36 matches
-
Gilad Atzmon, probabil cel mai profilat personaj din jazzul israelian actual). Formația ungară Beli Buba insistă pe direcția ethno jazz-ului, promovat deja de un sfert de secol de către saxofonistul Mihaly Dresch. Acesta i-a ales ca parteneri pe complexul țambalist Kalman Balogh, violonistul/trompetistul Ferenc Kovacs și contrabasistul Matyas Syandai. Suite vaste, saturate de melodii și ritmuri central-oriental-europene, pigmentate cu rezonanțe exotice. Balogh evidențiază potențialul poetic al țambalului și urmărește, mereu "pe fază", meandrele improvizatorice ale lui Dresch și Kovacs
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
anul 1960 de către marele folclorist al Banatului, lector universitar Vanu Odrobot, orchestra R.A.T.T. a avut parte, de-a lungul anilor, de sprijinul angajaților Regiei Autonome de Transport Timișoara. Orchestra a avut în componență mari vioriști, suflători, acordeoniști, contrabasiști, violonceliști, contrași, țambaliști. A lansat, de asemenea, soliști de prestigiu ai muzicii bănățene ca: Ana Pacatiuș, Tiberiu Ceia, Sonia Vlaicovici Butaș, Dumitru Constantin, Dumitru Chepețan, Ilie Martinescu, Ion Cristoreanu, Antoaneta Mandan, Vioara Iost, Rodica Dima, Ileana Chinezoni, Vetuța Merticaru, Livia Ilcău, Aurelia Magnici
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Știri Nici un alt instrumentist din lume nu a mai primit această invitație din partea artistului japonez Unul dintre cei mai buni și valoroși țambaliști din lume, Marius Mihalache va cânta în deschiderea concertului pe care pionierul stilului muzical new age, KITARO îl va susține în data de 2 martie la Sala Palatului din București. Alegerea a fost făcută de reprezentanții artistului japonez, impresionați în
KITARO IL INVITA PE MARIUS MIHALACHE SA CANTE IN DESCHIDEREA CONCERTULUI SAU [Corola-blog/BlogPost/98813_a_100105]
-
lui parteneră în ritmul unui foxtrot care a uimit cele două perechi. Cum de cunoștea Petrică Armonistul să cânte din gromatica sa foxtrot? Era, de fapt, un fel de foxtrot, care, după ce s-au adaptat și ceilalți doi - vioristul cu țambalistul - a mers destul de bine. Te puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
lui parteneră în ritmul unui foxtrot care a uimit cele două perechi. Cum de cunoștea Petrică Armonistul să cânte din gromatica sa foxtrot? Era, de fapt, un fel de foxtrot, care, după ce s-au adaptat și ceilalți doi - vioristul cu țambalistul - a mers destul de bine. Te puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
lui parteneră în ritmul unui foxtrot care a uimit cele două perechi. Cum de cunoștea Petrică Armonistul să cânte din gromatica sa foxtrot? Era, de fapt, un fel de foxtrot, care, după ce s-au adaptat și ceilalți doi - vioristul cu țambalistul - a mers destul de bine. Te puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
SOROCA, REPUBLICA MOLDOVA 1. Mihai Boldescu dirijorul fanfarei 2. Gaidău Vadim trompetă 3. Vesti Ion trompetă 4. Burlacu Victor trompetă 5. Vrabii Sergie trompetă 6. Șorici Octavian clarinet 7. Nicolaev Adrian clarinet 8. Ciornii Marcel trombon 9. Midone Maria trombone 10. Țambalist Nicolae bariton 11. Pogor Serghei tenor 12. Malarău Gheorghe tenor 13. Vesti Maxim bas 14. Bârgău Sandu percuție Fanfara a luat ființă în anul 1980. Primul dirijor al ei a fost: Ion Teacă. Alți dirijori au fost: Ion Ivăneș, Vasile
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
strict pentru concerte, dar atunci farmecul e mult diminuat, cum a fost această ediție pentru mine. Am pierdut deci ziua de joi cu Berti Barbera & 4Given, cu Voer, dar mai ales cu Marius Mihalache, foarte apreciat pe plan internațional ca țambalist. El a fost ales să cânte în deschiderea concertului Chic Corea de la București și, împreună cu Irina Sârbu, a susținut un spectacol care, din auzite, a ridicat publicul în picioare și l-a făcut să danseze în draci. În rest, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
01.1925 în localitatea Răculești, raionul Criuleni, și Maria), născut la data de 8 iulie 1988 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. V. Belinski nr. 59, ap. 87. (3.044 bis/2004) 98. Țambalist Ghenadie, fiul lui Vasile (fiul lui Profir și Ana, născută la 4.07.1909 în localitatea Voinova) și Iulia, născut la data de 6 martie 1981 în localitatea Voinova, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
