33 matches
-
de istorie. Am reusit ca-n ăștia câțiva ani de domnie să ne dăm seama cam cât te duce capusorul și la ce, dar cu siguranță am aflat că nu va pricepeți la istorie, semn că istoria se învață în șoala și nu pe mare. Acesta este adevărul ! Ne-ați făcut în schimb din nou de rușine pe mine și pe toți ceilalți români care, fără a fi monarhiști, respectăm demnitatea simplă a Regelui Mihai și rolul istoric pe care Majestatea
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
ocupa încontinuare, constituie un caz pe care îl considerăm tipic pentru inovațiile adoptate prin decizie colectivă 2. Am analizat procesul de formare și difuzare a acestor asociații în aria de convergență a orașului Copșa Mica (în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare, Șeica Mică). Cadrul de față nu permite prezentarea amănunțită a observațiilor făcute cu acest prilej; vom insista doar asupra aspectelor semnificative pentru problemele dezbătute în acest volum. „Societățile” pentru aducțiunea apei potabile, cum le spun localnicii, reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din zonă; la început a avut 15 membri, ulterior 56. Pentru a crea o imagine asupra ratei de adoptare a inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966‑1975" Data începerii lucrărilor, mai ales, trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
înșiși. De remarcat că, atunci când numărul de asociații devine mare, „evidența colectivă” nu mai este chiar exactă - cazul societăților 8, 9 de la Axente. Reprezentarea grafică a numărului complet de asociații din comuna Axente Sever (formată din satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala), grupate în funcție de anul în care își termină lucrările, sugerează, și în acest caz, existența unor etape similare cu cele manifeste în difuziunea inovației adoptate prin decizie individuală: etapa inițială a adoptărilor făcute în ritm lent, cu discontinuități marcate (1966-1971); etapa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comuna în care primăria a jucat cel mai activ rol -, implicarea acestei instituții în desfășurarea procesului este mult mai mare: în cazul câtorva grupări care ezitau să se angajeze în acțiune (societatea nr. 4 din Agârbiciu, societatea nr. 1 din Șoala) este stimulată direct inițiativa de constituire a societății. (Amintim în acest sens că în perioada 1970-1972 se creează din inițiativa primăriei un comitet menit să organizeze sistemul de aducțiune a apei potabile pentru toate gospodăriile din sat care până atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trebuie să primească toți cadouri, învățătoarea le răspunde: Pentru că sunt în comunitate, doamnă!". Citește și: Șpagă la școală. Vezi reacția unei învățătoare nemulțumită de cadourile de Crăciun Inspectorul general școlar al Capitalei, Constantin Trăistaru, împreună cu comisia care cercetează cazul de la Șoala 10 "Maria Rosetti", vor analiza luni, 30 decembrie, situația relatată în presă, a declarat purtătorul de cuvânt al ISMB, Marian Banu. Comisa de cercetare constituită în regim de urgență la ISMB va analiza datele pe care le are până în 30
Învăţătoarea de la Maria Rosetti va fi anchetată by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53232_a_54557]
-
Mehedinți. Proiect expozițional, în Porțile de Fier, Revista de Istorie și cultură, ăn VIII, 1(14)2004, P 62-63; Titu Dinuț, Șișești, ( repere monografice), Editura M.J.M.,Craiova, 2003, p. 257-266; Ion Părtenie, Atelierul de ceramică al Școlii generale Șișești , în Șoala Mehedințiului, vol. ÎI,1977 p. 37 20. Măneanu Varvară Magdalena, Aspecte etnografice privind evoluția meșteșugurilor în comunitatea de tip tradițional și a producției de tip preindustrial din mediul urban 4. Prelucrarea lutului, ceramică, materiale de construcție, manuscris, nr.2525-20.12
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
pe cât de mică pe-atât de nepotrivită luptei de dezrădăcinare, a căzut victimă nevinovată, o luam de la capăt cu controlul, greblând, pieptânând și țesălând smocuri și fire și pe măsură ce se lăsau zorii zilei, atunci m-o fi văzut și auzit șoala Maria moșmodind. Nivelare, netezime, netedă-netedă de dreaptă, întinsă ca-n palmă și fără gulgoaie, fără sfârcuri de grunj împungând aerul de deasupra, da, ăsta era cuvântul pus în practică și care fusese pricină de vorbă și rămășag. Pe cel din
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
cap la cap cu Măria mea și tot ticluiesc spusele tale de amețit fără leac, adăugă de luare aminte Panacoadă, hiert că „bătrânu” Niță Șerb, verișoru' primar al nevesti-si era tot fedeleș la vorbă. - Bodogăneala pe uliciorică de care pomenii șoala are o legătură, sigur. Rămâne să descurcați locul ne-nțelesului... Cu înțeles însă din parte-le puseră semnu-mpăcării pe ziua respectivă, ținându-se bățoși în încrâncenarea care promitea de fiecare dată, că va da în altceva. Însă se stingea, ca și cum
