361 matches
-
tinereții, dar și cu pocăința și bunătatea date de experiența războiului, în care a plecat voluntar ca jurnalist din linia întâi, fapt ce l-a costat pierderea unui picior; istoria tragică a fratelui său Valeri, împins de vremurile ieșite din țâțâni spre anarhism și ucis în luptă la numai 16 ani; Andrei și conturarea personalității sale artistice, scriitori, barzi, artiști de tot felul, printre care nume ca-re-ți stârnesc fiori de emoție: Ahmatova, Țvetaeva, Balmont, Mandelștam, Fedin, Pasternak... în carte își trăiesc
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
de funcționare a omenirii pentru o perioadă dată și într-un spațiu dat îi corespunde un viciu de construcție a Cosmosului, perceput, precum la autorul Infernului discutabil, ca o înfruntare absurdă de energii stihiale. Întreg universul se zguduie, iese din țîțîni, se răzvrătește împotriva ordinii ce se presupune a-l fi întemeiat, deci împotriva sa însuși. E o sinucidere a lumii, din pricina unei vinovății absconse, conținute în principiul său: "în anul în care ne-a adus corăbiile/ pentru totdeauna pe cînd
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
tot carnavalescul său, cu instabilitatea identitară cronică și transcendența ei decăzută la nivelul de Centru. Invarianta pierdut-găsit este urmărită în Două loturi și în Scrisoarea pierdută. Pe de altă parte, incoerențele personajelor lui Caragiale apar sub semnul Lumii ieșite din țâțâni - titlul celui de-al doilea capitol al cărții. Ceea ce aduce în plus acest volum pe lângă interpretările tradiționale este o raportare a textului caragialian la teorii pragmatice și poststructuraliste. Autorul optează, bunăoară, pentru termenul de actant, introdus de Greimas, atunci când definește
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
și-mi pare foarte rău. Mă simt chiar vinovată, n-am reușit nici să creez un comentator profilat pe carte de filosofie, care să facă bune, aplicate recenzii la cartea de filosofie. Acum, după 1990, oamenii și-au ieșit din țîțîni, în loc să învețe să scrie debutînd cu "Revista revistelor", cu cronichete descriptive, sar toți direct în nu știu ce construcții complicate, fac direct "eseuri". Sînt foarte nemulțumită, dar nu pentru cărțile mele, pentru că, în legătură cu ele, am ajuns la un fel de nepăsare, mă
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
postmodernă, un artificiu rupt de transcendență al cărui singur sens pare a fi tocmai afirmarea acestei schisme (Jean Echenoz ar fi, așadar, un Raymond Roussel trecut prin cîteva recente prises de conscience). Literatura postmodernă vorbește despre o lume „scoasă din țîțîni”, autarhică (asta face literatura beckettiană, prin excelență), crede autorul în final, iar cititorul suferă. Nesațul de lume cu sens al lui Ioan Pânzaru se transpune într-o sistematică a culturii în care textul de față se înscrie ca o verigă
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
enigmatice în alegrețea ei, o lume în care un pat zboară prin aer, ca-n Chagall, un măgar suferă din dragoste, lăcrimează și se înțepenește sinucigaș pe calea ferată, soldații ling cocaină împrăștiată pe șine, nebunia războiului scutură lumea din țîțîni, dar nebunia dragostei se dovedește infinit mai puternică! O secvență din "Viața e un miracol" i-ar fi plăcut în mod special lui Fellini: un meci de fotbal nocturn, scufundat în ceață, colorat grandios cu muzică de operă, și care
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
personaje agramate, aceiași și aceiași mardeiași, aceiași și aceiași infractori convertiți la business de înalt nivel monopolizează emisiunile care ar trebui să ne relaxeze, și nu să ne bage pe gât cangea vulgarității fără perdea și a prostiei ieșite din țâțâni. Era să spun că de asediul vulgarității au scăpat doar buletinele meteo, dar și acelea au sucombat sub mărimea sânilor și scurtimea fustei inevitabilelor prezentatoare. Cât despre cultură, ea a fost lăsată fie pe seama indivizilor fără har (dar răzbătători), fie
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
nici nu mănâncă, nici nu-l lasă pe altul să mănânce. Tălmăcirea lui Sorin Mărculescu va rămâne oricum o piatră de hotar în istoria echivalențelor românești ale Marii Opere. Și va rămâne evidența că, în toți acești ani ieșiți din țâțâni, cineva a avut incredibilul curaj să facă abstracție de necazurile și nevoile ce ne-au îmbătrânit înainte de vreme, de morișca politicianistă hârâind în gol, de VIP-urile de trei lulele avortate de micul ecran, preferând să escaladeze de unul singur
