1,046 matches
-
nici părerile despre barza sau despre Moș Crăciun.” Plăcute vorbe, plăcute pentru că se pliază aproape perfect pe ceea ce spunea bunica mea. Bunica mea a fost întotdeauna o persoană de condiție modestă, ce nu avea haine alese să epateze la hora/șezătoare duminică, avea strict două fuste: una pentru zile obișnuite, una pentru dumnicile petrecute-n sat, ambele croite de ea. Duminică de duminică aceeași fustă. Există și o fată a învățătorului(înstărita) în această poveste, fata ce i se plângea mamei
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
-l numi maimuță, ci la reacția publicului de a râde complice că la o glumă bună. Eu personal am ramas înmărmurit la vederea tabloului unei audiențe atât de puțin educate, și mi-au venit în minte flashuri cu imagini de șezătoare pe marginea sântului în mahalale, în care “unul mai deștept” jicnește, iar mâncătorii de semințe strâmba un rânjet tont care le arăta dinții stricăți. Încerc să mă consolez cu gândul că cei adunați în tribunele studioului au venit prin intermediul unui
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
să spuie sau să asculte răspunsurile ce se dau uneori pe șleau, de-a dreptul. Dacă ele nu se sfiesc, băietanii nici atîta”. Reacția vizată e rîsul, perfect motivat: “Și dacă rîde, are de ce, pentru că cimiliturile care se spun la șezători și clăci nici pe departe n-aduc cu cele scrise prin cărți”. După părerea observatorului, culegerile conțin cam un sfert din ghicitorile care se pot auzi la fața locului; pentru că informatorul tinde să nu le comunice unor străini, dar și
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
La Universitate se învață, oamenii n-au timp de întâlniri, așijderea la licee. N., care n-a scos nici o vorbă în toată jumătatea de oră ce ni s-a acordat, cere, nu știu de ce bâlbâit, să i se organizeze o șezătoare la o școală primară, și să i se comunice câteva adrese unde ar putea găsi... bere. Cofino face o mutră lungă, apoi zâmbește vesel, scrie ceva pe un petic de hârtie și i-l întinde. N. bagă după câteva încercări
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
învăluindu-l în căldura privirii pe bălăcăritul mai an, “Bădica Traian”4) (Mânați, măi! Hăi! Hei!...) Din nefericire, n-a fost să fie. Doar d-l Theodor Stolojan se pare că a reușit să organizeze pe bază de... arcan o șezătoare electorală la Roman, iar la “Hora...” din centrul Focșaniului D-l Adrian Năstase a trimis un singur “sol de pace”, respectiv pe unul dintre cei mai viteji oșteni din Guvern pentru a salva onoarea marii și eșuatei migrațiuni politico-electorale... -Așa
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
care tocmai debutase. Dacă scria de bine despre un începător se simțea obligat să-l ajute după aceea. Mai avea și o lungă listă de poeți debutabili pe care îi urmărea dacă le remarcase măcar cîte o poezie pe la cine știe ce șezătoare literară. Pe unde m-am dus cu el prin țară, de multe ori mai mult din simplă curiozitate geografică, îl vedeam înconjurat de tineri și mai puțin tineri. De cîte ori am împărțit camera de hotel sau pe la cei care
Povestirile lui Laurențiu Ulici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12146_a_13471]
-
Casei Regale, dar și mult după aceea, i s-au adresat mulți pentru ajutor, pentru informații științifice. Cel care n-a rămas nepăsător la cele mai diverse solicitări a contribuit la apariția unor reviste, a unor cărți. Datorită lui, revista Șezătoarea de la Fălticeni a putut să mai apară după primul război mondial, a putut să apară celebrul dicționar al lui H. Tiktin. A bătut la numeroase uși ale unor personalități influente, a scris numeroase scrisori în vederea obținerii de subvenții pentru variate
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
asemenea, pe Tatiana Gălușcă să facă cercetări etnografice. Semnificativ este că l-a ajutat și pe un rapsod popular al acesteia, despre care profesoara basarabeană îi scrisese că e sărac. L-a îndemnat pe preotul Dimitrie Balaur să scrie, pentru Șezătoarea, unde a și apărut, o prezentare etnografică a satului său, Rezeni-Lăpușna. Omul era un erudit, avea o memorie de invidiat și cunoștințe vaste în literatură, etnografie, antroponimie, geografie, istorie, mentalități. D. I. Suchianu a putut constata cu surprindere că G. T.