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
deșarte! În fostul nostru dormitor a apărut un pătuc cu zăbrele, și un scrin pentru scutece, si un ... Tot mai puține șanse să redevină dormitor „comun” În sfârșit a apărut pruncul, a trecut botezul cu toate cele, a trecut .... tot, șoala, facultatea etc. De la Mioara primeam din când în când câte un pupic de soră mai mare. Atât tot; „puți a tutun” era pretextul invocat. Justificat pe perioada alăptării. Dar după? Exasperat m-am lăsat de fumat. Așa din senin. De la
FRIGIDITATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375949_a_377278]
-
înaltă până la cer, era cea din Suseni, ferită datorită direcției vântului din fața tăvălugului de făcări și fum înecăcios și străveziu. Foachea lui Panacoadă, vecina noastră și verișoara mamei, îndeobște prăpăstioasă și mare meliță abia putu să îngâne două vorbe: „ Fă, șoală, dacă scăpăm acum mă întorc la Domnu, o să fiu o precistă bună de pus la rană, numai de vindecat pentru toți după ulicioară, ba și cu ceilalți, smerită și bunăcuvincioasă, cum zice părintele Spirică, când îmi spune să mai dau
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
lichidat Biserica unită cu Roma, garanția emancipării naționale și sociale, ci frații lor, moldo-valahii. Ei au ucis episcopii, preoți uniți și intelectualii filooccidentali, au reorientat 2.000 de biserici cu baioneta spre Moscova, azi refuză retrocedarea lor, plagiază și degradează Șoala Ardelenă la nivelul jos, fără Dumnezeu, atee, iluministă. Perfidie bizantină sau prostie balcanică? Sau și una și alta? 5) Antimaghiarismul, antisemitismul și antigermanismul din discursul moldo-valah sunt expresia unui antioccidentalism atavic, oriental și ușor explicabil prin izolarea milenară greco-fanariotă de după
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
musulmani (n.tr.) 1 Veche măsură persană de lungime, În jur de 5,23 km, n. t. 1 Vioară cu trei coarde, n. t. 1 Derviș sau pustnic musulman, identificat ca atare după veșmântul său de lână, n. t. 2 Șoală superioară musulmană, n. t. 1 Spirite (n.tr.). 1 Măgari sălbatici, n. t. 1 expresie peiorativă pentru burghezi, În timpul Comunei din Paris, n. t. 2 formulă familiară pentru soldații gărzii naționale mobile, n. t. 1 Seyyed Djamaledin Asadabadi (1838-1897): filosof
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ci pe valorificarea Întregului potențial individual, pe stimularea calității de om, misiune ce revine În primul rând școlii. Modelatori de suflete, profesioniști ancorați În cerințele educației moderne, cadrele didactice trebuie să-și asume mai multe roluri: de educator, părinte de șoală, prieten, duhovnic. Efortul este considerabil; e nevoie de multă dragoste, dăruire, răbdare și unele sacrificii, dar liantul creat Între cadrul didactic și elevi, satisfacția după fiecare patru ani de muncă cu clasa, constituie sursa de energie necesară continuării aceste nobile
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
județul Timiș, România, fiul lui Janos Iosif și Juliana, cu domiciliul actual în Germania, 85072 Eichstatt, Westenstr. 108, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Chișodei nr. 119, județul Timiș. 258. Wagner Michael, născut la 17 decembrie 1952 în localitatea Șoala, județul Sibiu, România, fiul lui Mihail și Johanna, cu domiciliul actual în Germania, 85640 Potzbrunn, Neubibergerstr. 68, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Axente Sever nr. 650, județul Sibiu. 259. Lawatowitsch Monica, născută la 13 august 1971 în localitatea Uivar
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
Sibiu, România, fiica lui Liebhart Johann și Regina, cu domiciliul actual în Germania, 85053 Ingolstadt, Manchingerstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cristian, str. XII nr. 45, județul Sibiu. 386. Gunesch Friedrich, născut la 27 martie 1928 în localitatea Șoala, județul Sibiu, România, fiul lui Georg și Catarina, cu domiciliul actual în Germania, 71729 Erdmannhausen, Bahnhofstr. 67, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sinaia, Str. 23 August nr. 6, județul Prahova. 387. Schmidt Doris Roswitha, născută la 24 iunie 1966
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
Seica Mare, a bisericii Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Ev. C. A., comuna Seica Mică, a bisericii Ev. C. A., 2 localuri, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Ev. C. A., comuna Șoala, a bisericii Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Ev. C. A., comuna Ungra, a bisericii E. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Ev. C. A., comuna Valchid, a bisericii Ev. A., cu
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
