3,255 matches
-
care, în marea sa generozitate, pădurea le pune la dispoziția omului chibzuit: purificarea aerului și filtrarea apei, fixarea solului, cel mai eficace mijloc de apărare (îndeosebi la câmpie) împotriva vijeliilor. Unde mai punem că pâlcurile și perdelele de pădure de la șes constituie cea mai economică metodă (verificată și răsverificată) de sporire a producției agricole, întrucât știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele de furtuni, dar asigură și o foarte necesară rezervă de apă pentru perioadele
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
care o dețin, mai exact importanța pe care ar trebui să o dețină pâlcurile și perdelele de pădure din zonele agricole ale țării. Numai că și la acest capitol, România deține o nedemnă întâietate: în loc să fie mărite, suprafețele împădurite de la șes au fost mătrășite aproape în totalitate! Atunci, ce să ne mai mire periodicele calamități, care - funcție de anotimp - se abat tot mai pustiitor asupra românilor și a agoniselii lor: uriașe alunecări de teren (adevărate morminte pentru comunități), primăvara și toamna furia
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
din lemn, dar și din beton și vopsite în tot spectrul coloristic posibil. Era un oraș al culorilor. Casele erau înșiruite dea lungul străzilor având temeliile ieșite direct din trotuar, fără curți și fără garduri, fie pe coline sau pe șes, cam asemănătoare ca arhitectură, nu mai înalte de două-trei etaje cu mansardă cu tot, un oraș ca în cărțile viu colorate ale lui Kristian Andersen, în care editura a dorit să atragă interesul celor mici nu numai prin poveștile nemuritoare
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
comuna Leșu sânt pline de povești și de poezie. Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de august [1952]. Casă așezată lîngă Valea Leșului. Care, ca orice râu de munte, își duce povestea din înălțimi spre șesuri. Și-o povestea-ntr-una pietrelor peste care trecea și adierii ce-l însoțea din vreme. O auzeam și noi bine de tot. Un murmur cald, mereu același, ca un refren de cântec vechi. Și povestea crește odată cu seva pământului purtată din
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
at fi ca și cum i-ai extirpa unei femei un sân cu argumentul că așa-i mai bine, mai frumos în fond, normal... așezarea liniștii, cu mâinile sub cap, într-o inimă îndrăgostită, curgerea tandemului zi/noapte ca o apă la șes... ...primele semne de cancer la sânul iubirii. În fața unei audiențe pregătită pentru scrieri de limba engleză, traducerea strofelelor Loredanei Tudor Tomescu nu a avut o rezonanță mai puțin românească - din contră, aș putea spune definitor și paradigmatic românească - prin dimensiune
DESPRE INEXISTENŢA GEOGRAFIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_inexistenta_geografiei_mihaela_cristescu_1351810245.html [Corola-blog/BlogPost/369857_a_371186]
-
chagrin. Elle découvrit l' amour, tout d'un coup, totalement. Un faisceau de lumière l'inonda tout entière. Hélas, comme elle fut désenchantée, mon Dieu! Son frémissant amour , mignon , délicat, tout voilé de mystère, voulait qu' elle le délivre de șes démons, et la vidait de șa sève, tout doucement. Leș paroles de Blanche firent un malheur: son amour se brisa en mille éclats. Son univers s' éteignit. Citește mai mult LIBELLULEBlanche,frele libellule,connut le chagrin.Elle découvrit l' amour
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI by http://confluente.ro/articole/adina_rosenkranz_herscovici/canal [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
libellule,connut le chagrin.Elle découvrit l' amour,tout d'un coup, totalement.Un faisceau de lumièrel'inonda tout entière.Hélas, comme elle futdésenchantée, mon Dieu!Son frémissant amour ,mignon , délicat,tout voilé de mystère,voulait qu' elle le délivrede șes démons,et la vidait de șa sève,tout doucement.Les paroles de Blanchefirent un malheur:son amour se brisaen mille éclats.Son univers s' éteignit.... XXVI. SCRISOARE ÎN STICLĂ/ מכתב בבקבוק/VERSIUNE BILINGVA ROMÂNĂ-EBRAICĂ, de Adina Rosenkranz Herscovici , publicat în
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI by http://confluente.ro/articole/adina_rosenkranz_herscovici/canal [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > E ȚARA MEA! Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului În țara-n care codrii plâng ades Și Dunărea îmbrățișează marea, Se lasă munții către deal, la șes Unde chindia-ți taie răsuflarea. În țara-n care toate sunt pe dos, De unde, nu mai pleacă sărăcia, Vibrează-n suflet viersul cel duios Și e prezentă încă, omenia. E țara mea, cu bune și cu rele E țara nimănui
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1480586871.html [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