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
să ai măcar trei mâini pentru toate câte le ai de făcut în același timp. Oskar Popescu este un om îndemânatec, ceea ce nu l-a scutit de două ori să-i pice lucrul din mână. "De ce nu scoți fereastra din țâțâni?" parcă o auzi pe nevastă-sa, însă el se încăpățână să prindă ochiul pe perete, fiindcă lemnul era destul de vechi și balamalele mai mult ca sigur că erau ruginite, iar, în asemenea cazuri, ai toate șansele să cazi din lac
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
de la stat. De pe creneluri, lăncieri șolticari le aruncau chifle, gogonele, măsline, ce se găsea. Arthur scoase un pachet de Kent pe care scria Citiți povestirile din Canterbury! și mitui un bodyguard mascat, care mânui un scripete ce scârțâi îndelung din țâțâni. Podul se coborî, grilajul se ridică. Avu noroc. Regele tocmai își bea cafeaua, iar regina citea ziarul. “Știu răspunsul, Majestățile Voastre!”, strigă Arthur, dând ușile de perete. “Stai jos, tinere, ia o cafeluță din Bizanț, să-ți mai tragi sufletul
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
pe ascuns în noapte. XI. Nepotolita foame Din toate puterile, făr' de cugetare, îndrăgostit lulea și cu ștreangul de gât până-n adâncul glasului om bun, de paie; asta-i altă socoteală asta-i o mare dilemă în afara lumii, scos din țâțâni, peste mână, nepotolita foame de dragoste-adâncă la bătrânețe. XIII. Dis-de-dimineață Murind pe loc în zorile albe, mireasă-a somnului meu putred de bogată de joi pân'mai apoi în mijlocul tăcerii, te-ai culcat pe lauri sau pe butoiul de pulbere
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
la loc și haț! a pupat-o pe Ofelia în bot dar metodic vai atât de metodic încât am fost nevoit să izbucnesc într-un hohot de plâns acu stau cu mama în casă o ajut să scoată ușa din țâțână mama râde ,cu capul doldora de buze" mama râde mă-ntreabă într-una: da dacă numele Osip nu mai vine cartea cine face cartea Bernis - aprindere de plămâni Ziua e în creștere Zvetlana la ora asta un oraș poate fi
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
a constatat că rândurile se așterneau singure pe hârtie. Așa s-a născut Eterna întoarcere, revizuită și adăugită peste ani în Ofrande. În ultimul timp se luminase. În ciuda vârstei și a bolilor care nu o ocoliseră, în ciuda "vremurilor ieșite din țâțâni", se lumina pe zi ce trecea, lăsând în urmă zațul vieții și păstrând doar bucuria. În ultimul interviu pe care avea să-l dea, Horia-Roman Patapievici, ca de altfel toți telespectatorii, era uluit. O invitase să vorbească despre viața trăită
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
și "băcănie" par acum evident compuse în gustul antiliric al sensibilității imediat postbelice. Sunt poeme polemice și demistificatoare față de fastidioasele excese retorice, psihologiste și metaforice ale poeziei interbelice. Dar românii anilor cincizeci nu trăiau "vremuri normale". în conjunctura ieșită din țîțîni a sfîrșitului deceniului șase, Nichita Stănescu va deveni, dimpotrivă, principal fondator al noului mit al "poetului tînăr", continuînd un timp traiectoria liricii lui Labiș. Scriitorul tînăr s-a dovedit un mit necesar generației lor pentru reinstaurarea în anii '60 a
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
ia și să-și ducă SCUTUL... XVI. AȚI DAT CU PIETRE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016. Ați dat cu pietre Ați dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
spre Ardeal, pe la Întorsura Buzăului, pentru a-l virusa pe unicul fluture din lume cu înfățișare de om? Cioacă! Așadar, măcar vor bănui urmașii urmașilor noștri cu câtă tulburare sufletească așteptam să vedem că energia Președintelui nu smulsese fereastra din țâțâni, că aceasta se afla la locul ei, iar dincolo de sita protectoare din geam, abia-abia ghiceam o imagine care, poate, nici nu era a Președintelui, ci a vreunui felcer semănând binișor cu o mască? Categoric, nu! Doamne, că mai bine-ar
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
a huzuri într-o casă de protocol, ce-ar fi să i-o ofere, în schimbul apartamentului cu ușă de metal? Nu de alta, dar dacă domnul Băsescu a rezolvat "spinoasa problemă" a flotei, nu se va opri în fața unor banale țâțâni de fier. (De altfel, devenit tragic personaj al poemului său, " Problema spinoasă a nopților", dl. Dumitrescu se oferă să plătească eventualele daune!) Drama celui care a scris "Jurnalul de campanie", un om "de stânga", nu poate fi, simplist, explicată prin
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