1968 : JUDEȚUL SIBIU 1. - Satul Sasaus trece de Ia comună Arpasu de Jos la comună Chirpar, ambele din județul Sibiu. 2. - Satul Arpasu de Sus trece de la comună Cirtisoara la comună Arpasu de Jos, ambele din județul Sibiu. 3. - Satul Șoala trece de la comună Valea Viilor la comună Axente Sever, ambele din județul Sibiu. 4. - Satul Vecerd trece de la comună Altina la comună Birghis, ambele din județul Sibiu. 5. - Satul Glimboaca trece de la comună Porumbacu de Jos la comună Avrig, ambele
HOTĂRÂRE nr. 2747 din 16 decembrie 1968 pentru modificarea anexelor la unele hotărîri ale Consiliului de Miniştri privind delimitarea administrativ-teritorială a municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125616_a_126945]
-
5. 318. Schmidt Adam, născut la 3 septembrie 1951 în localitatea Sântana, județul Arad, România, fiul lui Schmidt Adam și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, Kirchheim Teck, Badwiesen 5. 319. Ramzer Anna, născută la 30 iulie 1933 în localitatea Șoala, județul Sibiu, România, fiica lui Drotleff Georg și Anna Maria, cu domiciliul actual în Germania, Duisburg, Angerhauserstr. 35. 320. Ramser Werner Hans, născut la 22 martie 1958 în localitatea Petiș, județul Sibiu, România, fiul lui Ramser Ioan și Anna, cu
HOTĂRÂRE nr. 792 din 4 octombrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113349_a_114678]
-
Sibiu. 393. Draser Carmen-Marcela, născută la 11 noiembrie 1968 în localitatea Copsa Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Gavril Mihai și Tatiana, cu domiciliul actual în Germania, 91788 Pappenheim, Klosterstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Axente Sever, str. Șoala nr. 40, județul Sibiu. 394. Belegante Lăură, născută la 27 iulie 1968 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Rusu Petre și Elisaveta-Valentina, cu domiciliul actual în Germania, 72218 Wildberg-Effringen, Lindenstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reșița
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
au marcat istoria umanității: Renașterea și secolul clasic (secolului XVII). Perioada prevestește al treilea timp al emancipării, Iluminismul. Bibliografie Jakob, Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, vol. I-II, Editura pentru Literatură, București, 1969 Cornea, Andrei, De la Școala din Atena la Șoala de la Păltiniș, Editura Humanitas, București, 2004 Delumeau, Jean, Civilizația Renașterii, Vol. I și II, Editura Meridiane, București, 1995 Girardet, Raoul, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997 Oțetea, Andrei, Renașterea și Reforma, Editura Științifică, București, 1968 Randell, Keith
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
fes și mai rar prin ipostaze autohtone ale mantalei vrăjitorești, cum este lecrul o vestă, sau căpeneagul. Mantaua aduce deplasarea momentană, într-un basm cules din Fundu Moldovei, Suceava, haina aceasta fiind mai degrabă atipică pentru funcția conferită, căci papucii, șolele și obiala constituie simbolul canonic pentru drum. Papucii au capacități nautice, dar numai în asociere cu biciul, o altă ipostază a bâtei puterii, în opinia lui Petru Caraman. Bogăția venită fără efort este adusă de nuca vulturului, de căpăstrul calului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adolescență. Mătușa Mia s-a stins după câțiva ani și Tata a devenit tutorele lu’ Mărie și a lui Ioniță, deveniți și ei, frații mei mai mari. Am cunoscut doar o soră a Bunicii, mătușa Lucreția, care locuia În satul Șoala, peste deal de satul nostru, soțul ei Neagu Gligor, verii și verișoarele din ramura lor, care ne-au rămas apropiați. Familia Mamei a fost mai numeroasă și ca În majoritatea cazurilor sa implicat mai mult În viața mea. Bunicul (Moșul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
totalitarismului a ales calea Întovărășirii agricole, fiind ales președintele Întovărășirii Axente Sever. Rezultatele noii munci În comun au fost dintre cele mai bune. La colectivizarea agriculturii a fost ales Președintele Cooperativei Comunei Axente Sever, cuprinzând și satele vecine Agârbici și Șoala. A participat activ la Înființarea unităților de servicii sătești, magazine alimentare, cofetărie, frizerie și În general la bunul mers al vieții celor trei așezări rurale. Era apreciat și iubit de toată lumea pentru imparțialitatea lui. La funeraliile creștinești din 28 febr
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
31073 Grunenplan, Markeldisserweg 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Aleea Veveriței nr. 1, bl. D39, sc. A, ap. 5, județul Timiș. 87. Reinhardt Nicolaie, fiul lui Durca Ioan și Fimia, născut la 6 decembrie 1953 în localitatea Șoala, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 74544 Michelbach an der Bilz, Agnes Guntherstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Axente Sever, Str. Principală nr. 76, județul Sibiu. 88. Rotariu Simona-Gabriela, fiica lui Feher Mihai și Irincă
HOTĂRÂRE nr. 858 din 3 iunie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158774_a_160103]