din spate.Numai o ființă întunecată îi putea face pulsul să bată ritmuri alerte de spaimă. Poate dacă nu s-ar fi rupt de realitatea crudă ar fi observat zgârieturile
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1486998664.html [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > NOSFERATU - EPOPEEA GROAZEI Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Prin coclauri negre foarte - Prin caverne șerpuite Plânge aprig crunta moarte După gâturi arcuite. Se prelinge în tăcere Printre umbre de moroi - Crucea neagră moarte cere Și morminte în gunoi. Dor suspine după sânge Se aud rânind în noapte. Oare cine-i va înfrânge Peste muribunde șoapte
EPOPEEA GROAZEI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1433524717.html [Corola-blog/BlogPost/379735_a_381064]
-
invitația, maestre... Va fi acolo, la Podul Dâmboviței, buna și înțelepta dumneavoastră soție, doamna Diți, în cernitele sale straie, privind din înălțimea pridvorului muscelean al „casei memoriale Paul Everac”, întreaga priveliște minunată ce se deschide privirilor, iar undeva, pe șoseaua șerpuită, i se va părea că se ivește, cu brațele uriașe, desfăcute, marele dramaturg, soțul ideal, părintele de excepție, bunicul cel bun și blând, omul plin de umor care a fost Petre Constantinescu, cunoscut ca Paul Everac. Prof. Ion C. HIRU
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
toate cele strânse într-o viață, poetului nu i-a rămas decât „cana de lacrimi”, pe lângă „un munte de fapte / Și patimi”; „un album cu fotografii mișcate”, câteva „Bucăți de viață și stele”; și „Din miile de drumuri: / O potecă șerpuită, / Plină de mister” (Cana de lacrimi). Desigur, nu e mult, dar nici puțin, având în vedere că, goi venim pe lume și tot așa plecăm, cu mâinile goale, dar cu un șarpe de ceară încolăcit pe mâinile livide. Sunt și
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
într-o iesle împrejmuit de-asini și fân, iar nu în leagăn de mătase printre ursite grațioase, pribeag și umilit fiind... În astă iarnă-a tinereții eu mai zâmbesc naiv spre steaua, ce luminează-n fiecare zi din an cărarea șerpuită-a lumii spre mântuire și iubire, înspre senin și ocrotire din albul magilor vrăjit... În iarna tinereții mele mai râd când bulgări de zăpadă mă prind nepregătită și fulgi de nea rotesc în jurul meu, iar eu mă simt un pui
ÎN IARNA TINEREŢII MELE... de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1482515588.html [Corola-blog/BlogPost/343162_a_344491]
-
moarte. Aerul pur al pădurilor și munților pământului a fost împroșcat cu smoala diluată în enegiile scăldate în sânge. Visele tale nu se pot împlini acolo unde ura și dușmănia domină locul. Ridică-te și pornește la drum. E drumul șerpuit al unor împliniri care se cer auzite. A venit timpul. Trecuse prea mult timp și liniștea părea să-i fie anii dominați cu rău. Ajunge, s-a auzit peste întreaga lume vocea cerului. N-ai auzit. Nimeni nu a auzit
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1451295209.html [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]
-
Acasa > Versuri > Farmec > PROFESORUL DE MUZICĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului PROFESORUL DE MUZICĂ Pe-o cărare prăfuită, Pe-o cărare șerpuită Trece-un ciocârlan cochet Cu alură de poet. Moțul și-l ține pe-o parte, Subsuoară are-o carte, Peste trupușorul mic Și-a pus subțirel ilic, Iar pe mijloc cingătoare, În picioare cizme are Și, ca să fie în ton
PROFESORUL DE MUZICĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1427797281.html [Corola-blog/BlogPost/382665_a_383994]
-
patru zări. AMURGUL În asfințitul clipelor de seară Privesc spre boltă cerul înstelat. Amurgu-ncet în mine se coboară Lăsând în urmă, pentru-a câta oară, Toate-amintirile de altădat'? Mă uit spre culmi - acolo-mi este datul. Pe cărărui de munte, șerpuit, Cu tine-alături eu străbat Înaltul, S-atingem amândoi nemăsuratul. Spre capătul ce e nemărginit Pe creste mă ridici cât mai departe Și nici-o clipă nu mă părăsești, Iar dragostea ce azi în piept îmi bate, Nu e legendă, mit, povești
VISÂND IUBIREA (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1410255522.html [Corola-blog/BlogPost/376555_a_377884]
