62 matches
-
împrăștiat șpalturile Frazelor, unite de muzica coroanelor Foșnitoare ale arborilor. Păsări speriate Se strânseseră, derutate, în stoluri, Grăbindu-se să plece Din umbrele reci de toamnă. Cât ne asemănăm cu păsările. Așa și noi, undeva, suntem Dispersați și neînțeleși. Pentru șleahticii îngâmfați Poetul este o dărâmătură, Un fir de nisip, e moloz. Pentru mintea lor sunt accesibili aceia, ale căror stihuri se numesc „texte”. Astfel de poetaștri Au rămas în Copacul Vieții de Gogoașă... Și, totuși, Ce reclamă Copacul ? Grija noastră
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
chestiuni capitale: otomană și poloneză. În acest context a fost legată soarta politică a Principatelor de cea poloneză. Mai întâi, preluând vechi antecedente poloneze, Xavier Branicki (fiul hatmanului) și A. Poninskii, fideli Rusiei, condiționau succesul proiectului lor de confederare a șleahticilor de acceptarea de către Petersburg a cedării Moldovei către Polonia, în cazul cuceririi de ruși a Principatului. Deci, ideea și-a făcut loc înainte de avansul militar rusesc în dreapta Nistrului. Petersburgul - spunea Soloviev - ar fi agreat cererea, deoarece alipirea Moldovei la Rusia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moldovenii erau ortodocși, boierimea lor avea un statut cu totul deosebit de al șleahtei poloneze și ar fi fost nevoită să apeleze la protecția Rusiei; apoi, la Petersburg se aprecia ca profitabil actul, avându-se în vedere că noua confederație a șleahticilor, stăpână și în Moldova, ar fi acționat în condiții clare, alături de ruși în contra turcilor, și ar fi oferit Rusiei, în deplină folosință pe vremea războiului, Camenița; în cele din urmă, Panin a preferat o perioadă de așteptare, întrucât Moldova fusese
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în general a popoarelor aflate sub dominația sau stăpânirea otomană. Polonia și Imperiul Otoman erau cele două mari puteri, mari prin întindere și populație, dar structural în descompunere, care formau obiectul imixtiunilor și expansiunii vecinilor. Regele și diferitele grupări ale șleahticilor nu renunțaseră cu desăvârșire la vechile iluzii de suzeranitate asupra Principatelor Române. Cum însă prima salvarea propriului stat, polonezii au fost nevoiți să vadă în Moldova și Muntenia una din piesele menite să servească acestui scop suprem al lor. Poarta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
secolului al XVII-lea. Ar fi poate util să menționez că în Polonia protestantismul are serioase implicații nu mult după lansarea tezelor de la Wittenberg, îmbogățite de Calvin în 1536, luteranismul răspândindu-se mai cu seamă printre orășeni, iar calvinismul printre șleahtici. Luptele de opinii pe teme religioase antrenează comunitatea polonă imediat după moartea lui Zygmunt cel Bătrân, apelurile reformaților fiind receptate de reprezentanții de marcă ai literaturii timpului, între ei fiind și un scriitor de frunte, Mikolaj Rej, care avea să
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Căpitanul Grigorie, oștean vrednic și curajos, luă urma fugarilor, care trecuseră pe la schitul lui Zagavei și urcaseră Dealul Basaraba, mergând pe drumul Sucevei, cu gând să ajungă în vechea capitală a Moldovei și, de aici, drumul era deschis spre meleagurile șleahticilor leși. Călăreții ajunseră pe platoul Sângeapului, care străjuia pădurile din jur. Un cioban le spuse călăreților că zărise două umbre, care se furișau spre Podu de Lut, tăind de-a curmezișul pășunile. O bănuială lumină mintea ascuțită a căpitanului Grigorie
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
-i presteze două zile de clacă pe an. Pentru prestațiile parohilor se stabileau anumite taxe, care se plăteau în funcție de situația social-economică a populației, împărțită în trei clase. În prima clasă intrau boierii, mazilii, negustorii și meșteșugarii înstăriți, în a doua șleahticii, ruptașii și răzeșii, ca și meșteșugarii cu venituri mijlocii 116. Cea de a treia clasă era rezervată țăranilor și celor cu venituri modeste. Prin aceste măsuri se crea pentru preoții ortodocși bucovineni, la fel ca pentru cei din Banat 117
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Cristian Păscălău; Paul Pecanicu; Ioana Pârvan; Ioan Pârvu; Adriana Pistriceanu; Vasile Plosca; Ioan Popovici; Ioan Pricop; Gheorghe Primaru; Laurențiu Puiu; Darie Puschita; Olivier Rachici; Dusan Ranisav; Vasile Santa; Elenă Sava; Petru Savu; Doru Sciadoi; Cornel Secu; Andras Seru; Marian Laurențiu Șleahtici; Vasile Stan; Niculae Simion Stoica; Virgil Marian Ștreang; Doru Streanga; Anton Suharu; Ioan Sur; Iosif Szabo; Mihai Szekely; Iosif Șerban; Titiana Take; Vasile Tănase; Teodor Taut; Angelica Toda; Gheorghe Trifu; Corina Untila; Alin Valon; Nicolae Vasileni; Sandu Vasnei; Gheorghe Vezendan
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