ORDIN nr. 1.355/C din 20 mai 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199193_a_200522]
-
Ce-i mai dulce ca alvița", " Cine iubește și lasă", "Geaba mă mai duc acasă", "Mărie și Mărioară", "Țigăneasca", " Când o fi la moartea mea". La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România. În 1938, Maria Tănase cântă în renumitul restaurant de lux „Luxandra
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
(n. 1927, București — d. 24 octombrie 1996, București) a fost o solistă de muzică lăutărească de etnie romă (țigănească). A fost supranumită "regina cântecului lăutăresc". S-a născut în 1927 în București, fiica țambalistului Constantin Puceanu (care cânta la Hanul lui Manuc) și nepoata violonistului Ion Puceanu din Teiș, Dâmbovița (de la care etnomuzicologii au înregistrat pe disc în anii '30 o variantă antologică a cântecului epic "Meșterul Manole"). A avut 5 frați: Culina, Veselina
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
ca Nicolae Florian, Nicolae Vișan, Nicolae Crăciunescu și Marcel Budală. Începând cu 1973 practic toate înregistrările de până la sfârșitul carierei sunt realizate alături de formația lui Ion Onoriu, orchestră căreia se alătură mai târziu clarinetistul Mieluță Bibescu, trompetistul Costel Vasilescu și țambalistul Toni Iordache. Gabi Luncă a fost invitată special de președintele României, Nicolae Ceaușescu, să-i bine dispună pe guvernanții ce se aflau în vacanță la Comorova. Versurile "„Un părinte poate crește/7-8 copii sau 10/ Dar 10 cu minte nu
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
Moldovan, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Ion Luican, Ioana Radu, Mia Braia, Maria Pietraru, Alexandru Grozuță, Gică Petrescu, Dona Siminică, Constantin Eftimiu, Ștefan Lăzărescu, Emil Gavriș, Dan Moisescu; naiștii Fănică Luca, Damian Luca, Radu Simion; clarinetiștii Luță Ioviță și Iliuță Rudăreanu; țambaliștii Mihai Ion Shină, Iancu Fieraru, Gheorghe Pandele, Andrei Pavel, Stela Marinescu-Ciuciu; cobzarii Ion Zlotea și Ion Păturică; acordeoniștii Marcel Budală, Ilie Udilă, Nicolae Crăciunescu; fluieriștii Ion Văduva, Damian Cârlănaru, Ion Vădeanu; taragotiștii Haralamb Ioviță și Ion Luță Ioviță etc. Repertoriul
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
(n. 1913, București - d. 1996, București), pe numele său real Dumitru Marinescu, a fost un țambalist virtuoz din România. Născut în 1913 în București, țambalist vestit în a doua jumătate a secolului XX, a fost un interpret de excepție al instrumentului său, posedând o tehnică și o expresivitate deosebită. Din 1920 începe să învețe să cânte
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
(n. 1913, București - d. 1996, București), pe numele său real Dumitru Marinescu, a fost un țambalist virtuoz din România. Născut în 1913 în București, țambalist vestit în a doua jumătate a secolului XX, a fost un interpret de excepție al instrumentului său, posedând o tehnică și o expresivitate deosebită. Din 1920 începe să învețe să cânte la țambal, cu renumitul țimbalist Lică Ștefănescu. Tot de la
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
nene", foarte cunoscut prin interpretările anterioare ale Ioanei Radu. Aceste variațiuni au fost transformate, prin acompaniament orchestral-simfonic, de către Constantin Arvinte și cedate lui Toni Iordache (ce a interpretat această compoziție în 1974 cu orchestra simfonică din Tokio). În memoria sa, țambalistul Anatol Cazanoi a interpretat aceeași temă, în 1999, la Filarmonica din Chișinău, sub bagheta lui Gheorghe Mustea. În 1983 realizează ultimele sale înregistrări la Radiodifuziunea Română, piese ce au rămas în fonoteca de aur a Radioului. Printre ele se numără
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
său) și tot aici compune, în stil rusesc „Armonica” și „Ruseasca”. În 1914 se întoarce în țară, odată cu începutul Primului Război Mondial, și cântă la restaurantele „Cișmigiu”, „Enescu”, „Gradina Otetelișeanu” și „Iordache”. La ultimul dintre acestea cântă în taraful celui mai tehnic țambalist al Bucureștiului perioadei, Lică Ștefănescu. În perioada 1916 - 1918 își câștigă și supranumele, în Germania, de „Weltberuhmte rumanische Violinvirtuose” (faimosul violonist virtuoz român). În 1918 participă la un recital alături de George Enescu la Teatrul Național din Iași, iar în 1921
Nicolae Buică () [Corola-website/Science/321137_a_322466]
-
