115 matches
-
descrierea acestei neliniști (Ruhelosigkeit) de care suferă emigranții aflați în căutarea a ceva greu de descris, a ceva ce le lipsea sau credeau că le lipsește. Am observat că acest soi de oameni nu-și găsesc niciodată liniștea. Compatrioții mei - șvabii bănățeni - (ceea ce și descriu în roman) sunt într-un neîncetat du-te vino. Au emigrat mai întîi în secolul XVIII din Baden-Würtenberg în Banat, apoi în secolul XIX unii pleacă în America, rămîn acolo, alții revin "acasă"... După cel de-
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
să Mondial). sociale, printre care și Balul Operei caut o cale mai bună, aceea de a D i n V i e n a , a m s c r i s din 1970 la care am stat la aceiași folosi șvabii care fuseseră alungați americanilor că pot dovedi că masă cu cei citați mai sus, desigur de pe proprietățile lor din jurul patentul Stamicarbon este lipsit de respectând la început poziția Timișoarei. Aceștia, apăsați după noutate. Pentru aceasta însă, solicit scaunului. În timpul petrecerii
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
mândria orașului“, scrie peste ani despre sine Ioan Gyuri Păscu într-o autobiografie. În fapt, avea să fie mai mult: chiar mândria în materie de DIVERTISment a unei Românii întregi. Rap, Peter Pitto șvabul și aviatorul „Pitto, Peter Pitto. Era șvab, de aici, de la Timișoara. Acum, nu știu, o fi prin Germania. El a fost primul meu profesor de muzică. De la Timișoara venise la Agnita, eu eram mic“, sunt primele cuvinte pe care le spune Ioan Gyuri Păscu când este întrebat
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
Sala de Marmură a Castelului Huniade, la un eveniment cu miez de istorie, dar și de amintiri dureroase: vernisajul expoziției „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“. Expoziția itinerantă este organizată de Casa Germanilor din Europa Răsăriteană (München), Organizația Șvabilor Bănățeni din Germania, Ministerul Culturii și Cultelor, Muzeul Județean Arad, Muzeul Banatului Montan Reșița și Muzeul Banatului Timișoara. Conceptul expoziției și fotografiile color îl au ca autor pe dr. Walter Konschitzky, textele și hârtiile sunt întocmite de Josef Wolf, prezentarea
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]
-
Cultural Român). Premiile vor fi decernate în 15 mai, la Teatrul Național din București. din presa vremii acum... 100 ani „Deputat țăran. În dieta ce se va întruni în curând va intra iarăși un deputat din țărănime. Acesta este țăranul șvab Ioan Filipp ales în cercul Aradului nou... Foile zic că Filipp e om foarte frumos și cu minte naturală cum rar se află între țărani“. (Drapelul din 29 aprilie 1906). „Fabrica orășenească de gheață. La 1 Mai, la fabrica orășenească
Agenda2006-17-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284921_a_286250]
-
numele satului primelor mele amintiri din viața aceasta, a treia așezare cum vii dinspre nord, de la Sătmar prin Mădăras și Ardud, pe șoseaua care duce la Zalău și, mai departe, la Cluj. Era pe atunci un colț pierdut de țară șvabă. „Pierdut“ În mai multe sensuri, Între care acela că șvabii nu-și mai vorbeau dialectul german, preferînd limba ungurească. Generația părinților mei o rupea Încă binișor pe șvăbește, În schimb, a mea nu mai știa o boabă de nemțească. Vorbea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
impu neau doar cîteva modele, nu mai multe de două sau trei. Dacă eu conversam cu o domni șoară și mi-o reprezentam ca fiind blondă, În capul meu ima ginea ei coincidea cu cea a unei copile din pepiniera șvabă a anilor mei de joacă. Era un chip În liniile generale ale fizio nomiei feminine, fără detalii, dar cu o puternică luminozitate. Și toate, fără excepție, toate femeile atrăgătoare de pînă atunci, de atunci și de acum mi-au apărut
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
observă, cu acuitate, Cornel Ungureanu în prefață, accentul cade pe "Trup", pe suferințele sale într-un habitat ostil, precar. Realitate ce ascunde un paradox: din punct de vedere moral lucrurile stau, surprinzător, mai bine decât din perspectivă materială, grație capacității șvabilor de a cîștiga respectul și admirația unanimă a părții adverse. Prin probitatea și meritele lor, dar și grație forței lor de caracter, ei reușesc să-i îmblânzească, până la un punct, pe cei ce i-au înrobit, să impună o ștachetă
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
