34 matches
-
care se află Goe: „Mam’mare doarme În fundul cupeului cu puișorul În brațe. Nu se poate ști cine a tras manivela.”. O figură originală În creația comică a lui Caragiale este Nastasia - consoarta lui Mitică, amicul naratorului din schița Țal!... - cunoscută prin pseudonimul ei: „... de mult, toată lumea i zicem Graziella... Este pseudonimul ei - o intelectuală... Multă activitate... [...]. Graziella trebuie să fie cu un an mai tânără ca mine, dacă nu mai În vârstă; dar tot plăcută, plină de inimă, de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
eu stam la dreapta stăpânei casei. După ce foarte greu m-am ridicat de la masă, pe la zece fără un sfert, am trecut În salon, unde ne așteptau Țigări, Țigarete, cafele, des bonbons et des liqueurs - adică pe românește bomboane și lichioruri...” (Țal!...). Și, așa cum Îl avertizează gazda, nimic nu se oferă gratuit: „- Nene Iancule, toate mulțumirile din lumea asta trebuiesc plătite. Dacă le plătești cu anticipație, Ți se par mai ieftine; dacă le plătești după, Ți se par mai scumpe.”. Și prețul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! l-am băut!” (s.n.). Repausul dominical e și el o prelungire până În zorii zilei următoare a chefului unor amici la Început plictisiți: „Cam pe la deșteptatul rândunicilor - Țal!... Aperitive, 18; baterii, 8; șampanii, 12, și 22 pachete de regale... și 5 rânduri de marghilomane. [...] Ajungem jos unde moțăie câțiva birjari, pândindu-și prada matinală...”. «Cheful» e restrâns doar la băutură. Dar aventura continuă la Lăptărie unde se bea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de activitate din oraș prelungind sărbătoarea: „Noi - am dejunat - mai devreme - la Lăptărie - până seara.”. La mese festive, ca la cea organizată de consoarta lui Mitică, amicul, se mănâncă consistent și se bea strașnic vin alb, negru, șampanie, cafele, lichioruri (Țal!). Dar invitații, aleși pe sprânceană: „vreo doisprezece inși, toți lume aleasă din litere, științe, arte, dintre cari vreo șase reporteri.”, sunt nevoiți să facă față și unei surprize: devin, vrând-nevrând, auditoriul răbdător al lecturii unei părți dintr-un ambițios studiu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
unei părți dintr-un ambițios studiu. Masa copioasă Îi asigură intelectualei Graziella asistența care, la rândul ei, trebuie să achite consumația, dar Într-un mod perfid, prin supliciul prelungit al audierii. Totul funcționează după principiul ofertă - contracost, mai pe scurt: Țal! „Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Personajul lui Caragiale ia masa oricând și oriunde; ia prânzul seara („- Nene Iancule, tocmai pe dumneata te căutam; deseară mănânci la noi - să nu zici nu! Avem un prânz! și pe urmă, o surpriză... mare!” Își formulează amicul Mitică, din Țal!..., invitația; fericită, madam Caliopi Georgescu, din Bacalaureat, anunță personajul narator „că Ovidiu a obținut nota dorită și mă roagă să iau prânzul deseară la dumnealor”; tot printr-un bilet e invitat și personajul narator din Cadou..., de către nenea Stasache, seara
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire", Mühle "moară"); fr. trench "pardesiu făcut dintr-o țesătură impermeabilă, trencicot" (> rom. trenci) < trench[-coat]"idem" (< engl. trench-coat; trench "șanț, tranșee", coat "haină"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "calcul", zahlen "a plăti"); rom., magh. vatir "țesătură apretată folosită pentru întăriri la haine" < germ. Wattier[leinen] "idem" (Leinen "pânză", wattieren "a vătui, a căptuși cu vată"); compusul german a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Stiria", walzer "vals"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, tare, drept, fix", Leder "piele"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire; bătător; zdrobitor", Mühle "moară"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "plată"); rom. verc (dial., Hațeg) "instalație industrială, în special pentru tăiat lemne sau pentru prepararea cărbunilor prin arderea incompletă a lemnului" < germ. Werk[statt] "atelier"; rom. verc ~ verg (dial., Banat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
café s.m.] chantant adj. m.; rom. șpiral s.n. < germ. Spiral[pumpe] s.f. (Spirale s.f., Pumpe s.f.); rom. ștaif s.n. < germ. Steif[leder] s.n. (steif adj., Leder s.n.); rom. șvaițer s.n. < germ. Schweizer[käse] s.m. (schweizer adj. m., Käse s.m.); rom. țal s.m. < germ. Zahl[kellner] s.m. (Zahl s.f., Kellner s.m.). Excepțiile de la aceste reguli, în care nu mai funcționează argumentul finalei termenului etimologic reținut, ci se produc schimbări radicale ale caracteristicilor morfologice așteptate, se datorează influenței sinonimelor din limba receptoare (la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
