417 matches
-
relației sale cu scrisul lui Eminescu a inventat, am putea spune, un comparatism sui-generis, insistent, tandru, necesar, dacă observăm că el rămâne mereu viu. Și rămâne viu fiindcă destinul omului era convenabil pentru o etnie ce își căuta o definiție: șvabii. Scriitor popular, el putea marca o redefinire a personajelor, a locurilor, a stărilor sufletești. Era, înainte de 1848, un aliat al rebelilor, de oriunde vor fi fost ei. Exprima o componentă eroică și una sacrificială. Bănățenii nu au încercat să-și
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
să decriptăm integral mesajul celuilalt. Herta Müller este, probabil, cea mai cunoscută scriitoare germană născută în România. Născută într-un sat bănățean, la mijlocul anilor '50, a avut parte de un destin care, pînă la un punct, este tipic sașilor și șvabilor din România: copilărie la țară, liceul german și facultatea la Timișoara apoi, inevitabil, la mijlocul anilor '80, emigrarea în Republica Federală Germania. Spre deosebire de majoritatea șvabilor care și-au trăit cu discreție drama și au părăsit țara neștiuți decît de vecinii lor
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
50, a avut parte de un destin care, pînă la un punct, este tipic sașilor și șvabilor din România: copilărie la țară, liceul german și facultatea la Timișoara apoi, inevitabil, la mijlocul anilor '80, emigrarea în Republica Federală Germania. Spre deosebire de majoritatea șvabilor care și-au trăit cu discreție drama și au părăsit țara neștiuți decît de vecinii lor de dincolo de gard, Herta Müller se remarcase încă din România ca o scriitoare nonconformistă, protestatară, foarte incomodă pentru autorități, aflată mereu în vizorul Securității
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
în anchetele Securității, pozițiile ostile la adresa puterii comuniste (deși familia sa era stabilită pe aceste meleaguri de 300 de ani și, mai mult, după război a fost deposedată abuziv de pămîntul pe care îl deținea și deportată), demonstrează că viața șvabilor bănățeni în perioada postbelică era departe de a fi una colorată în roz. Mulți vor fi probabil scandalizați de aceste dezvăluiri incomode (mărturisesc că nici măcar eu, născut fiind în Timișoara, nu am bănuit vreodată că șvabii din comunele învecinate erau
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
deportată), demonstrează că viața șvabilor bănățeni în perioada postbelică era departe de a fi una colorată în roz. Mulți vor fi probabil scandalizați de aceste dezvăluiri incomode (mărturisesc că nici măcar eu, născut fiind în Timișoara, nu am bănuit vreodată că șvabii din comunele învecinate erau supuși la discriminări pe criterii etnice; îmi imaginam plecarea lor din țară ca pe șansa unor oameni de a trăi într-o lume civilizată, neatinsă de fanteziile absurde și agresive ale conducătorilor comuniști, toți copii miniaturale
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
xenofobe la adresa cetățenilor de origine turcă, totul indică faptul că Germania nu (mai) este țara paradisiacă la a cărei bunăstare visau mai toți locuitorii din partea comunistă a Europei. Germania a însemnat pentru Herta Müller, ca și pentru alți sași și șvabi emigrați din România, o nouă marginalizare: cea dată de condiția de alogen. Străini în România, acești oameni au trăit drama de a fi tratați ca străini și în Germania. În aceste condiții, visul occidentalilor de a-și petrece concediul pe
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
Alți străini sunt cei aflați „Din Sătmar pân’ în Săcele”, adică din colțul nord-vestic în cel sud-estic al Transilvaniei. Aici este vorba desigur despre stăpânii unguri și, poate, și de populațiile așezate și colonizate printre români în regiune (secuii, sașii, șvabii etc.). „De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi” sunt versuri următoare cu o conotație geografică și par să se refere la România întreagă, visată de generația noastră romantică, dar inexistentă încă la 1883, fiindcă diagonala respectivă pornește din sud-vest
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
