61 matches
-
și în străinătate, prin participarea la târguri naționale și internaționale, în Europa, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, America, Thailanda. Crăcană Rodica, Costești, Vâlcea, aduce la târg țesături în război, pe orizontală, gen scoarță oltenească. Firele lucrate cu suveica sunt din lână Țigaie sau Țigaie în amestec cu Țurcană, în culori naturale: gri, alb, negru, combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile sunt alese în funcție de starea sufletească a creatoarei căreia lucrul în războiul de țesut îi aduce
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
străinătate, prin participarea la târguri naționale și internaționale, în Europa, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, America, Thailanda. Crăcană Rodica, Costești, Vâlcea, aduce la târg țesături în război, pe orizontală, gen scoarță oltenească. Firele lucrate cu suveica sunt din lână Țigaie sau Țigaie în amestec cu Țurcană, în culori naturale: gri, alb, negru, combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile sunt alese în funcție de starea sufletească a creatoarei căreia lucrul în războiul de țesut îi aduce relaxarea după
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
tei, ceapă, cafea etc. Culorile sunt alese în funcție de starea sufletească a creatoarei căreia lucrul în războiul de țesut îi aduce relaxarea după munca zilnică. Maria Neamțu din Măldărești, județul Vâlcea, lucrează covoare oltenești, țesute în gherghef din lână de oaie Țigaie, în culori naturale: alb, gri, negru sau vopsite în război: roșu, bleumarin, roz, bleu. Niculescu Cristina, Stoenești, județul Vâlcea, creează obiecte de îmbrăcăminte și costume populare din borangic obținut de la viermii de mătase din crescătoriile proprii. Nicoară Raveca, meșter popular
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
când din ură Am ales cum am ales, Ciobănesc de corcitură Fără-al turmei interes, Tot în haită ne jupoaie,t Numai blana și-au schimbat, Și-am făcut-o iar de oaie Iar ei au făcut iar blat... Bârrr țigaie, bârrr țurcană, Bârrr oiță merinos... Vei rămâne fără blană, Soarta-ți meriți, meri în... os! Referință Bibliografică: Doi păcălici.... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1427625101.html [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în ghem alb și rotund, iar mai târziu, cârligele din lemn de carpen sau salcâm - meșeterite migălos cu briceagul cu prăsele de os - croșetează și împletesc
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
ANZ în conformitate cu art. 7(3) al Regulamentului (UE) nr. 807/2014 , după cum urmează: ● Ovine: - Țigaie cu cap negru de Teleorman - Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) - Karakul de Botoșani - Merinos de Suseni - Merinos Transilvănean - Merinos de Cluj - Merinos de Palas - Țigaie - varietatea ruginie ● Caprine: - Carpatina - Alba de Banat ● Taurine: - Sura de Stepă ● Bubaline: - Bivolul românesc ● Ecvidee: - Furioso North Star - Huțul - Gidran - Semigreul românesc - Shagya Arabă - Nonius - Lipițan ● Porcine: - Bazna - Mangalița Pachetul 8 "Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272141_a_273470]
-
ANZ în conformitate cu art. 7(3) al Regulamentului (UE) nr. 807/2014 , după cum urmează: ● Ovine: - Țigaie cu cap negru de Teleorman - Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) - Karakul de Botoșani - Merinos de Suseni - Merinos Transilvănean - Merinos de Cluj - Merinos de Palas - Țigaie - varietatea ruginie ● Caprine: - Carpatina - Alba de Banat ● Taurine: - Sura de Stepă ● Bubaline: - Bivolul românesc ● Ecvidee: - Furioso North Star - Huțul - Gidran - Semigreul românesc - Shagya Arabă - Nonius - Lipițan ● Porcine: - Bazna - Mangalița Pachetul 8 "Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274129_a_275458]
-
în regiunile Crișana și Maramureș, prin încrucișarea berbecilor "Merinos" (import Franța) cu oi autohtone. Formarea acestei rase a început la sfârșitul secolului al XIX-lea prin încrucișări de absorbție dintre berbeci din rasele Merinos Negretti și Merinos Rambouillet cu oi Țigaie și Țurcană. Heterogenitatea accentuată a indivizilor rezultați a determinat utilizarea ulterioară a berbecilor de rasă Merinos precoce german, Merinos de Stravopol și Merinos de Palas în vederea masivizării și lungirii fibrelor de lână. S-au utilizat sporadic și în număr mic
Merinos de Transilvania () [Corola-website/Science/304456_a_305785]
-
dinților. în același timp, cu suluri diferite, se asigură lățimea dorită a stativelor. Pe aceleași stative se țes și pânza și covoarele. Cele mai fine țesături de pânză, folosite la confecționarea cămășilor femeiești, erau cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite cu mocușori, țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
