289 matches
-
le face praf nebunul ăsta. Noapte bună maestre! Vă doresc sănătate multă și la fel de multă cerbicie, ca și până acum, în lupta cu fața imaculată a colii de scris. La revedere! Iancu Vale P:S: Tot vă mai țin o țâră, iertați-mă, căci iată: „inima mea pasăre se făcu atunci / durându-și cuib sub streașina iubitei / venea primăvara.” 2 martie 1989, Somova *** Demersul poetic al lui Ion Iancu-Vale a pornit, cu aproape două decenii în urmă, dintr-un filon care
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
crede și nu cerceta!”, trăgeam o concluzie fără echivoc pentru mine: Dacă aș putea, aș reface viața mea trăită, în bis și ,,De-aceea n-o spun ca Esenin// Că moartea nu e ceva nou//Aș da-o pe-o țâră de viață//și-n oameni să aflu ecou”. Tema am prezentat-o în mai multe rânduri, în versuri, stârnind uneori nedumerire. Și astăzi Marga respinge orice încercare de dialog pe acest subiect. Tema, totuși, există. Noi am creat credințele, noi
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
că nu asta am vrut să spun! - Da’ce-ai vrut să spui? Că-i bine că și capra mea-i moartă, că nu ești tu singurul burlac pe lumea asta... - Jeane, ce-i cu tine astăzi? Ia stai o țâră jos, să ne mai omenim și noi c-un pahar de vin, cum le șade bine unor prieteni! De altfel, zise c-o licărire ușoară-n priviri, află că nu peste mult timp, am să spun adio burlăciei. Mi-am
CUM ŞI-A PLIMBAT SUFLEŢEL DEPRESIA PE LA PRIETENI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_si_a_plimbat_sufletel_depresia_pe_florentina_loredana_dalian_1357651395.html [Corola-blog/BlogPost/346205_a_347534]
-
din gura aia că mă termenași de cap și nu pot să mă mai concentrez! a răbufnit bietul Vasile. —Tac, dar urcă-te că nu mai pot! Așa, vezi?! Aoleu, mămicuța mea a bunăăă! Încet Vasile!... așa!... mă duru o țâră că sunt strâmtă, dar n-are nimic că în rest e prea bine. Așa!... au!... așa!...așa!...Aoleu bine e, fir-aș a dracu’ cu mama mea! Așa Vasile!... ah! bine mai e!... Vasile, tu să nu mă crezi curvă
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1468330109.html [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
bă tu, că eu nu mai am cu ce!... și s-a așezat pe marginea patului uitându-se cu regret la bărbăția lui fleșcăită. Ioana tremura ca varga: Nu acum, Vasile! Nu acuma, bă tată! Aoleu, că mai aveam o țâră! Aoleu, mă doare capul! Hai, mă Vasilică, să continuăm!... Mărin Chibrit a ieșit afară și dus a fost. —Hai, Vasilică! îl îndemna Ioana, hai că tac din gură, numai vino să terminăm treaba! Nu vezi, fă, că nu mai am
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1468330109.html [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
BĂTRÂNUL: Nu te întinde cum îți este obiceiul ală spurcat, odinește-te oleacă și după aceea să pornim căci mai avem o sumă de mers și acum se înserează! BĂTRÂNA: Dragă Niculaie, tot om merge, mai stai și tu o țâră jos, ce Dumnezeu! BĂTRÂNUL: După cum văd, urciorul vostru s-a spart. Dar nu-i nimic, dacă vă este sete, am eu ploscă și vă dau și vouă să vă potoliți uscăciunea din cerul gurii, precum și arșița din suflet. Ca mâine o să
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
cu toate că drumul era relative scurt, doar vreo cinci sute de metrii, poate nițel mai mult, aveam de întâmpinat o sumedenie de obstacole. De exemplu: trebuia, că altfel nu se putea, să mă abat un pic pe la groapă, să culeg o țâră de măcriș , de pe buza ei, pe care îl mestecam cu plăcere savurându-i gustul acrișor. Apoi, musai trebuia să culeg destul țipirig din care, împreună cu verișoara mea să împletim mese și scaune pentru păpușile noastre, nu mai mari de o
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494952662.html [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
sânzâiene, s-o dai pe apă, când te-ntorci acasă, ducă-se răul di la casa vόstă! Și babii, adu-i colac cu măr ... Cum știe mumă-ta să-l facă, nu-l face nime'... Și măi adu-mi o țâră de lut răzuit din patru colțuri de vatră din casă di la voi și nouă lumini de ceară. Ț-oi descânta de năroc și de deochi, că tare ești frumόsă! La marjinea Streiului s-o descălțat, înfierbântată, și-o intrat
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