187 șvaițer, 139, 160, 198 tanagra, 133 Tăriceanu, 125 temperatură, 30, 86, 118, 135, 174, 200 tensiune, 30, 112, 115, 135 teracotă, 118 teșcherea, 128, 197 trenci, 122, 156, 161 trening, 122, 130, 162 triplu, 12, 141, 174 turcească, 24 țal, 130, 187, 198 țigaret(ă), 149 unt, 85, 131 ustuacic, 139 vatir, 130, 156 văr, vară, 9, 23, 138, 155, 168-169, 171, 203, 207 vânătă, 12, 23, 24, 30, 85, 95, 96, 101, 102, 119, 120, 138, 174 vechil, 128
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
părți ale globului; omogenizare versus diferențiere În timp ce globalizarea poate duce la o omogeni tat e de esență a produ selor, proceselor și instituțiilor financiare ( de exemplu: viața marilor centre financiare și birouri organizaționale), ea poate însemna, de asemenea, că gener țalul trebuie să fie asimilat, inându se cont de specificul localului. integrare versus fragmentare Globalizarea creează noi forme de comunități globale, regionale și transnaționale care unesc persoane dincolo de granițele teritoriale (de exemplu: întreprinderi multinaționale, sindicat e i nternaționale etc.). Totuși, fenomenul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dispensator de nevroze, dar și locul de unde se pleacă în grup spre berăriile și cafenelele unde se dezbat intens chestiunile zilei, unde se comunică ultimele știri, unde Miticii își consumă cheful de vorbă cu berea, șvarțul pe care le aduce țalul. Însă mai există un alt mare scriitor european pentru care birocratul se află în centrul atenției. Franz Kafka își scrie o mare parte dintre povestiri în deceniul al doilea, cel care vede declanșarea și desfășurarea Primului Război Mondial. Roma nele îi vor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
recitativului (Ť- Hai să bem câte o bere la Gambrinus. - Întârziem, Lache...ť), cu aria cea mare de coloratură (Ťdar când vine, mă-nțelegi, un caz ca acesta...ť), până și cu tactul ei bătut în masă de Mache: Ťțal! țal!ť" (pag. 327) Luat ca exercițiu didactic, exercițiul acesta de stil poate conduce adecvat lectura celei de-a doua proze din volum, O neputință. (Îl sugerez doar. Ceea ce pare, simplist, povestea ratării unei calificări de jurnalist sportiv e de fapt
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
Și destinatarul unei Nocturne din Caleidoscopul lui A. Mirea, consemnare curată a faptului divers, care ar putea fi, cu puțină bunăvoință, reorchestrată postmodern: „Cu șvarțul meu stau singur și e pustiu localul./ Pe-un scaun lăturalnic stă dus pe gânduri țalul./ Un chelnăr dormitează cu coatele pe masă./ Patroana, ca un Buddha, troneaza sus, la casă,/ Umplând cu cifre golul fatalului registru .../ Prin ochiul lui de sticlă, ca un ciclop sinistru,/ Ceasornicul deasupra îi cată peste umăr .../ Bănuitor scrutează al șirurilor
Profesori și poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3226_a_4551]
-
într-un volum de Povestiri impertinente și apocrife. Cred că modelul acestui tip de proză (de mici dimensiuni, scrisă sub semnul aparentei urgențe și făcând escală prin paginile unei reviste) nu mai e, pentru nimeni, un mister. Amintiți-vă numai: „Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte dempă mântenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen și se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
de Povestiri impertinente și apocrife. Cred că modelul acestui tip de proză (de mici dimensiuni, scrisă sub semnul aparentei urgențe și făcând escală prin paginile unei reviste) nu mai e, pentru nimeni, un mister. Amintiți-vă numai: „Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte dempă mântenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen și se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate plătite.” De câte ori acest
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
făcând escală prin paginile unei reviste) nu mai e, pentru nimeni, un mister. Amintiți-vă numai: „Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte dempă mântenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen și se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate plătite.” De câte ori acest faimos început nu mi-a revenit în memorie citind, azi, Cuvintelnicul fără frontiere !