efective s-au înregistrat în sudul țării: în Câmpia Română și Dobrogea. Alte zone importante sunt: Câmpia de Vest (îndeosebi județul Timiș) și sudul Transilvaniei, ultima fiind de veche tradiție. Se cresc îndeosebi oi cu lâna fină și semifină (merinos, țigaie), dar, mai ales la munte, încă se mai menține o rasă tradițională, cu lână grosieră (țurcana). Un loc aparte ocupă estul Moldovei, unde se cresc oi karakul, pentru blănițe de calitate superioară. Creșterea porcinelor pentru carne și grăsime este, în
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
punând deasupra câte o căldare cu apă, care fierbând, pun într-însa coconurile și pe urmă trag de pe ele borangicul cel necăjit... Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena Savin. Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de port specifică pentru lucrătorii la pădure și crescătorii de oi, ițarii se îmbracă cu multă ușurință, chiar și noaptea, în condițiile specifice ale practicării acestor ocupații. Ițarii „de buni’’ se confecționau din urzeală de bumbac și „bătaie” din lână țigaie fără a se da la chiuă. Aceștia se purtau pe timp de vară, fiind mai subțiri, deci mai comozi și mai practici. Bărbații se încingeau cu brâie late și lungi (Ion Guțu și Dumitru Tofan) învârstate cu dungi roșii, galbene
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vițel, un tăuraș la îngrășat, 10-20 oi, o scroafă cu 10-12 purcei și un porc la îngrășat, 40-50 păsări, un cal de muncă, uneori 5-6 familii de albine); Efectivele de ovine care se cresc în gospodăria țărănească sunt de rasă Țigaie și Țurcană adaptată la condițiile pedoclimatice din zona colinar- montană a județului; Condițiile pedoclimatice diferite în zona colinar-montană a Moldovei, față de șes, determină creșterea și exploatarea de preferință a vacilor de lapte și a metișilor acestora adaptate cerințelor aspre
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
țesut scoarțe și covoare și chiar la cusutul carpetelor. A predominat rasa țurcană de culoare neagră, albă sau brumărie, rasă mixtă, bună de lapte și pentru pielcele de miel. în timpul colectivizării au fost aduse la noi și oi din rasa țigaie, rasă bună pentru lapte, dar și pentru lână. în momentul de față mai există puține exemplare pe teritoriul comunei Hudești. Acum când a scăzut rolul lânii, mai ales după revoluție, mulți hudeșteni au vândut oile. în comună există totuși câteva
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trifoi, borceag), mulțumindu-i în mod deosebit pe ciorăneni. În schimbul muncii la fermă, copiilor de școală, angajați ca zilieri în timpul vacanței de vară, în loc de bani li se dădeau, la valoare corespunzătoare, în prezența părinților, oițe sau vițelușe de rasă nobilă (țigăi și bălțate de Bărăgan) sau purcei (rasele York sau Bazna) iar în dar, fără plată, ca premii, pomi fructiferi altoiți (pruni renglote, cireșe pietroase etc.). Familiilor cu soți sau copii concentrați, cu vite rechiziționate, li s-a asigurat lucrarea pământului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și un armăsar de aceeași speță. Un cal de tracțiune - 40.000 de lei; un berbec din rasa „țigaie” - 6.000 de lei iar din rasa „țurcană” - 5.000 de lei. Oaia „țurcană” costa 3.000 de lei iar una „țigaie” - 4.000. Un taur de rasă costa 40-50 de mii lei iar o vacă - 30 de mii. Un bou de tracțiune ajunsese la 40 de mii lei iar un porc de 100 de kg. - 10.000 de lei. Un stup
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
achiziții erau jignitor de mici pentru cei care trudeau din greu la creșterea animalelor pentru carne. La data de 21 februarie 1949, Ministerul Agriculturii s-a gândit să propună sau chiar să impună crescătorilor de oi din județul Tutova rasa „țigaie”. În acest sens au început a circula hârtiile dintre minister și Servicul Sanitar Veterinar Tutova. Capul uneia dintre ele suna așa: „În vederea stimulării creșterii animalelor de reproducție și pentru a da criterii uniforme Comisiilor de cumpărare (subl.ns.) se stabilesc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prețul zilei oferit de COMCAR (subl.ns.)”. Iată ce prețuri oferea această adevărată căpușă lipită cu forța de către bolșevici țăranului român: „Tauri 8-12 luni: cal.I - 3 lei/kg; 12-16 luni: 3,5 lei; 16 24 luni: 4 lei. Berbeci țigăi adulți: 4 lei/kg. Mieluțe și berbecuți țigăi 3 luni și jumătate: 1,5 lei/kg”. Trebuie amintit faptul că în anul 1949 era încă în vigoare stabilizarea monetară din 1947 așa că poate fi făcută lesne o comparație a prețurilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce prețuri oferea această adevărată căpușă lipită cu forța de către bolșevici țăranului român: „Tauri 8-12 luni: cal.I - 3 lei/kg; 12-16 luni: 3,5 lei; 16 24 luni: 4 lei. Berbeci țigăi adulți: 4 lei/kg. Mieluțe și berbecuți țigăi 3 luni și jumătate: 1,5 lei/kg”. Trebuie amintit faptul că în anul 1949 era încă în vigoare stabilizarea monetară din 1947 așa că poate fi făcută lesne o comparație a prețurilor, când un kg. de carne în viu de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]