cultura Germaniei în următoarele decenii. Și chiar dacă drumurile lor se vor rupe pînă la urmă (poetul murind nebun în casa de pe Neckar și dialecticianul murind de holeră în plină glorie berlineză), toți s-au desprins din același trunchi al spiritului șvab, un spirit care impunea prin perseverența unor oameni care nu numai că știau să se facă necesari, dar care, dacă mai primeau și privilegiul unei sclipiri de spirit, puteau schimba istoria. Spre deosebire de intensitatea relativ scurtă a vieții celorlalți doi comiletoni
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
Hebdomadarul Die Zeit deplînge încetarea din viață a criticului literar Rolf Michaelis, responsabil vreme de 13 ani (1985- 1998) cu paginile de literatură, arte si istorie. Șvab prin locul de naștere, Rolf Michaelis a ales Nordul Germaniei (Hamburg) în 1973, după o strălucită prestație gazetă- rească la Stuttgarter Zeitung și apoi Frankfurter Allgemeinen Zeitung. A publicat volume de oarecare notorietate despre Gerhart Hauptmann, Heinrich von Kleist și
Sfîrșit de carieră () [Corola-journal/Journalistic/3727_a_5052]
-
lui Ioan T. Morar din Suplimentul de cultură nr. 52 din săptămîna 19-25 noiembrie. Mărturisim că nu am citit romanul Lindenfeld, dar rîndurile articolului O călătorie tîrzie prin Lindenfeld ne-a trezit pofta să o facem. Lindenfeld este un sat șvab din regiunea Reșiței aflat astăzi în părăsire totală, foarte rarii vizitatori care mai ajung să pună piciorul acolo fiind mai degrabă acei intelectuali români care au intuit ce tragedie irecuperabilă a însemnat plecarea etnicilor germani din România. Lindenfeld, al cărui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
cine narează: copila, femeia prin ochii puberei sau o altă instanță, gata să defrișeze distanțele dintre autoare și naratoare? Rezultă texte hibride, ce pot fi considerate deopotrivă autoficțiuni și fragmente autobiografice. Discursul este dominat de incompatibilităț ile cu lumea rurală șvabă, de teroarea tatălui nostalgic după trecutul nazist, de portretele unei mame fără personalitate, dar care impune autoritar o viețuire în minciună. Cert e că de la această primă carte la cea mai recentă, pentru Herta Müller rămâne vitală incapacitatea concilierii. E
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
amendate, în 1982, ca triviale - nu sunt altceva decât transcrierile vag poetice ale unei femei căreia i se amână, patologic, metamorfoza frumuseții (Fereastra). Împlinire ce are rădăcini în temerile fetiței captive într-o familie anapoda, lipsită de șansa refugiilor. Familia șvabă face baie în aceeași apă (Baia șvăbească), e sursă de legende adultere și incesturi acceptate tacit (Familia mea, Pere putrede). Moartea e anunțată de chipurile crepusculare, de uitare și indiferență (Cărarea germană și mustața germană), iar războiul, nu doar pentru
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
refuzat să candideze. Mișcarea de la „Cuvântul Satelor”, care a înființat apoi Sindicatul agricol, a fost creată ca un ecou la succesul șvabilor: „În sfârșit, deschid ochii acum și alți plugari români de seamă, din Banat, și văd cum concetățenii lor șvabi, astfel organizați, își pot valorifica mai bine produsele lor plugărești, atât pe piața internă, cât și la export; cum profită de credite agricole în condiții mai avantajoase dela băncile lor, decât plugarii altor nații, neorganizați”. Relația cu Petru Groza „S-
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
dezvelit duminică, în cadrul unor festivități“. (Temesvarer Zeitung din 29 iunie 1905). 75 ani „Concurs hipic la Deta. În ziua de 29 iunie va avea loc la Deta, pe islazul comunal, un concurs hipic, organizat de filiala locală a Asociației gospodarilor șvabi“. (Temesvári Hírlap din 27 iunie 1930). „Proectul premiat pentru construirea podului Cebza. Pentru construirea podului Cebza de peste apa Timișului, prefectura județului a distins cu premiul de 20 000 lei planul inginerului Schier“. (Voința Banatului din 29 iunie 1930). 50 ani
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
ți-a sucit, cum storci o rufă, Și-a rupt și gâtul păsării, care bătea. PARALEL ROMANTIC Numisem nunții noastre-un burg, Slăvit cu ape-abia de curg - Ca un dulău trântit pe-o labă, Vechi burg de-amurg, în țara șvabă. Pentru că tonurile erau, pe rând, vesele, / Solemne, îngrozitor de triste. Longfellow (Sclavul cântând la miezul nopții) (engl.). Scări, unghiuri, porți! În prag de ușe. O troli domoli, o troli cu gușe, La ce vărsări, ca de venin, Vis crud striviți și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la el în țară, cu toate cheltuielile plătite, ca să refer asupra industriei petrochimice Indoneziene în curs de desvoltare! ND: De unde și până unde vorbeai o germană șvăbeasca: nu cred că în familie, sau bonă cu care ai crescut vorbeau dialectul șvab. CGM. Este vorba de perioada de închisoare! Cum anchetatorul de la Securitate mi-a arătat că voi sta la ei „până îmi vor putrezi oasele”, am căutat să-mi folosesc timpul (“condamnarea administrativă” era de fapt de 24 luni, așa cum se
