114 matches
-
practice. Cunoștințe pe care filosoful avea să le utilizeze în lucrările sale, cum avea să mărturisească: ,multe din caracterizările pe care le-am dat mai târziu despre sufletul țăranului român și pe care le-am publicat în Personalismul energetic, în Țărănism, în Românism, precum și în scrierea ce pregătesc acum despre Psihologia etnicului românesc își au baza de documentare în experiențele făcute dimpreună cu tatăl meu." Autorul monografiei observă chiar că în altă privință filosoful și-a urmat tatăl, adică a folosit
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
cu grija de propășire și să le îmbine într-o mărinimoasă viziune". Dintre reprezentanții școlii de cercetare de la București, Comarnescu s-a simțit constant mai apropiat de Golopenția, și mai puțin, dacă nu chiar deloc, de Mircea Vulcănescu, al cărui țărănism "idealizant, cu pretenții de realism sociologic" îl supăra (cum nota în 1947, în jurnalul său). Pe Golopenția și Comarnescu îi unea chiar pasiunea comună pentru literatură și artă, acesta apreciind la sociolog că este probabil singurul dintre prietenii săi care
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
derapajele ori orientările unor colegi de generație. Nu se identifică deloc cu teoriile ,primitiviste" ale lui Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu, la acesta, pe care, de altfel, îl socotește ,o mină de inteligență și genial într-unele sclipiri", îl supără ,țărănismul idealizant, cu pretenții de realism sociologic"; Mihail Sebastian îi apare ,prezumțios și îngâmfat..., care face pe pontiful ajuns la definitivă înțelepciune"; Mihail Polihroniade este ,mediocru și fudul; C. Fântâneru, ,un om ciudos, imposibil, care are ceva de smintit și iluminat
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
lui Mihail Sadoveanu, oricât de apropiată afectiv, nu acestea trebuie să dea sensul de dezvoltare și de emancipare a literaturii române. De aceea a dezlănțuit polemica împotriva direcției sămănătoriste a lui Nicolae Iorga, arătându-i eroarea, retardarea, persistența într-un țărănism patetic, liric, naturist - cel mai adesea fals și fără orizont. În 1905-1906 nu-i contrapunea ceva explicit lui Nicolae Iorga, pentru că E. Lovinescu era de părere atunci că un critic nu trebuie să inventeze curente literare. Dar mai târziu, când
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
considerați asasini morali (Crainic, Nae Ionescu, Dragoș Protopopescu etc., etc.) au fost arestați. La proces, asasinii efectivi au fost condamnați iar ceilalți acuzați, inclusiv N. Crainic, Traian Brăileanu (relevînd diferența specifică a fiecăruia) și nu crede că stînga democratică, prin țărănism, s-a opus eficient, propunînd o alternativă valabilă. Garda de Fier cultiva totalitarismul ca ideologie politică, dar pentru a putea activa (dincolo de periodicele interdicții) se adapta și, preluînd modelul hitlerist, participa la alegeri. În timpul guvernării Gh. Tătărescu, la sugestia regelui
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
culturii. Din cauza uriașului volum de muncă pe care il presupune, operă sa pare să aparțină unui colectiv de cercetători și nu unui singur om (și acela fragil, cu o sănătate nesigură). Și totuși, un singur om a scris: Junimismul, 1966, Țărănismul, 1969, Trei esteticieni, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Studii și cercetări, 1973, Junimea și junimismul, 1975, Actualitatea clasicilor, 1976, Curentul cultural de la "Contemporanul", 1977, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, 1980, Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1982, Operă lui C.