dacă n-o făceau acum, atunci avea s-o facă Matei, spre marea pagubă a regatului polon. Era o invitație presantă făcută lui Cazimir ca să ocupe Moldova. Acesta nu s-a lăsat însă înșelat de scrisorile Mihului și ale altor șleahtici, care visau să ocupe mari moșii în Moldova. Regele polon era prudent, pentru că la puține zile după Anul Nou, sosea în Polonia solul domnului, Ivașco Denko, zis Wsczekey (Turbatu), care anunța victoria lui Ștefan asupra regelui Ungariei și aducea și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de boi ce cărau hrana în urma oastei, pe când ieșeau din Liov, au fost împrăștiați de vânt, încât abia au putut fi adunați de pe câmpuri. Un țăran nebun, la Liov, zicea: «vă duceți spre pierirea voastră». Trăsnetul a omorât pe un șleahtic sub cort și 12 cai. Un preot, făcând slujba, a scăpat jos cumnecatura”. Când campania a luat o întorsătură nefavorabilă polonilor, notează cronicarul, i s-a reproșat regelui că nu a ținut seama de semnele care prevestiseră dezastrul. De la Premislia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reprezenta prezența turcilor în hotarul dunărean al acesteia. De aceea, îi cere regelui ajutor și “pentru că polonii sunt oameni greoi”, ar fi bine ca regele să îi dea o carte, prin care Ștefan să îi poată chema la arme pe șleahtici aflați la granița Moldovei. Domnul îl informa pe rege că unii căpitani poloni, de margine, împilători ai Moldovei, îl informează greșit pe rege și în legătura cu cele ce se petrecuseră în Moldova în 1467, când îl prinseseră pe un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit cu reaua naștere apăsând asupra geniului. În jurul lui Răzvan se învîrtesc un număr de personagii viabile, Sbiera, avarul, aci țanțoș, aci onctuos, inocent în vițiu și aproape simpatic, Tănase, țăran judecând prin prejudecăți, șleahticii polaci infatuați, hoții de pădure văzuți ca niște pirați, însă cu bun contur. Versificația însăși e focoasă, truculentă, când trebuie cu umor țărănesc apăsat, proverbial. Modelul lui Hasdeu în Ion-vodă cel Cumplit a fost Istoria românilor sub Mihai Viteazul a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din urmă. În cele trei zile lăsate răgaz, teutonii au avut timp să-și organizeze apărarea. După câteva săptămâni de asediu, în care devenise evident că fortificațiile nu vor putea fi cucerite, Marele Duce Lituanian a părăsit câmpul de luptă. Șleahticii din Małopolska doreau și ei să se întoarcă pe moșiile lor până la începerea secerișului. Regele polonez a fost obligat să ridice asediul. În timpul luptelor au fost luați mai multe sute de prizonieri. Cea mai mare parte a mercenarilor a fost
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
de două secole a dus războaie victorioase împotriva cavalerilor teutoni, rușilor moscoviți, otomanilor și suedezilor. Sistemul politic al țării, denumit deseori democrație nobiliară sau Libertatea de Aur, era caracterizat prin reducerea prin lege a puterii monarhului în favoarea Seimului controlat de șleahtici (nobilime). Acest sistem a fost un precursor al democrației și monarhiei constituționale ca și a federalismului. Cele două state care formau federația erau în mod oficial egale. este cunoscută pentru cea de-a doua constituție scrisă în lume, cât și
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
monarhie absolutistă și războaie dinastice și religioase, federația polono-lituaniană se bucura de descentralizare, federalizare, democrație, toleranță religioasă și pacifism, (în condițiile în care Seimul vota de obicei împotriva planurilor regale de război). Acest sistem unic își avea rădăcinile în victoriile șleahticilor în luptele sociale și cu monarhia. De-a lungul timpului, șleahta a cumulat suficiente privilegii, (așa cum erau cel stabilite de Actul Nihil novi din 1505), încât nici un rege nu putea spera să înfrângă puterea nobililor. Sistemul politic al federației nu
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
de Actul Nihil novi din 1505), încât nici un rege nu putea spera să înfrângă puterea nobililor. Sistemul politic al federației nu poate fi încadrat cu ușurință într-o categorie, dar poate fi descris ca un amestec de: ("Vezi și: Lista șleahticilor"). Principalii participanți la viața politică a statului polono-lituanian erau: Magnații și șleahta nu erau uniți, existând numeroase facțiuni care sprijineau ori pe rege, ori pe unul sau altul dintre magnați. Odată ce Jagiellonii au dispărut de pe scena țarii în 1572, echilibrul
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
în 1572, echilibrul fragil în care se afla Uniunea a început să se distrugă. Puterea a început să treacă de la guvernul central în mâinile nobililor. În momentele în care aveau posibilitatea să-și manifeste preferințele pentru alegerea unui nou rege, șleahticii alegeau mai degrabă candidați străini, care nu ar fi fondat o altă dinastie puternică. Această politică a dus la alegerea în fruntea statului ori a unor regi total incapabili sau în veșnic conflict cu nobilii. Mai mult, în afara unor excepții
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