originar din Argeș. S-a născut pe 1 august 1905 în comuna Merișani, jud. Argeș. Învață vioara de la Stan Taloș, muzicant din satul apropiat Valea Mărului, și desfășoară încă de foarte tânăr o intensă activitate de lăutar (inițial și de țambalist până în 1915) la clăci, nunți, hore țărănești ori în cârciumile și hanurile vremii. Din 1923 face parte din taraful vestitului Cantică Boeru din Stâlpeni, iar din 1927 cântă în numeroase localuri din București („11 iunie”, „La trei lei”, „Oituz”, „Cercul
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
Din 1930, Petrică Moțoi conduce una dintre cele mai bune orchestre din capitală, fiind invitat să concerteze cu regularitate la postul de Radio București. În orchestra sa se număra violonistul Ionel Budișteanu, pianistul Grigore Dinicu (fiul violonistului Grigoraș Dinicu) și țambalistul Mitică Ciuciu. Soliștii vocali ai grupului erau Alexandru Grozuță, Ion Luican, Liana Mihăilescu, Lili Stănculescu, Eugenia Frunză etc. În 1935, când avea angajament la restaurantul „Poiana Carpaților”, postul național de Radio transmitea în direct „concertul nocturn” din cadrul acestui stabiliment, odată
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
comuna Iordăcheanu - județul Prahova, d. 1998, Ploiești, județul Prahova) a fost un cunoscut acordeonist virtuoz din România. S-a născut la data de 19 aprilie 1936 în satul Mocești, comuna Iordăcheanu, județul Prahova, fiind cel de-al treilea fiu al țambalistului Valter Tudorache. În 1948 cântă la prima sa nuntă cu acordeonul. În 1954 este angajat la Orchestra ansamblului de muzică populară „Flacăra” a Filarmonicii din Ploiești, dirijor fiind, în perioadă, violonistul Nicu Beliguță, unde învață notele muzicale. În perioada 1956-1960
Ștefan Tudorache () [Corola-website/Science/323343_a_324672]
-
lăutărească de mahala. S-a născut la începutul anilor 1900 în Valea Argovei, județul Călărași, într-o familie de lăutari vestiți în zonă. Mai avea doi frați, ambii lăutari: Sterică Vișan, care cânta cu țambalul mic și Niculae Vișan, ajuns țambalist în cadrul Orchestrei de muzică populară Radio. Devine activ începând cu anii 1930 când se stabilește în București și își începe angajamentele la restaurantele din zona Gării de Nord, Herăstrău și Floreasca. Debutează în 1936 la casa de discuri Electrecord împreună cu taraful său
Fănică Vișan () [Corola-website/Science/322600_a_323929]
-
stabilește în București și își începe angajamentele la restaurantele din zona Gării de Nord, Herăstrău și Floreasca. Debutează în 1936 la casa de discuri Electrecord împreună cu taraful său, înregistrând piese și jocuri lăutărești clasice.. Din componența formației sale făcea parte și tânărul țambalist Mitică Ciuciu. În perioada 1940-1957 face două serii de înregistrări pentru arhiva Institutului de Etnografie și Folclor, unele cu taraful său, altele acompaniat la țambal de fratele său, Sterică Vișan. În 1958 înregistrează un disc vinil mic, împărțit cu Dona
Fănică Vișan () [Corola-website/Science/322600_a_323929]
-
(n. 1936 București - d. 19 august 2012 București), pe numele său real Petre Marinescu, a fost un țambalist virtuoz din România, fiul marelui țambalist Mitică Ciuciu. Născut în anul 1936, încă de mic acesta începe să învețe să cânte la țambal de la tatăl său la fel ca și sora sa, Verginica Ciuciu. Cântă împreună cu tatăl său la nenumărate
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]
-
(n. 1936 București - d. 19 august 2012 București), pe numele său real Petre Marinescu, a fost un țambalist virtuoz din România, fiul marelui țambalist Mitică Ciuciu. Născut în anul 1936, încă de mic acesta începe să învețe să cânte la țambal de la tatăl său la fel ca și sora sa, Verginica Ciuciu. Cântă împreună cu tatăl său la nenumărate evenimente sau concerte, unde se face
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]
-
evenimente sau concerte, unde se face cunoscut din ce în ce mai mult. Pe 4 februarie 1945, la doar 9 ani, apare în concertul de debut al Orchestrei „Doina Românească” a lui Petrică Moțoi, interpretând într-un trio de țambale alături de tatăl său și țambalistul Victor Manu, un celebru preludiu de Serghei Rahmaninov. În 1960 devine țambalist al Orchestrei de muzică populară Radio, cântând sub bagheta unor mari dirijori precum Victor Predescu, Radu Voinescu, Marius Olmazu și mai ales Paraschiv Oprea. În 1961, cu ocazia
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]