provoacă scârba și repulsia lumii civilizate, nu spune nimic celor mai vechi dușmani ai cruciaților. Setea lor de răzbunare trece peste tot, alegerea mijloacelor se face după gradul lor de cruzime și sadism. În fapt, ceea ce i-a scos din țâțâni pe adepții Jihadului a fost tocmai elementul moderator pe care-l reprezentau S.U.A., posibilitatea unei păci de compromis în Orientul Apropiat, a unei înțelegeri trecând dincolo de sclerozate mentalități. Orice asemănare între acești profesioniști ai ororii, rătăciți chiar de sânul islamului
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
modul "noroios" și "frumusețile" se amână precum unui alchimist frenetic dar pripit. Blazare este o încercare cam haotică de parabolă în care se amestecă toate ingredientele posibile dar care, în lipsa rețetei, își neutralizează efectele. Umorul, care să fi scos din țâțâni lumea amărâților de siderurgiști orfani ai Complexului, sau poezia contrastelor mizerabile ar fi salvat cartea și i-ar fi binedispus și pe cititori. Altfel, am rămas încruntați și cu jena unui gust amărui. Petre Barbu, Blazare, Prefață de Sanda Cordoș
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
unei petreceri - penibilă, e drept - organizată la sfatul medicului psihiatru (nu întîmplător, desigur, jucat de către Danny De Vito!), care recomandase o grabnică "socializare". De un umor macabru este sfîșietoarea scenă în care întreaga comunitate trudește cu îndîrjire să scoată din țîțîni gardul peste care căzuse plăpînda victimă. Trezind și interesul televiziunii (locale!), flagranta confuzie dintre efect și cauză va continua să dăinuie. În realitate, ca și în filme. Într-un film ca acesta în care - sfidînd muzica învăluitor nostalgică anume compusă
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
din Crimă și pedeapsă care e consacrată revanșei morale. Totul e uluitor de exact, susține el, se preconizează o ieșire magnifică din circuitul fixat de tradiție. Ce se petrece ulterior, după săvârșirea omorului, în creierul făptașului, în organismului ieșit din țâțâni, e o derogare de la radicalismul din prolog. Eroul lui Dostoievski n-a fost la înălțimea revelației inițiale. În panică, marele scriitor a anexat acțiunii un final al abandonului, al replierii, o infirmare a logicii caracterului. Lăudând foamea unei împliniri biologice
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
figură micului ucenic vrăjitor, un fel de Werner von Braun autohton, lăsându-l pentru moment zdruncinat trupește și sufletește). Cu aceeași vervă sunt evocați și anii de liceu de la „Matei Basarab”, marcați de trăsnăi adolescentine, cu ușa clasei desprinsă din țâțâni, pentru derutarea profesorilor, cu butelia de aragaz trântită ca din greșeală, în repetate rânduri, peste ghetele profesorului de chimie și mai ales cu comedia jucată solidar de elevi pentru salvarea loazei clasei de la repetenție (amintind întrucâtva de șotiile liceenilor din
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
nu lumea se pierde de tine, doar tu de ea! Când totuși se vădește că ea, lumea,sa înstrăinat de tine, ajut-o să-și revină, iart-o, oricât ar fi de dureros!... Și lumea înnebunește, nu o dată, își iese din țâțâni vorba unui mare scriitor - dar mai des înnebunește omul de multe neînțelesuri! Tolerant devii atunci când rațiunea își joacă bine rolul! Omul fără de copii, oricât de bogat, sfârșește sărac lipit pământului. Cartea, știința de carte deschide căi luminoase în lunga ta
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cu halucinogene, Jasper reprezintă poate nostalgia după o copilărie pierdută, nu doar a lui golden sixties, dar și a umanității. Micul său Eden se desfășoară aproape profilactic, însă homeopatia nu este o rețetă bună pentru o lume scoasă deja din țîțîni. Julian este celălalt pol, nu mai puțin utopic, al luptei cu orice mijloace pentru un ideal care se vede confiscat de interese conjuncturale. Theo este soluția de compromis, calea de mijloc: nici un plaisirist, un visător umflat cu canabis, dar nici un
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
frustrările induse de înfrângerea usturătoare de atunci. La începutul lui 2004, Geoană a pierdut cu un scor suportabil, la distanță de vreo zece procente. De data aceasta, cruciada boantă în fruntea căreia s-a plasat ca o gorgonă ieșită din țâțâni a fost zdrobită la o diferență inimaginabilă. Dacă o ține tot așa, Geoană are șanse mari de a-și coborî partidul la un scor ce rivalizează pentru un loc în Guiness Book. Un 100 la zero e un rezultat pentru
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]