feudal care folosea munca iobagilor. O moșie nobiliară era formată dintr-o suprafața de pământ lucrată de iobagi, care produceau pentru nevoile interne și un surplus pentru vânzare. Starea țăranilor s-a deteriorat continuu în secolul al XVII-lea, când șleahticii au încercat să compenseze scăderea prețului cerealelor prin creșterea obligațiilor în muncă, ceea ce a dus la crearea unui nou val de iobagi dintre țăranii liberi, un fenomen comun întregii Europe Răsăritene. Interesul conducătorilor statului pentru agricultură, combinat cu dominația nobilimii
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
złotyul cu moneda divizionară grosz. Orașul Gdańsk avea privilegiul de a-și bate propria monedă. Ideologia predominantă a șlehtei a devenit "Sarmatismul", numită după numele poporului Sarmaților, pretinșii strămoși ai nobililor polonezi. Acestă credință era o parte importantă a culturii șleahticilor. Sarmatismul se regăsea în egalitatea între șleahtici, în stilul de călărie, în tradițiile vieții la țară, în tradițiile pacifiste, în îmbrăcămintea tradițională (żupan, kontusz, sukmana, pas kontuszowy, delia, szabla) și folosea la integrarea nobilimii multietnice în timpurile Libertății de Aur
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
avea privilegiul de a-și bate propria monedă. Ideologia predominantă a șlehtei a devenit "Sarmatismul", numită după numele poporului Sarmaților, pretinșii strămoși ai nobililor polonezi. Acestă credință era o parte importantă a culturii șleahticilor. Sarmatismul se regăsea în egalitatea între șleahtici, în stilul de călărie, în tradițiile vieții la țară, în tradițiile pacifiste, în îmbrăcămintea tradițională (żupan, kontusz, sukmana, pas kontuszowy, delia, szabla) și folosea la integrarea nobilimii multietnice în timpurile Libertății de Aur. La începuturile sale, în forma idealistă, sarmatismul
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
poloneză (sau polonizată) domina țărănimea, care în mare majoritate nu era nici poloneză, nici romano-catolică. Mai mult, deceniile de pace au adus și un mare val de coloniști în Ucraina, ascuțind tensiunile dintre țăranii polonezi și ruteni, cazaci, evrei și șleahtici. Tensiunile erau agravate și de discriminările pe care le sufereau creștinii ortodocși din partea greco-catolicilor ucrainieni, (după Unirea de la Brest) și a catolicilor dominanți , ca și de răscoalele căzăcești. În vest și nord, numeroase orașe erau locuite de o importantă minoritate
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
de limba poloneză. Latina era folosită în relațiile cu țările occidentale. Cum sentimentul național nu era atât de dezvoltat, nobilii care migrau dintr-un ținut în altul se adaptau realităților locale și adoptau limba și cultura noului cămin. De aceea, șleahticii lituanieni care s-au mutat în regiunile locuite preponderent de slavii răsăriteni au adoptat după o vreme cultura acestora din urmă. În momentul apariției Marelui Ducat, etnicii lituanieni formau aproximativ trei sferturi din populația țării. Odată cu ocuparea de noi teritorii
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
un revoluționar comunist, cunoscut pentru că a fost fondatorul și primul conducător al poliției politice bolșevice, CEKA, organism care avea să aibă multe alte nume de-a lungul întregii istorii a Uniunii Sovietice. Dzerjinski s-a născut într-o familie de șleahtici polonezi bogați, pe moșia Kojdanów (numit în zilele noastre: Dziarzhynava), lângă Ivianets și Rakau, în partea de vest a Belarusului, (pe atunci în componența Imperiului Rus). A fost exmatriculat din școala din Vilnius pentru "activități revoluționare". A intrat în rândurile
Felix Edmundovici Dzerjinski () [Corola-website/Science/302157_a_303486]
-
Șleahta era clasa socială a nobililor în Regatul Poloniei și în Marele Ducat al Lituaniei, (care au format Uniunea statală polono-lituaniană). Șleahta s-a format pe la sfârșitul evului mediu și a continuat să existe până în secolul al XIX-lea. Șleahticii erau în mod tradițional proprietarii principali ai pământurilor cultivabile, a marilor moșii cunoscute cu numele de folwark. Șleahticii s-au bucurau de privilegii importante fără egal în epocă, până la dispariția statului polono-lituanian la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Clasa nobililor
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
format Uniunea statală polono-lituaniană). Șleahta s-a format pe la sfârșitul evului mediu și a continuat să existe până în secolul al XIX-lea. Șleahticii erau în mod tradițional proprietarii principali ai pământurilor cultivabile, a marilor moșii cunoscute cu numele de folwark. Șleahticii s-au bucurau de privilegii importante fără egal în epocă, până la dispariția statului polono-lituanian la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Clasa nobililor a fost în mod oficial abolită în timpul celei de-a doua republici poloneze de constituția din 1921. Totuși
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]