-
și până la sfârșit, în competiție numai cu sine însuși, iar acest lucru mi-l imaginez cât se poate de concret. Un șir de alergători prin viață - omul ipostaziat la diferitele lui vârste conștiente, în diverse etape ale vieții - care duc, șerpuit, spre linia de sosire (pe care scrie exitus). Uneori alergătorii sunt egali cu ei înșiși, iar adolescentul, tânărul, maturul, bătrânul, omul în profesie, omul în familie, prietenul aleargă la fel de fair play, la fel de elegant și la fel de bine, și sosesc în același
INTERVIU CU D-NA IOANA PARVULESCU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_d_na_ioana_parvulescu.html [Corola-blog/BlogPost/372663_a_373992]
-
tot decorul amfiteatrului de basm al dealurilor, îmbrăcate în hainele albe și sfinte ale zăpezii se împodobiseră cu firele de aur împrăștiate din belșug de globul lunii. Tudorel a amuțit și a murmurat un : aa!gâjâi prelung, admirativ. Acum lucea șerpuit și urma săniilor care ducea peste deal spre satul lui. Doamne!... Cât de aproape era!...Cât mai orbecăise în imperiul alb al Întunericului! I se părea că rătăcise o veșnicie. Dar nu durase nici măcar o jumătate de oră. După ce-i
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
tot decorul amfiteatrului de basm al dealurilor, îmbrăcate în hainele albe și sfinte ale zăpezii se împodobiseră cu firele de aur împrăștiate din belșug de globul lunii. Tudorel a amuțit și a murmurat un : aa!gâjâi prelung, admirativ. Acum lucea șerpuit și urma săniilor care ducea peste deal spre satul lui. Doamne!... Cât de aproape era!...Cât mai orbecăise în imperiul alb al Întunericului! I se părea că rătăcise o veșnicie. Dar nu durase nici măcar o jumătate de oră. După ce-i
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
nu mersese pe acest drum pe vreme de iarnă. Când a ajuns la pâlcul de salcâmi de la marginea Lisei a rămas derutat de albul zăpezii căzută abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri argintii în ramurile sălciilor încărcate cu clopoței ireali de chiciură. Aproape de dâra șerpuită se distingeau două șleauri paralele cu luciri pe coame, semn că peste zi, după
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri argintii în ramurile sălciilor încărcate cu clopoței ireali de chiciură. Aproape de dâra șerpuită se distingeau două șleauri paralele cu luciri pe coame, semn că peste zi, după ninsoare se încumetaseră câteva sănii să treacă pe acolo. -Aha, se dumiri Tudorel. Merg pe urmele săniilor fără nici o grijă! Cum, fără grijă? Dacă săniile au
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
a mai plecat pe vremea asta la Turnu, când Piatra e la o aruncătură de băț?... Mă, nu fi prost! Au plecat oameni și la Turnu, că la Piatra sunt puține prăvălii. Așa își frământa mintea cu ochii pe dâra șerpuită și șleaurile cu sclipiri. Ridicase gulerul paltonului și trăsese căciula până la sprâncene. Ca să nu-i înghețe mâinile,deși avea mănuși,le înfundase în buzunarele largi ale paltonului. Cu o mână în buzunar, ținea capătul mult râvnitei nuiele ce se ondula
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
femei și domnișoare Cu toții pleacă la plimbare. Popas întâi la rugăciune La Mănăstirea Caraiman Smerenie cu binecuvântare, Lumină pentru fiecare. Apoi, purced la drumeție Încet, încet pe cărăruie Pe Valea Caraiman în sus O feerie de nespus. Ușor se urcă șerpuit Se sprijină în bețe luate Din vreascurile vechi, uscate S-ajungă unde și-au propus. Sub piemontul uriaș Se răsfiră trei mici șuvoaie De sus în vale se prăvale Cu ape limpezi, lucitoare. Și spume fac și scânteiază Cad în
DRUMEŢIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1432838582.html [Corola-blog/BlogPost/368070_a_369399]
-
inimii ispită, / Răsărit plutind pe ape, un ecou din val în val / Vin, surâsul să-mi adape cu un iz de ideal. // Din parfumul de pădure proaspătă, încremenită, / În savoarea cea de mure, simt gurița ta iubită. / Și-n cărarea șerpuită, raze blânde-n curcubeu / Împletesc șirag, aevea, cu iubire, pasul tău.”. În lumea de vise și idealuri dintre cer și pământ, poeta plutește cu aripi confecționate, nu din ceară, precum Icar, ci din petale de flori. Autoarea are și o