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Generală a Asociației Scriitorilor din București. Dimineața, George Macovescu, secretar al asociației, a prezentat raportul de activitate, un raport cuminte, dar scurt, redactat în termenii cei mai banali (scriitorii "ajutoare de nădejde ale Partidului" etc.), cu cifre (atîtea și atîtea șezători în întreprinderi, tipărirea a cinci almanahuri, trimiterea a 70 de scriitori peste hotare, un excedent de circa 400.000 de lei etc., etc.) După raport s-a luat o pauză, iar eu am plecat. Au urmat discuții. Mi s-a
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
al portretului literar". Poeții Văcărești au fost ,inițiatorii și întemeietorii unei poezii române, care să nu fie nici viers de psaltire, nici cântec popular". Anton Pann îi apare ca ,un Rabelais autohton", un ,Villon al mahalalei bucureștene", opera sa O șezătoare la țară fiind rodul - deosebit de savuros - al unei arte de a povesti cu ,izuri și dichisuri răsăritene"; ,Sburătorul" lui Eliade e ,actul de naștere al liricii moderne române", iar Amintirile lui Creangă sunt ,primul nostru roman de viață țărănească". Poate
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
vremii " rămâne ca o pagină solidă de istorie a folcloristicii românești. La fel de documentate, de atente la nuanțe sunt și comentariile din fișa consacrată lui G. T. Kirileanu, cu un accent special pe corespondența dintre acesta și Artur Gorovei, directorul revistei "Șezătoarea ", dar și cu alți literați și cărturari ai timpului, între care folcloriștii basarabeni Gheorghe V. Madan și Tatiana Gălușcă-Crâșmaru. Din corespondența cu Gheorghe V. Madan sunt reproduse 20 de scrisori, din aceea primită de la Tatiana Gălușcă, 8, plus una de
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale a românilor din zonă, participând la expoziții, șezători literare, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, tabere de creație etc. Experiență să de participanta la tabăra de pictură de la Lăpușna, din zona Munților Gurghiului, este transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și, firește, referirile publice la persoana sa au fost interzise; Pavel Chihaia, după cum singur mărturisește într-o scrisoare către I. Negoițescu, a fost dat afară din slujbă, iar romanul i-a fost trimis la topit după ce a participat la o șezătoare național-țărănistă interzisă; ulterior a emigrat și el în Germania), iar cărțile lor nu au mai fost reeditate decât după anul 1990. Dacă se tot vorbește în anii din urmă despre revizuiri, cred că o principală datorie a criticii este să
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale a românilor din zonă, participând la expoziții, șezători literare, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, tabere de creație etc. Experiență să de participanta la tabăra de pictură de la Lăpușna, din zona Munților Gurghiului, este transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de botoșăneni. Impactul a fost unul de efect, unele nume de poeți fiind abia atunci făcute cunoscute pentru cei mai mulți dintre cei ce au ascultat aproape patru ore poezie. De asemenea, de șaptesprezece ani organizez în luna februarie a fiecărui an "șezătorile iernii" , în satele din județ, la care participă scriitori nu numai din Botoșani, ci și din țară, cu impact, de cele mai multe ori, bun, dar de moment. O altă acțiune, cum ar fi "Scriitori pe meleaguri natale", de asemenea, are menirea
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
pe traseul Făget-Jupânești; la Centrul de vacanță Jupânești, vizitarea expoziției de ceramică și a atelierului olarului va fi urmată de simpozionul despre ceramica roșie de Jupânești; ora 20, foc de tabără și seară de poezie sub genericul „La givan în șezătoare“; duminică, 31 august, ora 9,30, la Biserica Ortodoxă din Jupânești, slujbă de pomenire a poeților Ștefan Pătruț și Ștefan Marinconi; ora 11, în Poiana olarilor de la Jupânești, spectacol folcloric și târg de ceramică; ora 15, Centrul de vacanță Jupânești
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
adăugau alimente în valoare de circa 1 500 de lei, orașul Timișoara fiind recunoscut și atunci ca cel mai scump după București. Elevii din internat erau constituiți în societatea de lectură „Teodor Ceontea” care ținea, de două ori pe lună, șezători culturale, cu scopul de a-și îmbogăți cunoștințele și de a ține treaz spiritul național. Asociația Învățătorilor mai cumpără un imobil în 1917, care devine internat de fete. Imobilul era format din două clădiri, cea de la stradă având la subsol
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