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
care continuă să lucreze, cu modestie și răbdare, cu o hărnicie care ar trebui să-i facă și roșească pe mulți tineri inactivi de azi, explică literatura română și, în același timp, o îmbogățește. Junimismul, București, Editura Pentru Literatură, 1966. Țărănismul, București, Editura Politică, 1969. Trei esteticieni, București, Editura Pentru Literatură, 1969. Sămănătorismul, București, Editura Minerva, 1970 (ediția a II-a, 1972). Poporanismul, București, Editura Minerva, 1972. Studii și cercetări, București, Editura Eminescu, 1973. Junimea și junimismul, București, Editura Eminescu, 1975
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
a biruit, în aceste însemnări, partea jurnalieră, puține revizuiri și adăugiri urmărind să fortifice dimensiunea conservator tradiționalistă a operei sale, începută, în 1904, cu Cultura română și politicianismul (un junimism mult întîrziat) și Românismul, catehismul unei noi spiritualități (1936), un țărănism care polemiza cu ideologiile totalitare, de aceea fiind aspru întîmpinat de Nichifor Crainic și exponenții legionarismului. Și asta, probabil, pentru că filosoful, în cartea sa, nu punea, în prim plan, dimensiunea religioasă, nefiind de acord cu fascismul și totalitarismul. Și, acum
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
birui pe dușmanul din afară și vom încerca să întindem pînă la hotarele largi simțul dreptății ardelene, al acelei dreptăți care și-a verificat în decursul anilor temeliile sociale". Mi-aduc aminte că am citit, în 1967-1968, pentru cartea mea Țărănismul (1969), colecția întreagă a Dreptății pînă în 1947 și știu bine de cîtă audiență se bucura editorialul lui Carandino, apărut pe pagina întîia în chenar. Avea o forță percutantă nemaiîntîlnită și era efectiv cheia succesului ziarului Dreptatea. În 30 august
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
Conducere în care s-a discutat demisia lui Andrei Marga. Stengorama apărută în ziare e un document al disoluției unui partid, indiferent care dintre tabere ar cîștiga partida. Această stenogramă dezvăluie că de fapt țărăniștii de azi au compromis ideea țărănismului, după ce Corneliu Coposu a dispărut dintre ei.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
fi pe placul partizanilor continuității, reziduali în opinia d-lui Marga, nu puțini, în realitate. Și dl Ciorbea înființase un partid pe singura chemare democrat-creștină, întoarcerea sa în rânduri stând mărturie răsunetului surd în mase al noii oferte. Fără țărani, țărănismul rămâne valabil în conștientul, probabil că și în subconștientul unor mase ce au de ales, în fond, între puține embleme. Un P.N.Ț.C.D. cu dl. Victor Ciorbea avându-l la dreapta pe dl. Ion Diaconescu, iar la stânga pe inevitabilul
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
găsi atâta boală, atâta mizerie, atâta rău trai și atâta gol sufletesc ca la populațiunile din țara noastră" 13). Invitația la responsabilitate față de soarta țărănimii - "singura care n-a desperat de soarta noastră în Orient" - nu este nici populism, nici țărănism, nici opacitate față cu sensul progresului, ci pur și simplu expresia spiritului său tragic, al patosului veracității. Cultura și experiența de viață iar nu accidentele biografice l-au apropiat pe Eminescu de conservatorism. Poetul nu a devenit conservator doar fiindcă
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
și a mentalităților. Dacă nu sînt biografii (și, cînd sînt, tot ale unor ,,ideologi" sînt: Maiorescu, Gherea, Stere), cărțile lui vorbesc despre idei și contextul lor: Junimismul, (cu care a debutat în 1966, așa-zicînd pe cont propriu, reluat în 1975), Țărănismul, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Curentul literar de la ,,Contemporanul", 1977, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, 1980, Anii '30 - extrema dreaptă românească, 1995. Cele mai bune capitole din biografii descriu viața politică românească de la sfîrșitul secolului XIX și începutul
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
să-și spele în public rufele murdare, afacere pe care conducerea partidului fie că a încercat s-o minimalizeze, fie - mai rău! - s-o trateze mutește. După Congresul acestui greu încercat partid, Cristian Tudor Popescu a scris un editorial Sfîrșitul țărănismului în care dădea mari lovituri fostei conduceri a partidului, dar privea cu vădită simpatie eforturile de înnoire ale PNȚCD-ului. Fără doar și poate că președintele onorific se simte solidar cu vechea conducere, dar de dragul intereselor viitoare ale partidului ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
unui electorat îmbătrînit al carui exemplu n-a fost urmat la urne, cu prilejul ultimelor alegeri. Astfel că noua echipă din conducerea acestui partid va trebui să accentueze asupra ofertei Creștin Democrate în mesajul pe care îl va adresa alegătorilor. Țărănismul anticomunist, care s-a bizuit hazardat de mult pe nostalgii și pe o luptă cu o fantomă a trecutului de care, în fond, nu se mai sinchisește nimeni, n-ar putea fi, oricum, susținut de Andrei Marga fără a se
Solutia Marga by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16459_a_17784]
-
strălucit constituț ionalist, vedea rezolvarea problemei sociale a țărănimii în cadrul amplu al viitoarei unități naționale. Acest volum al doilea al Publicisticii ne mai oferă ocazia unei revizuiri. Și anume, a impresiei că avem în Stere un mesianic paseist, al cărui „țărănism” merge mână în mână cu un refuz obstinat al modernității. Articolele din perioada 1905-1909 ne înfățișează, în răspăr cu tonul de mai târziu al romanului În preajma revoluției, un C. Stere modern, atât ca informație - în timp ce preopinenții se nutreau din idei