formă o opinie “dezaprobatoare” față de cineva caruia-i place muzica clasică și ia-i pune stigmatul de... îngâmfat și mult prea elitist, unul care nu se amestecă cu “masele”! De vrem sau nu, am trăit alături de ei, alături de sași sau șvabi, alături de unguri, turci, tătari sau sârbi în asta țară. Fiecare dintre aste minorități și-a pus amprenta asupra noastra, asupra culturii noastre. Am văzut emisiunea, pentru că mi-a placut..., m-am uitat și la reluare. O foarte interesanta dezbatere pe
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
acasă să-și ia costumul de baie și cele trebuitoare. Ana-Cristina propusese să plece chiar așa, cu ce au pe ei, în ținuta festivă de la banchet, dar ceilalți n-au fost de acord. Albert locuia foarte aproape de Ana-Cristina. Era un șvab blond, ca o prăjină, cu fața ștearsă, purta ochelari. Dar insignifianța chipului ascundea o minte ascuțită și un caracter puternic. Ana-Cristina și Albert au luat același tramvai. Stăteau alături pe bancheta de plastic roșu, tramvaiul circula aproape gol la ora
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
nu bani ci un medalion de aur cu smarald, mi l-a lăsat bunică-mea, Dumnezeu s-o odihnească, a lămurit Albert lucrurile.) Într-adevăr, l-au găsit pe unchiul lui Albert, îl chema Hans și n-avea mutră de șvab, de neamț, ci de grec, brunet, cu nasul coroiat, arăta ca o cioară care căpătase brusc chip de om, Mein Got, Mein Got! s-a lamentat el când a auzit ce gânduri le încolțiseră în minte bieților copii, dar e
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
cu vederea." Pus în fața unor asemenea cuvinte, cum să nu admiri concizia și sinceritatea unui autor care are curajul să spună lucrurilor pe nume? Simpatia austriacului pentru această zonă sinistrată a Europei are o explicație simplă: strămoșii lui au fost șvabi dunăreni din Voivodina. Familia lui a fost deportată în timpul războiului și a reușit, după multe peripeții, să se așeze la Salzburg, oraș unde s-a născut de altfel în 1954 Karl-Markus Gauss. Dată fiind luciditatea și ironia autorului, nu poți
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
Szabo va prezenta marți, 9 septembrie, de la ora 15, noi filme documentare în cadrul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l În cadrul Festivalului Bănățenilor de Pretutindeni, în data de 12 septembrie, la Deta, va avea loc simpozionul „Aportul șvabilor la înflorirea economică a Banatului“, organizat de Primăria orașului timișean. ( L. S.) l Asociația Națională „Cultul Eroilor“ - filiala Timiș va organiza vineri, 12 septembrie 2003, de la ora 11, Conferința anuală pentru alegerea noilor organe de conducere, în incinta Cercului Militar
Agenda2003-36-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281428_a_282757]
-
al C.J.T. *** Cu ocazia deplasării în Germania, domnul Marius Popovici, vicepreședinte al C.J.T. , și delegația de ziariști timișoreni au avut mai multe întâlniri în județele Rosenheim și Traunstein. Deplasarea a fost finanțată de județul partener și de Fundația Culturală a Șvabilor Dunăreni din Stuttgart. La Consiliul Județean Rosenheim, delegația timișeană a avut o întrevedere cu domnul M. Stöger, referentul pentru presă (ocazie pentru aflarea unor aspecte referitoare la administrația publică județeană și sistemul alegerilor parlamentare din landul Bavaria), iar la Consiliul
Agenda2003-39-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281501_a_282830]
-
ora 20 (Biserica evanghelică-lutherană din P-ța Russel). Facultatea de Muzică: Recital de chitară susținut de studenții din clasa asist. univ. Ionuț Dorobanțu, 31. 05, ora 17. Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sud-vestul Germaniei în Banat și Transilvania“; Mineralogie estetică; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării - Capodopere cucutiene“; „Gravură Käthe Kollwitz“ (10-17; l., închis
Agenda2003-22-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281076_a_282405]
-
ora 11. Filarmonica de Stat: Proiectul „Mureșul curge printre oameni și îi unește“ - Concert educativ. Prezintă dirijorul Dorin Frandeș, 10. 06, ora 16 (Bazilica Minoră din Radna). Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sud-vestul Germaniei în Banat și Transilvania“ (10-17; L. , închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; (9-17; D. , 12-18; L. , închis); Muzeul de Artă: „Portrete de femei în pictură“ (10-17; L. , închis); „Helios“: Pictură Adriana Tomici Ilin (9-18; S.
