1,107 matches
-
ȚUCULESCU, artist craiovean ce a văzut lumina zilei pe 19 mai 1910 a redat natura românească, spațiul acesta minunat, prin intermediul sentimentelor și trăirilor. Creația sa este o continuitate a limbajului arhaic, exprimat prin intermediul expresionismului. S-a inspirat din semnele decorative țesute, cusute, incizate sau excizate de țăranul român și le-a inclus în propriile sale creații, organizându-le spațial, încercând astfel să-și construiască un alt mod de comunicare. Lucrările sunt vizibil geometrizate, ritmate, având o atmosferă fantastică. Foarte bun colorist
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
se topească. Un ghiocel ce vroia să se încălzească la lumina soarelui cel blând a scos somnoros căpșorul din zăpadă. Atunci, a văzut-o pe măicuța lui cea bună, pe care o iubea nespus de mult, ce-i dăruise plăpumioara țesuta în mii și mii de steluțe sclipitoare. Curios, ghiocelul a întrebat-o : - Măicuța mea, de ce ești tristă? - Cum să nu fiu supărată, daca soarele arzător îmi strică haină albă și-mi despodobește orașul frumos gătit! - Nu fii tristă! Timpul repede
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
conifere zugrăveau pe cer verdele lor tonic și plin de speranță, în curbe line, interminabile. Și mașina își făcea loc printre copacii pădurilor din apropiere care nu te lăsau să vezi altceva, obligându-te să privești coloritul și frumusețea dantelelor țesute... Lipsea doar glasul tainic al pădurii, fiind acoperit de zgomotul motorului mașinii și foșnetul aerului șoselei. Cunoscut și ca The Mountain State, statul West Virginia cu Capitala la Charleston s-a desprins din Commonwealth of Virginia în timpul Războiului civil american
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
din coșul de cumpărături, datorită elementelor nutritive pe care le conține. Carnea de pește este bogată în proteine, lipide, vitamine și minerale, astfel putând să înlocuiască orice alt tip de carne. În plus, aceasta este ușor digerabilă, deoarece nu conține țesut colagen fibros. Carnea de pește este o parte importantă dintr-o nutriție echilibrată, fiind o principală furnizoare de grăsimi esențiale omega-3, cu rol în dezvoltarea și menținerea performanței intelectuale, precum și în protecția sistemului cardiac. Peștele este considerat a fi și
Relansarea consumului de peşte by http://www.zilesinopti.ro/articole/6179/relansarea-consumului-de-peste [Corola-blog/BlogPost/97880_a_99172]
-
mai e așa căldură nici pe stradă nici pe drum căci a toamnei vii alură se arată prin oraș ba zburând pe bulevard ba cântând în parcul mare ba săltând pe trotuar fără chip și asemănare ci-n mireasma ei țesută ca o floare-n amintiri s-o surprinzi și să te miri iar pe degete de toamnă 04 SEPT. 2016 CLUJ Referință Bibliografică: Degete de toamnă / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016
DEGETE DE TOAMNĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1473277416.html [Corola-blog/BlogPost/375834_a_377163]
-
le vedem vreodată. Însemnările scriitoarei Milena Munteanu te cuceresc de la bun început prin felul în care știe să descopere partea de poezie a locurilor, să citească evenimentele care refac istoria unor popoare, trecutul glorios al unor localități, poveștile unor clădiri țesute și păstrate în tainițele timpului, căci autoarea străbate locurile făcând cunoștință cu lumea prin senzații, imagini și idei. Ducându-și existența într-un mediu cultural exact, Milena Munteanu știe să stăpânească exuberanța în fața imaginilor locurilor vizitate, poate să-și tempereze
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
în nemuriri. Gândul rătăcește-n ceruri Printre norii grei, de plumb, Sufletul dezmiardă țeluri Care-n flori de rouă plâng. A rămas doar ceasul serii Ce măsoară așteptări, Iar la porțile durerii Bat secunde-n nerăbdări. Trece pasărea iubirii - Zbor țesut în veșnicii, Elixir al fericirii Presărând melancolii. Curge un izvor de vise Împletind cărări de dor, Pietrele adorm aprinse De-un fior nepierior. Mai suspină câte-o floare În mătase lăcrimând, Vântul treieră prin boare Bobul de nectar plăpând. Clipe
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