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
în față. Cazul Stere, iată, revine în actualitate după mai bine de șapte decenii de ocultare și ne îndeamnă să îl reevaluăm pe acest personaj furtunos al României dintre 1900 și 1936. Să îl reevaluăm nu pe ideolog -care, cu țărănismul său narodnicist și cu mistica rusă a dreptății sociale universale, e azi complet desuet -, ci întâi de toate pe scriitor. Căci C. Stere, în În preajma revoluției, este foarte aproape de a reuși un mare, un uriaș roman: cel puțin primele cinci
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
ai secolului XIX, își face apariția o puternică tendință națională. Ultimii ani ai secolului și primii ai celui de după el abandonează clasicismul (în fond, un antiromantism), „logica" maioresciană în favoarea realismului, naturalismului și a unui neoromantism idealist. Semănătorismul și, în general, țărănismul idilic sunt la modă. În marginea tabloului, se află întâii scriitori premoderni, simboliștii, lirici, urbani și prooccidentali. După Marele Război, lucrurile vor sta exact pe dos. Rolul de lider de opinie literară îl va lua E. Lovinescu, înlocuindu-l pe
„Centrul“ și „marginea“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6430_a_7755]
-
Artistul Gherea, Socialismul și naționalismul, sau întreaga secțiune de Polemice reprezintă un adaos considerabil la înțelegerea evoluției gândirii lui Stere și a nașterii doctrinei poporaniste. Transferurile ideologice ale scriitorului, din câmpul socialismului în cel al liberalismului și de aici la țărănism, de la filo-rusismul de tinerețe la filo-germanismul din anii premergători Primului Război Mondial, totul pe un fond de naționalism ne-șovin, nu ne mai apar, după ediția lui Victor Durnea, ca șocante și inexplicabile. Ele capătă, adesea, un înțeles ce ține atât de
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
urma s-o scrie împreună cu Bedros Horasangian; acesta din urmă a inclus secvența întrun roman propriu, Sala de așteptare (publicat în 1987; nu-mi amintesc acum dacă George a mai preluat bucata în vreo carte a sa). Nu despre un „țărănism” efectiv era - deci - vorba, ci despre o anume proveniență dintr-o lume mai direct legată de viața concretă, naturală din jur; și despre tipul de existență al locuitorilor zonei, ocupați, fie și doar în timpul liber, cu mici trebăluieli de tip
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
extracarpatici”. De fapt, fără excese de „specifism” regionalist, nu făcea decît să-și recunoască felul de a fi și să-i aproximeze - mai în glumă, oricum nu foarte serios - o posibilă explicație biografico-geografică. Se înțelege din asemenea considerațiuni că și „țărănismul”, și „ardelenismul” lui Gheorghe Crăciun se cuvin privite cu o doză mare de relativism. Tenacitatea caracteristică i-a fost - în fond și la urma urmei - trăsătură temperamentală, de structură a personalității: ca și alți cetățeni de extracție rurală sau urbană
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
regulat Scrisori din Paris, în perioada studiilor sale în capitala Franței. A mai colaborat la „Însemnări literare", „Adevărul literar și artistic", „Dreptatea", „Cuvântul liber", „Dimineața", „Fapta", „Revista română", „Minerva", „Contemporanul", „Secolul 20"etc. Ca doctrinar politic, a elaborat studiul Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale (1934), iar ca psiholog, sociolog și filosof, domeniile sale principale de activitate, a publicat numeroase lucrări: Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică (1924), Contribuții la știința societății (1927), Psihologie și viață (1938), Introducere în
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
cea care metabolizează subminarea perseverentă a economiei naționale, prin cromozomi alterați mafiot în procesul globalizării .” Ce mai caută și gloaba asta în bătătura neamului nostru ? Eu susțin, de mulți ani, că fostul PCR are mai multe secții (secțiuni ?) : liberale, democtare, țărănisme și alte isme cu carîmbi de cizme ! Pentru ce v-am plătit? Pentru ce v-am numit în asemenea funcții grase?!” După fraza asta, de o puritate logică desăvîrșită, m-a dus gîndul la porcul din coteț, care nu va
FIGURA DOMNITORULUI MORT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355283_a_356612]
-
Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce în anexă utopia politică a lui Nichifor Crainic cristalizată - după un periplu dominat de adeziuni și deziluzii care l-au condus de la iorghism și țărănism, trecând prin carlism și gardism (legionarism) - la formula „Programului Statului Etnocratic” (publicat inițial în anul 1937 în Sfarmă-Piatră). În esență, acesta este o variantă ortodoxă a corporatismului fascist italian, discipolii directorului Gândirii văzând în acest program „doctrina salvării și misiunii
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
a dovedit în toate timpurile și la toate popoarele. «Iliada», «Divina Comedie, «Don Quijote», «Faust», sunt universale pentru că, dincolo de perfecția estetică, exprimă suflete și realități naționale. Nu e vorba, cum s’a încercat să se răstălmăcească, de a reduce literatura la țărănism, sau muzica la doine și hore, sau sculptura la crestături în lemn...Ar fi o aberație să anchilozăm și să limităm inspirația artistului. Confundând culturalul sau etnicul cu esteticul se anihilează creația de artă. Opera nu valorează prin materialul rural
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]