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
venind în fugă (întârziase deja), o fată...cu forme rotunde, părul lung, peste șolduri, blond și cârlionțat. Imediat a lăsat tot...s-o caute. Fata lucra la o mașină de cusut. De undeva, de la țară, dintr-o familie de nemți (șvabi), abia trecuse de majorat. “Șefu, și-așa vă place cafeaua nemțească, îi bună Liza!” îi strigă un angajat. Toată ziua i-a fost dată peste cap. Se rotea, se învârtea...tot pe unde lucra Liza era. Fata asta se îmbrăca
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
cinci am fost luată, ridicată, despărțire de la familie...”. Arestarea sașilor și șvabilor Majoritatea arestărilor și deportărilor au Început la 22 ianuarie și a continuat pînă la sfîrșitul lunii. Unul dintre grupurile deportate În această perioadă a fost cel al populației șvabe ai cărei strămoși fuseseră prezenți În Transilvania Încă din secolul al XVIII-lea. Localitatea Satmărena, o comunitate rurală supusă procesului de maghiarizare și care a luptat pentru Înființarea școlilor de limbă germană În anii ’20, era tipică pentru multe comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager, „Deportarea Șvabilor Sătmăreni În URSS”, Analele Sighet, 1995, p. 428. Ordinul a fost prezentat de generalul V.P. Vinogradov, șeful Comisiei de Control a Aliaților, guvernului român În nota 031. Radosav, op.cit., p. 15; Kroner, op.cit., p. 43. Radosav, op.cit., p. 15. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Germania încercau să-și ajute familiile și prietenii rămași în comună. Existau două modalități de a face acest lucru: fie prin aducerea/expedierea de bunuri directe, fie prin avantajele oferite de accesul la mărcile vest-germane. De multe ori, foștii locuitori șvabi din Sântana veneau în vizită, aducând cu ei bunuri de consum, aparatură și valută. Ei au devenit astfel o „resursă” valoroasă în situația de penurie, iar prietenia cu ei - un bun simbolic cu valoare practică. Mulți locuitori cu care am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Munthe. Iar notele de lectură, mai ales acelea din revista „Transilvania”, unde avea o rubrică permanentă, îl arată deschis către orientări diverse, moderne și mărturisesc, totodată, luarea-aminte pe care o manifestă față de reprezentanții literaturii minorităților de la noi, bunăoară față de scriitorul șvab Adam Müller-Guttenbrunn. SCRIERI: Probleme teatrale, Brașov, 1908; Ioan Luca Caragiales Leben und Werke, Leipzig, 1911; Publicul nostru și teatrul, Arad, 1911; Teatrul de vară, Brașov, 1911; Este mișcarea noastră teatrală un lux?, Brașov, [1912]; Mișcarea noastră teatrală și zbuciumul sufletesc
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
am auzit odată vorbind la locul de fumat despre vară-sa din Germania cu care corespondează frecvent, lăsa să se Înțeleagă că s-ar putea să ajungă și el În Germania, după armată - din cîte Îmi amintesc, maică-sa e șvabă. Și Turturică? Ce importanță mai are, e treaba lui! Ne-a folosit pe unii Împotriva altora și e cît se poate de evident că știa foarte clar de ce să se agațe. Lucrurile se explică, deodată... am o revelație. Aș vrea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
formă de protecție a minorităților" (Ibidem, p. 165). Pe de altă parte, sute de mii de unguri s-au văzut nevoiți să-și părăsească așezările natale din Ardeal, Cehoslovacia, Iugoslavia, venind în Ungaria, unde cei mai mulți s-au stabilit în "satele șvabe, de unde a fost evacuată populația de origine germană" (Ibidem, p. 166). 57 Ibidem, p. 164, 169. 58 "La 22 octombrie 1956, studenții de la Facultatea de inginerie au hotărât să țină un miting de solidaritate cu studenții polonezi la statuia generalului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și trece și în Franța și în alte țări vest-europene, în haine ușor schimbate. În Germania, umaniștii preiau specia ca atare și în special câțiva învățați din Suabia ca Augustin Tünger, prim autor de faceții scrise în latină și dialect șvab, Facetiae-Latinae et Germanicae, apărute în 1486. Apoi Heinrich Bebel va da, între 1508 și 1512, cele trei cărți, Libri facetiarum, în care limba latină acoperă un fond de inspirație popular german, constând din scurte povestiri glumețe cu tăiș critic la adresa
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]