64 matches
-
CRUCEA VEACURILOR SECI, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017. SUB CRUCEA VEACURILOR SECI Sub crucea veacurilor seci, zac băi căzute-n beznă și tânguie pământul în dor de aur cald aceeași rugăciune a șteampurilor mute, cu umbre neclintite ce sângele îmi ard. Bucata mea de pâine pe masă șade albă uscându-se în coaja mirosului de vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată aroma de pământ. Să mai
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
Din lampă nu mai ies fărâme de lumină, rugina îmi mănâncă sub pași cu dinții reci ... Citește mai mult SUB CRUCEA VEACURILOR SECISub crucea veacurilor seci, zac băi căzute-n beznăși tânguie pământul în dor de aur caldaceeași rugăciune a șteampurilor mute,cu umbre neclintite ce sângele îmi ard.Bucata mea de pâine pe masă șade albăuscându-se în coaja mirosului de vântcăci buzele îmi crapă în crusta disperăriide-a mai simți odată aroma de pământ.Să mai visez odată la legănarea adâncăce-mi
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
vrăjii sale a fost vorba și în evenimentul care a avut loc pe data de 20 mai 2017 la Bucium - Poieni, loc numit cu atâta drag de oamenii locului „Miezul de aur al țării”.... IV. MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017. MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
de aur al țării”.... IV. MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017. MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE În viziunea mea, un muzeu este un templu în care intri pentru a te înconjura de obiecte menite să-ți trezească o profundă stare de respect pentru anumite valori
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
României nu se poate plânge de sărăcie în domeniul muzeografic, cele mai numeroase, se pare, fiind muzeele cu tematică etnografică.. Cu toate acestea, multe dintre aspectele de excepție ale existenței noastre în ... Citește mai mult MUZEUL BUCIUMANILOR -LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCEREÎn viziunea mea, un muzeu este un templu în care intri pentru a te înconjura de obiecte menite să-ți trezească o profundă stare de respect pentru anumite valori și
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
Metalurgiștii în zinc de la încărcarea condensatoarelor și creuzetelor, schimbarea creuzetelor, montarea condensatoarelor și alonjelor, de la Întreprinderea 21 Decembrie, Copsa Mică ............................................... 6 ore pe zi 26. Metalurgiștii pentru mercur de la alimentarea cuptoarelor Scott cu minereu și evacuarea lui după prăjire, spălarea șteampurilor, de la Întreprinderea Zlatna .................................. 6 ore pe zi 27. Metalurgiștii în plumb, operatorii și lucrătorii care lucrează în procesul tehnologic la căldările de afinare al cuptoarelor de desantimoniere, la cuptorul de zgurificare, la cuptorul de scurgere, la cuptoarele de redistilare a
HOTĂRÎRE nr. 907 din 31 mai 1956 privind stabilirea timpului de lucru sub 8 ore pe zi pentru anumite categorii profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106164_a_107493]
-
povestiri și romane. Fără să-și considere proza sa „violon d’Ingres” - preocupare secundară - , a dat totuși mai multă atenție împlinirii operei sale de folclorist, publicând în timpul vieții doar volumul de schițe și povestiri Urme pe piatră (1974) și romanul Șteampuri fără apă (1979); postum i-au mai apărut două romane: Drumul de pe urmă (1999) și Se face ziuă. Romanul anului 1848 (2001). Ca prozator a fost apreciat de Marin Preda, Laurențiu Ulici, Ion Taloș, Viorica Nișcov ș.a., remarcând caracterul documentar
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
forma lor originară, instalații ale industriei țărănești, toate oferind imagini ale preocupărilor specifice traiului de-acum o sută-două-trei sute de ani. Categoria monumentelor de tehnică populară se remarcă, de asemenea, printr-o mare varietate tematică: cuptoare de pâine, teascuri, pive, șteampuri și fierăstraie hidraulice. Rețin atenția cele 33 de mori pentru măcinat cereale, atât prin tipurile de energie folosită, cât și prin ingenioasa lor arhitectură; sunt mori „de mână”, mori de apă cu construcții fixe pe malul râului sau plutitoare, mori
Agenda2005-40-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284282_a_285611]
-