mă admira! Stârnea, dulce, pasiunea! Eu mă simțeam că-s cineva, Dar parcă-mi mirosea... ceva! Țin și astăzi minte scena: Te-am invitat la un tangou; Ce nebuni am fost, Elena! Eu fără nasturi la sacou, Tu... cu o țâră de tricou! Eram gata de plecare. Ne-am sărutat cred că vreun ceas; Cea mai lungă sărutare! Dar parcă te-ai strâmbat din nas Că altfel... aș mai fi rămas! Doamne, ce rușine mare! Mi-am zis privind în jur
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
primi o înștiințare asupra acestei omisiuni regretabile pe care a făcut-o. - Domnule doctor, înțeleg de glumă, sunt doar ce se numește un intelectual. Cu ce păcătuiesc oare consumând țuiculița mea dinaintea slanei? - Nu-i vorba despre un păcat. O țâră de alcool face chiar bine organismului sănătos. Dar deocamdată creierul dumitale, nu eu, încă nu te consideră suficient de sănătos ca să-ți permită mici extravaganțe. Poate că de mâine sau când o fi poimâine, ar dispare neplăcerile așa de la sine
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
SECOL XX UN ALT FEL DE "PAȘOPTIȘTI"ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE, Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autor, OCTAVIAN CURPAȘ Editura "Anthem" Arizona, SUA, octombrie 2011 CAPITOLUL VII VASILE ȚÂRA: Dragostea de carte te duce la Sorbona Cutreierând cu nea Mitică printre amintiri, trăiești alături de Domnia Sa fiecare întâmplare cu oameni de toate categoriile și din diverse locuri; reușește să-ți trezească un viu interes și energia-ți crește datorită adrenalinei
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
protagoniști au fost, așișderea. La una din întâlnirile noastre, devenite de-acum obișnuite mi-a spus cu zâmbetul pe buze, că sunt câteva sute cei cu care intrase în contact pe parcursul interesantei lui vieți din exil. Vreo 460! „Pe Vasile Țâra - a început nea Mitică - l-am cunoscut la sârbi, în lagăr.Era un tip simpatic, comunicativ, având pe-acel vino-’ncoace, care te determină să-l ții pe-aproape.Ne-am împrietenit de cum ne-am cunoscut, fiindcă Vasile știa, cu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
plecat în Italia și un timp, au rămas la Trieste, apoi, în lagăr, la Torino; în anii ce-au urmat s-au reîntâlnit la Paris, și-n cele din urmă la Montreal, în Canada! „Da, eu semăn cu mama!” Vasile Țâra era ardelean, se născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
această meserie, moștenită din tată-n fiu. „Dar lui Vasile-i plăceau cărțile!” - mi-a spus nea Mitică - și a continuat să-mi povestească, cu lux de amănunte, o serie de întâmplări petrecute în adolescența prietenului său. Tatăl lui Vasile Țâra mergea, din când în când, să vândă lemne la oraș, luându-și feciorul cu el. De multe ori, Vasile refuza: munca la pădure, drumul, oboseala și năravul prost al părintelui său, îi displăceau - căci bea, și, ca și cum n-ar fi
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
pentru o femeie, să se ocupe de gospodărie, să poarte grija soțului și-a celor cinci copii ai lor. Vasile a deprins de la ea dragostea de carte, de lectură. „Am trei elevi de excepție, dar sunt români, toți trei!” Vasile Țâra făcuse liceul maghiar și era silitor, situându-se tot timpul, printre cei mai buni elevi din clasă. Doi prieteni buni avea, și amândoi erau de la el din sat: Ion Baciu și Irimie Moldovan, la fel de conștiincioși ca și el, și, ce
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
Mitică și a continuat să-și deruleze filmul amintirilor ... Dar sunt români, toți trei, i-a spus în șoaptă directorul. Nici o problemă! - a fost răpunsul grofului. Și i-a luat pe cei trei, la el acasă. Acolo a învățat Vasile Țâra foarte multe lucruri. Și-a îmbogățit cultura generală, pentru că groful avea o bibliotecă vastă, cu cărți în limba engleză, franceză, germană...un adevărat izvor, de unde te puteai înfrupta din tainele cunoașterii. De la meleaguri bistrițene, la universități occidentale Cei trei prieteni
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
Montreal (primărie, spitale, etc.). Ambiția și rigurozitatea, munca și seriozitatea, dar nu în cele din urmă, șansa, au fost mijloacele prin care și-au văzut visul împlinit. „Apriga lor dorință de a deveni cineva!” mi-a spus nea Mitică. Vasile Țâra și-a luat licența în litere, la Sorbona, în timp ce se afla în Franța; vorbea franceza impecabil. Ascultându-l pe Dumitru Sinu, în vreme ce-mi povestea despre prietenul său, îi observam mimica feței, gesturile și inflexiunile vocii, simțind în ele