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
a unor nostalgici ori trepăduși, rândurile susținătorilor monarhiei s-au subțiat până la insignifianță. Evident că vina principală o poartă familia regală însăși. Uitând să spună "nu", exponenții ei principali au acceptat să devină anexele diverselor forțe politice dispuse să facă "țal!" în schimbul unor servicii mai mult sau mai puțin avuabile. Intrarea intempestivă în scenă a lui Radu Duda (nici o aluzie la profesiunea de bază a "prințului"!) a accelerat un proces început sub oblăduirea lui Iliescu și iuțit de evoluția implacabilă a
Monarhie sau Republică? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7239_a_8564]
-
Nici un aide-mémoire pentru Berlinul anilor frumoși, cînd nu gustase încă ambițiile otrăvite ale celui de-al Treilea Reich. Ci, cît de fugitivă, o recitire la lumina halbei a Momente-lor din primul an al secolului trecut. Lumea lui Gambrinus și a țal-ului. O lume care, dînd zațul pe spumă, găsește, așa, soluții anti-criză. Idealul ei nu e nici beția (cu bacoviana justificare de mai tîrziu că "altfel e greu pe pămînt"), nici tipicul angoaselor de cafenea, descîntate aristocratic, lîngă o ceașcă
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
rece, să treacă peste sîcîielile vieții fără să-și facă probleme mari. Un ideal de atins, în felul lui. Dacă ai cu ce... Dacă nu, dacă nervii nu te țin la acest ritual al amînărilor, cu iluzia neîntrupată a unui țal care va încheia socotelile, te porți, în berărie, ca un neavenit. De pildă, d. Anghelache sare de numărul obișnuit de pahare și se aprinde a scandal. Bea din ce în ce mai mult, vorbește din ce în ce mai tare. țal-ul pe care-l strigă disperat ("Nu
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
al amînărilor, cu iluzia neîntrupată a unui țal care va încheia socotelile, te porți, în berărie, ca un neavenit. De pildă, d. Anghelache sare de numărul obișnuit de pahare și se aprinde a scandal. Bea din ce în ce mai mult, vorbește din ce în ce mai tare. țal-ul pe care-l strigă disperat ("Nu vezi că bat de un ceas, și nu vrea să vie, mizerabilul!... }al!!!") e, în inventarul actelor ratate, jindul lui după o notă de plată. Care să-l exonereze de răspunderi, de suspiciunea
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
sunt, cum s-a observat, o prezență remarcabilă, trenul accelerat apare în repetate rânduri: cu el circulă Dl Goe și femeile din familia sa, naratorul din Luna de miere; îi e atribuit un teribil accident în 1 Aprilie etc. În Țal sunt enumerate, în legătură cu moda anunțurilor infinitiv-imperative, tipurile de trenuri ale epocii - „toate trenurile, fie accelerate, fie de persoane, mixte sau de marfă...”. Enumerarea e confirmată de C. Diaconovich, în Enciclopedia română (Sibiu, 1898), în articolul celeritate, unde se indică vitezele
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
o provocare - ,Ei? Ce zici?" (Atmosferă încărcată) - sau presupune starea negativă: Da... ce ai? Te văz cam..." (Amici). Tot la Caragiale, întrebarea ce faci? e cel mai adesea orientată spre situația concretă, cu vigilență și reproș: ,Ce faci, Mitică?" (în țal, cînd prietenul adoarme în timpul conferinței); ,ce naiba faci, soro?" (...) ,Doășp'ce și un sfert, soro! Ce dracu faceți?" (La Peleș). Ceea ce nu înseamnă că formula obișnuită lipsește. În D'ale carnavalului, Catindatul, la bal mascat, inițiază cu ajutorul ei o conversație cu
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic de mult cunoscut și cercetat dar care continuă să intereseze pe contemporanii noștri, v., de ex., Matilda Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de altfel, nu apare deloc la Bibliografie deși serviciile făcute limbii române prin operele sale, pe diverse planuri, au fost enorme! De asemenea în același
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
vă solidarizați cu regimul banditesc...". Sau, cel din ziua de 22 martie (Memento: Ziua mondială a apei): ";Într-o țară eminamente constituțională, apa trece, moftangii rămîn". Trei luni mai tîrziu, pentru 22 iunie, ziua în care, în 1912, murea Caragiale : ";Țal! nene Iancule!... a se revedea!" Zonele din care autorii aleg evenimentele pe care le consemnează ca memento în josul paginii sînt cele preferate de calendarele de tip popular : marile sărbători ortodoxe, evenimente ale istoriei neamului, zile internaționale (a muzicii, a limbii
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]