-și fac smerite. Slăvind prăznuirea Sfintei. Locuitori de la sate țin post și spun rugăciune, pentru belșug în bucate, de legume-n an ce vine. Stânile sunt destrămate, când bruma toamnei s-a lăsat. Iar oile de la munte se-aduc la șes, pentru iernat. Când ele dorm adunate din ajun spre sărbătoare, prevestesc zăpezi bogate și iarnă asupritoare. Iar dacă dorm răsfirate, o iarnă blândă prevestesc. Când vechi ritual străbate din mental comun, strămoșesc. Cum e vremea de frumoasă, ploioasă ori mohorâtă
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1413235259.html [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
nu mai am nimic de spus. Și-atunci mă apropii de pietre și tac. -De ce să-ți fie frică? E sfântul Dumnezeu Și nu face El rău la ce-i al Lui. Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri... Îmbătrânesc în lume, întineresc în Tine! Ai, frunză galbenă, Ceas desfrunzit... Trandafirii mint, Visurile mor... Și dacă ura și trădarea vor dăinui în veșnicie Eminescu să ne judece! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru unele schimbări ale
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465146466.html [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
n'es pas imparțial. Non, je ne fais pas tourner leș guéridons! Je t'invoque, mais parfois, hélas, tu ne surgis pas . Alors, je me retire tout doux dans mă coquille. J'attends, en hibernant, que vienne le printemps avec șes belles aurores, pour t'invoquer encore. Je ne désespère pas de voir rejaillir encore des souvenirs des tréfonds de mon ame toujours endeuillée. Va urma traducerea în limba română. I Referință Bibliografica: TATA,TU, CAVALER...- VERSIUNE FRANCEZĂ / Adina Rosenkranz Herscovici
TATĂ,TU, CAVALER...- VERSIUNE FRANCEZĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1453161818.html [Corola-blog/BlogPost/372377_a_373706]
-
Priloage când vara-ți subție privirea și mersul e satul acesta Bogata de Jos numit de departe doar cu un ochiu Ogrădeasa ne privește pașii la fiecare pe palma secundei făcuți încep hribele să-și arate privirea de sub tufele din Șesuri și cele de la Peșteș ca o floare de vânt în palmele zilei aroma din floarea de vânt împletită cu visul Zgleamănului adus prin Ogrădeasa pe degetele plorii de vară e satul acesta inimă în Ardeal cu flori stropit cu gustul
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
Bătrân și a vechiului castru roman Resculum, năzdrăvăniile copilăriei primesc un sens mai aventuros, mai inventiv, mai simbolic. Crișurile îmbrățișează muntele din ale cărei stânci rupe, uneori cu înverșunare, fâșii însângerate în lupta cu piatra, spre a răzbate victorios spre șes. Ca pradă de război el oferă, generos, bologanilor nisipul cu reziduuri aurifere, prețul pâinii de zi cu zi a celor mai mulți munteni, nevoiași. În acest areal de legendă, un spațiu ocrotitor, apare casa părintească unde imaginea mamei umple sufletul copilului de
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1459143195.html [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Toamnei În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare, Din largul șes spre culmi amețitoare Urcând în dulce vals șopotitor. Tu, frunzei, dai aspect seducător Prin noi nuanțe zilnic schimbătoare Și-n nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare. Timid, în vântu-ți cald izvorâtor, Se pleacă frunză și se pierde
RONDELURI DE SEZON de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1445322202.html [Corola-blog/BlogPost/368320_a_369649]
-
chailiovel-le, bariarel peskă zelenimas Tasavdea o bar thai o nango than lulughiavdiol Angla kadala dromarne, savo și pâterdo O prinjando thagarimos la ratiako thearara. Bohémiens en voyage La tribu prophétique aux prunelles ardentes Hier s'est mise en route, emportant șes petits Sur son dos, ou livrant à leurs fiers appétits Le trésor toujours prêt des mamelles pendantes. Leș hommes vont à pied sous leurs armes luisantes Le long des chariots où leș leurs șont blottis, Promenant sur le ciel des
BOHÉMIENS EN VOYAGE BY CHARLES BAUDELAIRE TRANSLATED IN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478027445.html [Corola-blog/BlogPost/343276_a_344605]
-
des chariots où leș leurs șont blottis, Promenant sur le ciel des yeux appesantis Par le morne regret des chimères absentes. Du fond de son réduit sablonneux, le grillon, Leș regardant passer, redouble să chanson; Cybèle, qui leș aime, augmente șes verdures, Fait couler le rocher et fleurir le désert Devant ces voyageurs, pour lesquels est ouvert L'empire familier des ténèbres futures. — Charles Baudelaire Charles Baudelaire's Fleurs du mal http://fleursdumal.org/poem/112 Referință Bibliografica: Bohémiens en voyage
BOHÉMIENS EN VOYAGE BY CHARLES BAUDELAIRE TRANSLATED IN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478027445.html [Corola-blog/BlogPost/343276_a_344605]
-
că - lucru ce s-a repetat în călătoria noastră - multe stări de la fața locului nu semănau deloc cu închipuirile noastre, nici cu modul în care am înțeles noi pe concret ceea ce am citit în Cartea Sfântă. Câmpia Bethleemului, cât și șesul Iordanului nu sunt precum Lunca Dunării de la noi și nici măcar asemeni Câmpiei Someșului, ori a Mureșului. Același relief pietros și neprietenos ca al Ierusalimului, aceiași finici somptuoși și arătoși, aceeași oameni cu fața aspră și arsă de soare și cu