îl înțelegea foarte bine, ba chiar îl compătimea pentru munca grea pe care o făceau ei acolo și pentru puținătatea aurului găsit. Aia ce-i? întrebă el, arătând spre un eșafodaj de lemn ridicat mai la distanță de apă. Un șteamp, îl lămuri Vasilică. Un ce? se întoarse Cristi spre el, nevenindu-i să creadă ce auzise. Un șteamp, așa se cheamă drăcia aia. Îl folosesc tot ca să spele nisipul aurifer. Când vine apa mare, explică starostele, care se apropiase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pentru puținătatea aurului găsit. Aia ce-i? întrebă el, arătând spre un eșafodaj de lemn ridicat mai la distanță de apă. Un șteamp, îl lămuri Vasilică. Un ce? se întoarse Cristi spre el, nevenindu-i să creadă ce auzise. Un șteamp, așa se cheamă drăcia aia. Îl folosesc tot ca să spele nisipul aurifer. Când vine apa mare, explică starostele, care se apropiase de cei doi, acolo spălăm mâlul cărat de vâltoare pe maluri. No, vreți să vă arătăm și ăsta cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu mai mult de un metru înălțime. La capătul de sus, era un fel de jgheab scobit pe toată lățimea. Mai la vale, alte șănțulețe transversale, de data aceasta mult mai puțin adânci, se întindeau de-a curmezișul. La baza șteampului, movilițe de pietre mărunte zăceau împrăștiate de o parte și de cealaltă. Nu se putea apropia prea mult, pentru că de jur împrejur malul era acoperit cu mâl moale. Am lucrat ieri la șteamp, explică țiganul cel bătrân, n-a apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se întindeau de-a curmezișul. La baza șteampului, movilițe de pietre mărunte zăceau împrăștiate de o parte și de cealaltă. Nu se putea apropia prea mult, pentru că de jur împrejur malul era acoperit cu mâl moale. Am lucrat ieri la șteamp, explică țiganul cel bătrân, n-a apucat să se usuce. Da' de Rândunel al nostru ce știți, dom' șef? Surprins, Cristi se întoarse brusc spre cel ce vorbise. Nu observase că zlătarii ieșiseră din apă și acum se aflau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
După scurt timp ajunseseră în tabăra părăsită. Focul nu mai ardea în vatra improvizată, dar mirosul de lemn ars încă stăruia în aer. Se vedea vegetația pălită în locul unde fuseseră ridicate corturile și găurile în malul apei unde se ridica șteampul pentru spălat nisipul aurifer. Bețele care susținuseră pânza corturilor încă erau în picioare, înfipte în pământ. O grămadă de bușteni tăiați rămăsese în apropierea vetrei. Mai departe, dincolo de locul unde fuseseră corturile, era o groapă plină de resturi de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu” cu titlul “Șteampuri fără apă”, la care se adaugă pentru a contura fresca lui februarie 1886 cărțile “Aurarii din Buciumănimea Apusenilor în literatură”, scrisă de Voicu Ioan Macaveiu, “Gânduri din adânc”, scrisă de Nicolae Țandrău și “Moții - calvarul unui popor eroic dar nedreptățit
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
a se rupe, bun conducător de căldură și electricitate, solubil în apa regală (amestec de acid clorhidric cu acid azotic) și cianuri alcaline, aurul este cel mai nobil, îndurător și prețios metal. Într-o zi tata mă dusese să vizitez șteampurile din lemn care erau folosite la zdrobirea rocilor în procesul de extracție a aurului. Ce puteam înțelege la acea vârstă de cinci-șase ani? M-a impresionat apa care curgea pe șteampuri, zgomotul ei și formele pietrelor care purtau cu ele
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
metal. Într-o zi tata mă dusese să vizitez șteampurile din lemn care erau folosite la zdrobirea rocilor în procesul de extracție a aurului. Ce puteam înțelege la acea vârstă de cinci-șase ani? M-a impresionat apa care curgea pe șteampuri, zgomotul ei și formele pietrelor care purtau cu ele aurul strălucitor, bogăția țării. În urma vizitei, ștemparii făcuseră o machetă pentru copila șefului, cu șteampuri, apă și pietre încrustate cu aur. Macheta a stat în casa noastră mulți ani de zile
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Ce puteam înțelege la acea vârstă de cinci-șase ani? M-a impresionat apa care curgea pe șteampuri, zgomotul ei și formele pietrelor care purtau cu ele aurul strălucitor, bogăția țării. În urma vizitei, ștemparii făcuseră o machetă pentru copila șefului, cu șteampuri, apă și pietre încrustate cu aur. Macheta a stat în casa noastră mulți ani de zile, până când părinții au trebuit să restrângă spațiul de locuit și pe atunci ... a dispărut. Îmi povestea, mai târziu, cum în timpul Primului Război Mondial multe mine s-