Agenda2003-23-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281101_a_282430]
-
15. 06, ora 17 (ambele în Parcul Castelului Regal din Săvârșin); Concert vocal-simfonic. Dirijor: Ethan Sperry (SUA). Solist: Paul Sperry (SUA), 19. 06, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sud-vestul Germaniei în Banat și Transilvania“; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“ (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării; „Portrete de femei în pictură“ (10-17; l., închis); „Helios“: „Restituiri
Agenda2003-24-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281128_a_282457]
-
06, ora 19 (Terasa C.C.F.). ARAD Filarmonica de Stat: Concert simfonic. Dirijor: Horst Hans Baecker (Germania), soliști: Dale Kavanagh și Thomas Kirchoff, 26. 06, ora 19 (Palatul Cultural). Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sudvestul Germaniei în Banat și Transilvania“ (10-17; L. , închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ (9-17; D. , 12-18; L. , închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării - Capodopere cucuteniene“; „Portrete de femei în pictură“ (10-17
Agenda2003-25-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281153_a_282482]
-
un irlandez nu mai mult de 30 de dolari, un tunisian - 63 de dolari. Dușan BAISKI Pelerinaj în Germania l Și întâlnire a tinerilor catolici Potrivit tradiției, și în acest an, în perioada 10-14 iulie, în Germania se organizează „Pelerinajul Șvabilor Dunăreni“ la renumitul Sanctuar Marian de la Altötting (Bavaria). Această manifestare reunește pelerini din Ungaria, România, Serbia, Germania, Austria, conduși de un episcop din diecezele regiunilor de pe malurile Dunării. În acest an, pelerinajul din Germania va fi condus de E.S. Stanislav
Agenda2003-28-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281237_a_282566]
-
reunește pelerini din Ungaria, România, Serbia, Germania, Austria, conduși de un episcop din diecezele regiunilor de pe malurile Dunării. În acest an, pelerinajul din Germania va fi condus de E.S. Stanislav Hocevar, arhiepiscop romano-catolic de Belgrad. Pentru prima dată, din inițiativa șvabilor bănățeni, în acest an se va organiza și o întâlnire a tinerilor romano-catolici din centrul și sud-estul Europei. Cu acest prilej Episcopia romano-catolică de Timișoara va fi reprezentată de un grup de opt tineri conduși de pr. Szilvágyi Zsolt, responsabil
Agenda2003-28-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281237_a_282566]
-
avea curiozitatea de a trasa o paralelă între Banatul istoric și orice altă zonă a Europei, probabil că cea mai nimerită comparație ar fi - păstrând proporțiile, desigur - Elveția. Firește, făra a avea francezi, italieni, germani sau retoromani, dar reunind români, șvabi, maghiari, sârbi, ca să nu îi amintim decât pe aceștia. O Elveție în mic, așadar, un spațiu restrâns în care etniile, limbile vorbite și implicit culturile există, conviețuiesc și se dezvoltă într-o interdependență complexă. În acest ansamblu, un Turn Babel
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
acoperișul de șindrilă. A fost ambiția ucrainenilor, ca gazde ale ediției 2004 a Festivalului Etniilor, să-și primească goștii la ei acasă, nu prin vecini“. Treburile încep să miște și la Casa Germană, a cărei construcție este sprijinită și de șvabii din Ulm, care au făcut o donație de 2 000 de euro, sumă deja utilizată la achiziționarea cărămizii. Tot ei vor finanța cumpărarea trestiei ce va acoperi casa. S. P. Savoarea cârnaților bănățeni l Sărbătoarea săptămânalului „Banater Zeitung“ În perioada
Agenda2004-5-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282003_a_283332]
-
cooperării în scopul integrării piețelor economice și consolidării structurilor locale similare. Domnul Marius Popovici, vicepreședinte al C.J.T. , ne-a informat că primarul general al orașului Stuttgart, domnul Wolfgang Schuster, a propus organizarea, sub patronajul său, a unei întâlniri cu reprezentanții șvabilor dunăreni, în vederea promovării unor noi proiecte bilaterale. Marți, 30 septembrie, domnul Dan Ioan Șipoș, președintele C.J.T. , a avut o întrevedere cu prof. univ. dr. Edmond Jouve, director al Observatorului de Relații Internaționale, Dezvoltare și Francofonie al Universității Sorbona, cancelar al
Agenda2003-40-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281530_a_282859]
-
Publică Caraș-Severin nu mai poate pune la dispoziție laptele praf acordat gratuit copiilor în vârstă de până la un an. ( N. I.) l „Adam Müller-Guttenbrunn, 80 de ani de la trecerea în neființă și 100 de ani de la apariția romanului « Marele exod al șvabilor»“ se intitulează conferința pe care dr. Annemarie Podlipny-Hehn o va susține în limba germană luni, 27 octombrie, de la ora 15, la Casa „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l Luni, 27 octombrie, între orele 8 și 12, membrii birourilor electorale de la
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
cât de bine trăiau mujicii“... Suveranul care a dat numele cartierului Iosefin era mason și datorită lui a apărut Loja celor trei Crini la Timișoara. El a ajuns coîmpărat după un an de când începuse efectiv colonizarea teresiană a Banatului cu șvabi, pe baza patentei emise în 1763. Guvernatorul civil al provinciei Banat era contele Perlaz, care-și vedea liniștit de afaceri, într-o epocă în care corupția era în floare... La 26 de ani, Iosif al II-lea face incognito(!) prima
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
iar premiile se vor decerna în seara de 6 aprilie, la Casa „A. M. Guttenbrunn“. Organizatorii ediției sunt Liceul „Nikolaus Lenau“, Teatrul German de Stat Timișoara și Forumul Democrat al Germanilor din Banat, iar suportul financiar este oferit de Fundația Șvabilor Dunăreni (Germania), Ministerul Culturii, Consiliul Județean Timiș, Consiliul Local Timișoara, Direcția pentru Relații Interetnice, Clubul de Afaceri Româno-German. Invitate speciale ale ediției vor fi două trupe de teatru, din Zagreb și din Osjek. S. P. ochi și... urechi l Potrivit
Agenda2004-12-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282208_a_283537]