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
pământul e însuși rostul lui de-a fi. Pământul nostru are un glas pe care țăranul îl aude și-l înțelege. E «sfântul pământ inspirator» care ne-a modelat trupul și sufletul, care prin soarele și apele și munții și șesurile lui ne-a dăruit toate calitățile și defectele cu care ne prezintăm azi în lume. Pământul acesta parcă nici nu poate produce decât numai Români. Astfel, destinul pământului care ne-a născut și ne-a crescut a trebuit să comande
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
o biserică plină cu oameni de mai multe naționalități, care sărbătoresc Crăciunul, cu Turnul Babel, este cel puțin o eroare logică vecină cu insulta. Aplicînd același raționament, și Uniunea Europeană este tot un turn Babel, mult mai mozaicat, și haotic. Locuitorii șesului din țara lui Senaar, prin construirea turnului, încercau în mîndria lor să reușească fără Dumnezeu, să fie faimoși, să înlocuiască frumusețea creației lui Dumnezeu cu grămada lor de cărămizi și smoală. În esență, este ceea ce face și omul modern, la
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie by http://uzp.org.ro/biserica-ortodoxa-este-chipul-unirii-unii-francezi-habar-n-au-de-aceasta-maretie/ [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
așa la vreo cincizeci de ani, dar era încă subțire la trup și avea fața netedă, ca toate femeile trăite la umbra brazilor, ce nu trebuiau să meargă pe arșiță la prășit, să le usuce soarele, ca pe cele de la șes. Își scosese sumanul și rămăsese cu o bundiță înflorată de cusături și tivită cu blăniță neagra de miel.Era vădană de mulți ani, bărbatul ei murise la pădure, căzuse un brad pe el, l-au adus oamenii în cergă acasă
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
mitul comprimării timpului în creația lui Eminescu Dimensiunea fundamentală a existenței, ireversibilul timp, se află mereu în obiectivul meditației eminesciene, de la mitul anului de trei zile, sau mitul comprimării timpului, până la perceperea timpului / anilor ca „umbră“ de „nouri lungi pe șesuri“, ori până la timpul „bivalent“, ca în «Scrisoarea I», unde se relevă individualul timp (« Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, / Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare...» - EP, I, 100, timp prin care oamenii se relevă schopenhauerian, „egali“, în fața
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
-ntinde trupul și devine vecinicie, / Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie, / Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, / Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace...» (Scrisoarea I - EP, I, 102; s. n.); «Trecut-au ani ca nouri lungi pe șesuri / Și niciodată n-or să vie iară... // [...] //... Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec.» (Trecut-au ani... - EP, I, 149 / ESon, 70 sq.; s. n.); «...Tu așază-te deoparte, / Regăsindu-te pe tine, / Când cu zgomote deșarte / Vreme trece, vreme
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
Trage una, trage trei, Trage câte poze vrei. Nu uita în schimb o lecție, Ca să ai mata direcție Când apeși declansatoru' Ai pus ochilor zavoru', Când respiri chiar poți să riști, Ca imaginea s-o miști Nu holbă ochii la șes, Studiază codrul des, Fă din dește un dreptunghi, Ca să vezi din care unghi! Fă și scharfu' dinainte, să ai claritate-n minte Iar din blitz traznești oleacă Luminează cât să-ți placă Trepiedul să-l fixezi Să fii liber, să
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/catalin_anastase_1418718307.html [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
Cum ploaia bate-n virgine frunzișuri, Dar ai grijă să nu te rănească pietrișul Mai bine cu luntrea să treci Someșul... Vino în suflet să-mi faci escală Și în gânduri să-mi aduci dulce rânduială; Acum când secara din Șes a dat în pârgă Și mierea din stupi a început să curgă... Drumețule drag, poarta am descuiat, Iar florile de tei s-au scuturat, Iar plâng florile de nu mă uita, Acelea, semănate cu mâna ta... Iar privesc stele cerului
DRUMEȚULE de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1466574942.html [Corola-blog/BlogPost/382132_a_383461]
-
văleatul.../ Neputincios pari și tu astăzi/ Te-a-ncins cu lanțuri împăratul/ Ca unda ta strivită, gemem/ Și noi, tovarășii tăi buni,/ Dar de ne-om prăbuși cu toții,/ Tu, Oltule, să ne răzbuni!// Să verși păgân potop de apă/ Pe șesul holdelor de aur; Să piară glia care poartă/ Înstrăinatul nost' tezaur;/ Țărâna trupurilor noastre/ S-o scurmi de unde ne îngroapă/ Și să-ți aduni apele toate/ Să ne mutăm în altă țară!// (Octavian Goga, Poezii/Publicistică. Editura Floarea Darurilor, București
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]