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
front, iar, după război a trecut ceva timp până când mineritul a revenit la ritmul anterior războiului și s-a recuperat tot ce s-a pierdut. „Pe atunci, îmi spunea tata, totul mergea bine, minereul era scos din galerii, dus la șteampuri; era folosită forța apei, care înlocuise forța animală sau umană folosită pe vremea romanilor. Munca o făceau ștemparii, bărbați dar și femei. Se folosea diferența de nivel pentru curgerea apei, așa încât șteampurile erau amplasate în cascadă de-a lungul văilor
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
bine, minereul era scos din galerii, dus la șteampuri; era folosită forța apei, care înlocuise forța animală sau umană folosită pe vremea romanilor. Munca o făceau ștemparii, bărbați dar și femei. Se folosea diferența de nivel pentru curgerea apei, așa încât șteampurile erau amplasate în cascadă de-a lungul văilor, apa folosindu-se la zdrobirea și separarea aurului. Totul era organizat ca pe bandă rulantă. De atunci tehnica a evoluat, șteampurile au fost puse în mișcare de motoare electrice ... ” Din moși strămoși
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
și femei. Se folosea diferența de nivel pentru curgerea apei, așa încât șteampurile erau amplasate în cascadă de-a lungul văilor, apa folosindu-se la zdrobirea și separarea aurului. Totul era organizat ca pe bandă rulantă. De atunci tehnica a evoluat, șteampurile au fost puse în mișcare de motoare electrice ... ” Din moși strămoși, iată, această bogăție a fost exploatată rațional și nu a fost uitată. Țara noastră stă pe tone de aur, este necesar doar să veghem a nu se distruge această
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
partea literară a activității folcloristului, evidențiind caracterul profund și dens al prozei acestuia și construind o frumoasă paralelă cu altă personalitate a Munților Apuseni, Ion Agârbiceanu. Astfel, pe lângă prezentarea celor mai cunoscute volume ale lui Ovidiu Bârlea, „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848” și a punctelor de confluență a prozei lui Bârlea cu opera lui Ion Agârbiceanu constituite din reprezentarea lumii munților și a celor necăjiți, cei prezenți au putut afla
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
nu te poți bucura fără glosar, datorită termenilor lingvistici autentici în care abundă majoritatea lucrărilor sale. Editura „Casa cărții de știință” care a făcut posibilă prezența în cadrul evenimentului a celor patru volume purtând semnătura lui Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848”, a fost reprezentată de către d-na Alexandra Blendea, redactor, care a conturat și mai mult tabloul reprezentat de zestrea folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicatețe liniile
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
căci asociația mai are la activ câteva isprăvi de acest gen, printre care amintim editarea „Verșului buciumanilor”, o epopee locală a revoltei buciumanilor de la 1886 și editarea celor mai cunoscute opere ale etnografului și folcloristului Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, ”Șteampuri fără apă”, ” Drumul pe urmă” și „Se face ziuă - Romanul anului 1848” Doamna prof.univ.drd. Cipriana Peica-Macaveiu, cel mai nou membru al Asociației „Baia Domnilor”, a făcut o trecere elegantă de la viața buciumanilor la lumea literelor, considerând că buciumanii se
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
să fiu că el - clement; Statuia azi i-o strâng în brațe mult: Cu cât el tace, e mai elocvent! CINGĂTOAREA DE AUR A MĂRII NEGRE Cum blană deasă-a oii strânge fire De aur din montane aluviuni, Tot astfel, șteampuri pontice-n furtuni, Au strecurat comori că la nuntire: Eternă râului Riomi scotocire, Cu Arieșul, scos dintre genuni, Toți afluenții - auriferi, nocturni Continuă - agatârsa tescuire. Mai vechi că Troia, artefacte de-aur Din ale proto-tracilor morminte Fost-au găsite-n
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului SUB CRUCEA VEACURILOR SECI Sub crucea veacurilor seci, zac băi căzute-n beznă și tânguie pământul în dor de aur cald aceeași rugăciune a șteampurilor mute, cu umbre neclintite ce sângele îmi ard. Bucata mea de pâine pe masă șade albă uscându-se în coaja mirosului de vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată aroma de pământ. Să mai
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]