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Betia_primaverii_sufletesti.html [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
dealului nostru se află peșteră pe care o căutăm, dar după ce se tot coboară el și omul ce căuta grota, la peșteră se urcă pe o scară metalică de vreo 5m. Valea abruptă a muntelui se parcurge pe o cărare șerpuita și îndiguita cu trepte, balustrade, piatra și scândura, fiind și cam întortocheata cărăruia e abruptă și ea. Despre acest pământ cumva misterios, pentru că pare și neexplorat în totalitate, se spune că s-au îngropat și zidit în grotele stâncilor -înaintea
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_manastirea_sf_valerian_mihoc_1362132865.html [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
Acasa > Literatura > Copii > PROFESORUL DE MUZICĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului PROFESORUL DE MUZICĂ Pe-o cărare prăfuită, Pe-o cărare șerpuită Trece-un ciocârlan cochet Cu alură de poet. Moțul și-l ține pe-o parte, Subsuoară are-o carte, Peste trupușorul mic Și-a pus subțirel ilic, Iar pe mijloc cingătoare, În picioare cizme are Și, ca să fie în ton
PROFESORUL DE MUZICĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1470555491.html [Corola-blog/BlogPost/382523_a_383852]
-
mai' nalte noi să mergem.... XXII. ÎNTÂLNIREA, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017. ...Și omul de zăpadă, în ziua, s-a topit; Acuma plâng în soare și țurțurii la casa, Minuscule izvoare au cursul șerpuit, Și-n plin șuvoi năvalnic, înspre parau se lasă. Se micsoreaza-n crânguri nămeții de zăpadă, Pamantu-si schimba haină și față verde-si pune, Iar sufletul aleargă, ca a dorit să vadă A nu știu câta oară, reală lui minune
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
petale; Se miră când mă vede, spunând curtenitor: -Și-n acest an dau ochii de chipul dumitale? Citește mai mult ...Și omul de zăpadă, în ziua, s-a topit;Acuma plâng în soare și țurțurii la casa,Minuscule izvoare au cursul șerpuit,Și-n plin șuvoi năvalnic, înspre parau se lasa.Se micsoreaza-n crânguri nămeții de zăpadă,Pamantu-si schimba haină și față verde-si pune,Iar sufletul aleargă, ca a dorit să vadaA nu știu câta oară, reală lui minune:E
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
seve pline de fior! Zadarnică mi-e zbaterea! Să mă eliberez nu e chip! Istovirea mă-ncinge! Dar lașul din mine prinde grozave puteri. Pe clipă iau în fugă spațiul îngust ce mi se deschide în față! În goană, pe șerpuita cărare am timp să observ cum din firide micuțe și dese către mine se ițesc zeci de pâlpâiri. Nu stau să le număr. Și nici nu pot să ghicesc ce le iscă. Grăbesc spre neunde, dar în timp obosesc. Trupul
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1461477377.html [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
neconceput/ rătăcești prin labirintul/ gândurilor mele” (pag.22). Întrebându-se ” Ce altceva caută cuvântul?”: Ca apa râului/ ce mâinii îi scapă/ dar în ulcior/ își știe limita/ forma i-o păstrează/ și răcorește/ precum uneori/ poemul (pag. 45), alături de „cărarea șerpuită/ ce duce la râu”, ziua și noaptea, cu semnificațiile lor în poezia cărții, autorul subliniază câteva simboluri ale timpului. Noaptea - acel cuvânt ce cuprinde litera - o - simbol alchimic, în concepția celtică este începutul zilei, după cum iarna este începutul anului. Ca
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1452188296.html [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
MOTTO : „După al șaptelea an, din noaptea în care au fost înmormântați, dacă nu au fost botezați, se scoală din mormânt în fiecare noapte și încep a striga de trei ori la rând: botez !” Prin coclauri negre foarte și caverne șerpuite Plânge aprig crunta moarte după gâturi arcuite. Se prelinge în tăcere printre umbre de moroi, Crucea neagră moarte cere și morminte în gunoi. Dor suspine după sânge se aud rânind în noapte - Oare cine-i va înfrânge peste muribunde șoapte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]