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
Ascultându-l pe Dumitru Sinu, în vreme ce-mi povestea despre prietenul său, îi observam mimica feței, gesturile și inflexiunile vocii, simțind în ele doar admirație și o reală mândrie: mândria și bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile Țâra. Mai multă lume scrie decât citește Nea Mitică și-a amintit că l-a vizitat pe Vasile Țâra, pe când revenise în Franța și locuia la Saint Gervais. Era împreună cu alți trei profesori francezi și discutau despre diverse lucruri, toți dețineau
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
și inflexiunile vocii, simțind în ele doar admirație și o reală mândrie: mândria și bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile Țâra. Mai multă lume scrie decât citește Nea Mitică și-a amintit că l-a vizitat pe Vasile Țâra, pe când revenise în Franța și locuia la Saint Gervais. Era împreună cu alți trei profesori francezi și discutau despre diverse lucruri, toți dețineau cunoștințe vaste de cultură generală. „Era acest Vasile Țâra, un om foarte cult, puteai vorbi cu el, ore
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
și-a amintit că l-a vizitat pe Vasile Țâra, pe când revenise în Franța și locuia la Saint Gervais. Era împreună cu alți trei profesori francezi și discutau despre diverse lucruri, toți dețineau cunoștințe vaste de cultură generală. „Era acest Vasile Țâra, un om foarte cult, puteai vorbi cu el, ore întregi, era documentat, citise mult! - mi-a spus nea Mitică la modul admirativ. Unul dintre colegii săi, profesori, i-a spus în timp ce eram cu toții la masă: Vasile, tu vorbești perfect franceza
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
am înțeles că era un erudit de excepție, un om deosebit. „S-a căsătorit cu o asiatică cu sânge albastru, fiică de șef de stat - Vietnam sau Indochina, nu mai țin bine minte!” - a încheiat prietenul meu istorisirea despre Vasile Țâra și în ochii săi am putut citi cu ușurință mulțumirea, dar totodată și nostalgia acelor vremuri... Istorisirea vieții lui nea Mitică, ce începea să prindă contur, în discuțiile purtate cu el, incitantă și plină de personaje și personalități captivante, îmi
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
de ori pe noapte și avea în jurul lui cărți ce mai cădeau și pe jos? Atunci, pentru mine s-a făcut lumină și-am reușit să deslușesc mai bine taina prieteniei ce s-a născut între nea Mitică și Vasile Țâra. Aveau un lucru remarcabil în comun: erau părtași la aceeași dragoste - amândoi iubeau nespus de mult CĂRȚILE! Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAȘOPTIȘTI ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE, / Octavian Curpaș : Confluențe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
Tata era din ce în ce mai abătut; se lăsase de beutură și fumat și, pesemne îl rodea rău pofta de-o pișmoacă șide-un tutun. Într-o seară , întorcându-ne de la sapă, m-o trimis înainte acasă și mi-o spus că rămâne o țâră la birt să vorbească cu Vasâi de-o căruță. S-a întors abia peste câteva ceasuri bune, beat mort și duhnind a tutun.Ne-o trezit din somn și o început să ne țină predici despre Iliescu. Sofinca o îndrăznit
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Minuni.html [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
de vară, să m ă aștepți în seri târzii cu mere dulci pe prisp-afară. voi veni cam tot la fel, cum s ă ream gardul î n armată, dar nu mai sunt azi subțirel, ci mult mai alb și-o țâră chel și de cumva o să ne doară, te-oi strânge, cu regret, în brațe, că prea cuminți am stat... o vară. măi, dragă doamnă, de-o să vin... (eu nu promit că mai apuc) mai ț ii oluțul cel de lut
MĂI, DRAGĂ DOAMNĂ...! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Mai_draga_doamna_george_safir_1344714292.html [Corola-blog/BlogPost/360042_a_361371]
-
deosebită, nu e un Narcis de la țară, dar te surprinde, când îl vezi prima oară, limpezimea privirii lui nevinovate, ca vioreaua, puțin misterioasă, ca apa din fântânile de suprafață, când se oglindește cerul în ea. Ochiul stâng e plecat o țâră hai-hui, dar asta îi dă un farmec ciudat. Când se duce cu dormeza în cârcă la metresa lui, îl mai întreabă câte unu: ‒ Bă, Silvică, de ce te ții mă, după curu’ lu’ uscătura aia de Adriana, că nu face de
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]