muncitorilor aflați înăuntru“. (Drapelul Roșu din 7 aprilie 1954). „Manifestări în cadrul Săptămânii culturii maghiare. Între 9 și 16 aprilie, în cadrul «Săptămânii culturii maghiare» vor avea loc în regiunea noastră numeroase manifestări culturale... La Timișoara, Lugoj și Deta se vor organiza șezători literare... Filarmonica «Banatul» pregătește un concert, cuprinzând lucrări muzicale de compozitori maghiari“. (Drapelul Roșu din 9 aprilie 1954). 25 ani „Seară de romanțe. Într-o ambianță arhitecturală ce justifică numele frumosului restaurant INTIM, « Seara de romanțe» de astăzi înscrie o
Agenda2004-14-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282253_a_283582]
-
Delamarina - Gârda - Munteanu. La Făget, de la ora 10, vor fi prezentări de cărți ale unor autori în grai bănățean, simpozionul „Importanța graiului și relația sa cu limba literară“, premierea câștigătorilor Spectacolului folcloric „Ca-n Banat la noi“ și „La Givan“ - șezătoare de poezie în grai bănățean. Lângă Făget, la Brănești, la ora 10, va începe concursul de motocros „Cupa Banatului“. La Comloșu Mare vor avea loc activități culturale și o lansare de carte, precum și o serbare câmpenească. În localitatea Traian Vuia
Agenda2003-32-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281333_a_282662]
-
Nou, intitulat „O, brad frumos! “. Manifestarea va reuni formații artistice ale grădinițelor și școlilor din Jimbolia, din satele învecinate și chiar din străinătate. Față de edițiile anterioare, festivalul se va desfășura într-un mod diferit, evoluțiile formațiilor fiind precedate de o șezătoare. Astfel, în 17 decembrie, vor avea loc discuții și prezentări ale tradițiilor și obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou, după care va urma un spectacol susținut de Ansamblul folcloric „Hora Timișului“ și Grupul de muzică ușoară „Flores“ ale Palatului Copiilor
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]
-
o dublă lansare de carte; de la ora 17, la Casa de Cultură începe ediția a XXVII-a a Festivalului de creație și interpretare în grai „Tata Oancea“ și spectacolul folcloric al Ansamblului „Bocșana“; duminică, 24 octombrie, la ora 10 începe șezătoarea cenaclurilor în grai din Banat; un concurs de educație rutieră pentru copii are loc luni, 25 octombrie, de la ora 12, iar la ora 16 se deschide o expoziție de artă plastică; în 26 octombrie, tinerii pot afla de la jr. Damian
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
bere și se chinuie să facă rost de o invitație pentru a nu plăti intrarea (care uneori este piperată) și așa-numiții figuranți. Din păcate, aceștia din urmă se înmulțesc pe zi ce trece, riscând să transforme unele cluburi în șezători pentru etalat bogăția. Alături de specia celor care vor neapărat să impresioneze conviețuiesc în pace și studenții melomani care chiar se bucură de party și sunt sufletul petrecerii. Străinii aflați în oraș preferă să se distreze în cluburi ceva mai mici
Agenda2004-34-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282782_a_284111]
-
Iancu“. Din programul manifestărilor, reținem: 8 mai - la Făget, de la ora 11 - comemorare la mormântul poetului, de la ora 13 - la Casa Memorială, recital poetic, de la ora 16 -, gala premiilor și spectacol; la Jupânești - de la ora 20, la Centrul Cultural Augusta, șezătoare literară și de muzică folk; 9 mai, la Casa de Cultură Făget, de la ora 11, simpozionul „Poezia românească în context european“. ( S. P.) Simpozion școlar Consiliul Elevilor din Școala cu clasele I-VIII nr. 7 din Timișoara organizează în data
Agenda2004-19-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282404_a_283733]
-
marcante ale istoriei și culturii românești: Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu. Istoricul Mihai Țopa și preotul Ioan Drăgoi vor face o evocare a faptelor voievodului la împlinirea a 500 de ani de la trecerea acestuia în eternitate. Va urma o șezătoare poetică dedicată operei eminesciene, cu participarea publicului. Apoi, membrii cenaclului se vor prezenta cu propriile creații de proză și poezie. Serata se va încheia cu un moment artistic la care participă grupul vocal condus de preotul Ioan Drăgoi, solista de
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
școlii române din comitatul Timiș la sfârșitul secolului al XIX-lea“, „Circulația monetară pe teritoriul Cenadului“, „Porecla, între nume de batjocură și necesitate de comunicare“, „Noutăți în bioetică“, „Cenadul pe Internet“. În după-amiaza aceleiași zile, va avea loc și o șezătoare literară. În ceea ce privește acțiunile culturale aflate pe agenda „Concordiei Cenad pe 2005, amintim continuarea editării publicației „Cenăzeanul“, aflată într-al unsprezecelea an de existență, precum și editarea a două cărți cu tematică legată de comună: „Din jurnalul unui cenăzean anonim“ și „Analele
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]