de zarzăr sau măr, / mândră codană / cu flori prinse-n păr; / Brâu curcubeu / ca ploaia de vară. / Soare-mpărat / lucind peste țară. // Timp petrecut / pe-o dungă de vară, / cântec arzând / pe-o verde chitară. Triluri doinite / de privighetori, / cămăși țesute, / minuni printre flori...”). Poezie originală, totuși, cu mari puteri plasticizante. Versuri cu efect instantaneu, impresionante. „Apa țâșnește / din uger de stâncă, / Lacrimi de înger / spre valea adâncă”. Și mult idealism. „Răscruci de vânturi / Sus printre creste, / [...] // Crâmpei de codru / Suiș
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
țese alte pânze sau parcă-l văd țesând acolo-n prag de vremi privesc un cod deschid în mine altul vecini de gând adună chei în lotus apoi o candelă se-aprinde-n ochii orbi mai știe cineva din câte fire păianjenul țesut-a-n capul cheii cuib și colb de ce s-a adunat în crăpătura din poarta-nchisă sau deschisă între lumi pe cine-așteaptă sfoara să o schimbe sau să o împletească iar și iar în mâna-mbătrânită printre ierburi sau printre spice
PRIVESC UN COD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1452970284.html [Corola-blog/BlogPost/378450_a_379779]
-
are parfumul săruturilor tale să simt atingerea gândurilor tale din diminețile fierbinți de vară. iubite, simți cum sufletele noastre dansează pe melodia tainelor vieții care sparge stânca tăcerii de ieri? vreau ca noi, să amăgim timpul hain cu un vis țesut, cu fire de suflet albastru sa prindem aripile veșniciei în zborul liber al dragostei. Referință Bibliografică: În valuri de iubire / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299, Anul I, 26 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ÎN VALURI DE IUBIRE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_valuri_de_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/356778_a_358107]
-
a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, un nou român al scriitorului CORNEL BOTEANU, intitulat IOVANA. Că un erudit ce se vădește a fi, CORNEL BOTEANU abordează - sub pretextul unei povești cu un ethos special (prin care transpare iubirea țesuta cu fir alb de borangic) - atât redescoperirea, transcrierea, interpretarea unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_noua_aparitie_li_gheorghe_stroia_1353474977.html [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]
-
poezia de iubire degajă atâta feminitate încât poate trezi dorința în fiecare bărbat să întâlnească o asemenea femeie în viața lui. În timpul lecturii, versul devine muzică și te lași furat de vraja sonoră. Georgeta Resteman este născută poeta, parcă toată țesuta din versuri, încât te întrebi, cum de nu s-au revărsat asupra ei chiar din prima tinerețe. Stăpânind meșteșugul de a scrie versuri, poeziile ei curg fără piedici și ne dau impresia că le scrie cu cea mai mare ușurință
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute „șabace”, iar pe ia, albă ca zăpada, a dragei bunici, râuri cu flori la muscă(cruciulițe). Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara sau cu brâul roșu, țesut tot de ea. Brâul era ornat cu mărgeluțe albe cusute cu dragoste și migală, de pe vremea când era încă flăcău. În Postul mare începeau „sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
de luptători. Când vorbește, domnul Crețeanu își strânge cobza la piept. O mângâie. Bardul poartă opinci în picioare, o cameșă lungă, cusută cu fir albastru, încinsă cu un brâu tricolor și pe deasupra are o haină groasă, lungă, de culoare închisă, țesută, peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă o cojoacă mițoasă de oaie, pe mine m-a purtat gândul la dacul coborât de pe columna lui Traian. Un vlăstar al acestui neam, ce duce mai departe tradiția din străbuni în dulcele
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
în dezordine, fără să constituie încă un roman sau altceva bine definit. M-am apucat deci să citesc într-o doară și, brusc, am simțit că nu mai pot lăsa hîrtiile din mînă. În amestecul acela de impresii și întîmplări țesute haotic în jurul unui personaj destul de șters și lipsit de importanță epică (un anume Adam Fîntînă), apăreau amintirile lui Marin despre tatăl său, despre țăranul de cîmpie, așa cum trăia el, cu sărăcia și hîtroșeniile lui, înainte de comunism și de colectivizare. Imediat
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
Norocul va petrece”... - Da, da..., l-am întrerupt. Hai să privim spre Pământ, spre petecul acela mic al tărișoarei noastre... - Nu mai sunt ale noastre. Infinitul și veșnicia sunt ale noastre. Apoi Mihai a dat la o parte o perdea țesuta din ioni încarcați cu energia infinitului și în fața privirilor noastre s-a arătat, în toată splendoarea lui albastră, Pământul. A mai dat la o parte încă o perdea țesuta din același material și ne-a apărut tărișoara noastră cu toată
ÎN CER CU EMINESCU PRIVIND PĂMÂNTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_cer_cu_eminescu_privind_pamantul.html [Corola-blog/BlogPost/348427_a_349756]
-
ale noastre. Apoi Mihai a dat la o parte o perdea țesuta din ioni încarcați cu energia infinitului și în fața privirilor noastre s-a arătat, în toată splendoarea lui albastră, Pământul. A mai dat la o parte încă o perdea țesuta din același material și ne-a apărut tărișoara noastră cu toată istoria ei. A mai dat la o parte încă o perdea și a apărut Prezentul. - Eminescu este cadavrul din debara, l-am auzit pe unul Patapievici. A fost un
ÎN CER CU EMINESCU PRIVIND PĂMÂNTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_cer_cu_eminescu_privind_pamantul.html [Corola-blog/BlogPost/348427_a_349756]
-
și muzici noi. Potrivit comunicatului de presa-Meșteri iconari și cruceri ne vor petrece în zilele de 9, 10 și 11 septembrie, de la zece dimineața până la șase seară în curtea Muzeului. Vom privi și târgui icoane, izvoade, pristolnice, pecetare, miniaturi, îngeri țesuți, troițe și cruci, dar, mai ales, le vom asculta poveștile despre meșteșugul și atelierele lor. Anul acesta, se va redeschide seria Portrete / ateliere, începută de MȚR în 2003. Corina Petculescu, iconar, si Paul Balaci, crucer din satul Sălcia, vor pune
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
miile de muncitori din întreprinderile orașului, deci consumatorii care frecventau aceste unități. Întreprinzătorii de după 1990 au încercat diverse activități, însă toate erau în domeniul comerțului. Nimic nu s-a întreprins pentru producție. Cooperația meșteșugărească din oraș unde se produceau covoare țesute care mergeau la export și-a încetat producția! Avea o sală de croitorie care s-a desființat, unde se confecționau salopete și multe articole pentru cetățenii din oraș sau împrejurimi. Existau și alți meseriași care acum nu mai activează. Acum
2 UNDE EŞTI COMUNISMULE? CE A FOST, CE A MAI RĂMAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1423434031.html [Corola-blog/BlogPost/340175_a_341504]
-
închipui niciodată chipul „mamii”. Dar o vedeam în rochia „înverigată” de petec (țesătura deasa de lâna, din care se făceau rochii, cioareci, obiele și străcători), croita dintr-o bucată, ”din umere pan în pământ”, încinsă la mijloc cu o brăcire țesuta tricolor. - Can o murit mama, ieream de șeptesprazăce ani. Ea o murit până-n Paști cu câteva dzâle, tatuțu până-n Creciun. Ș-am uitat atunci rugăciunea, bag sama că ierea până-n Paști și rugăciunea ierea cu patimile lu Cristos. A doua
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
și-aplecați Plouă și norii cu Sirenele-împreună Murmură cânt de-împăcare și furtună Noaptea-i gândirea lungă spre zori Sfetnic cu-aripi de poți și vrei să zbori! Plouă cu doruri agățate pe frunze Vântul pictează pe lungile pânze Păienjenișul țesut pare de diamant O boare răcoroasă-i-n zorii care zac. Referință Bibliografică: TIMPUL A ÎNCETAT SĂ EXISTE / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2334, Anul VII, 22 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate
TIMPUL A ÎNCETAT SĂ EXISTE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1495466042.html [Corola-blog/BlogPost/371457_a_372786]
-
să îl spună, să nici nu-l caute! Lăsați copiii mari, încalte! Și Țepeș - Oul a fost tras în candelabrul stins! Mădălina Frumuselu și Marină au dus primul lor buchet de crini gitani - la primul lor spectacol contemplat sub cortina țesuta cu mâna Fabricii Independența - Greței Iosefina Stoia, la trei vârste: 3 - 26 - și La Mulți Ani! 8 iunie 2000 Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/asa-este-daca-vi-se-pare-de-carlo-goldoni-cronica-de-teatru-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]