36 matches
-
De exemplu: trebuia, că altfel nu se putea, să mă abat un pic pe la groapă, să culeg o țâră de măcriș , de pe buza ei, pe care îl mestecam cu plăcere savurându-i gustul acrișor. Apoi, musai trebuia să culeg destul țipirig din care, împreună cu verișoara mea să împletim mese și scaune pentru păpușile noastre, nu mai mari de o șchioapă. Urma, în ordinea în care îmi ieșea în cale, o altă oprire, și anume să culeg un smoc de ...un fel
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494952662.html [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
plopi pe margine de drum, Ce șerpuind ,înalță dealul mai mult decăt îmi pare acum . Și după deal ,privirea-mi cată nerăbdătoare și avidă Splendoarea ierbii ca smaraldul ,retina-mi toată s-o cuprindă Iată Somova ! Lacul verde unde domnește țipirigul , Tăcut ,discret ,o parte a deltei care a uitat cum este frigul . Pontonul vechi din blană dură de care sunt legate vase , Umbrit de-o salcie bătrănă se pierde-n lacul de mătase . De o parte și de alta nuferi
SOMOVA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1439415084.html [Corola-blog/BlogPost/373292_a_374621]
-
el, clare, distincte, oare cât timp dormise între aceste cojoace mițoase ce emanau o căldură atat de plăcută ? Da, spunea cineva, ne lipseau câteva oi, și am plecat după ele, peste cine crezi că am dat lângă foltanu ăla de țipirig? uite, credeam că nu mai suflă ,și arătă cu degetul către pologul din față , off, mare noroc pe capu lui, mare !... recunoscu glasul lui moș Ion Oracă, și strânse și mai tare între dește o bucată de lemn de salcie
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
stropi, stalactite așteptând stalagmitele bolților trainice, am globurile verzi țepoase ale învelișurilor castanelor necăzute, pe cele albe pictate de marțipanul migdalelor decojite, iar în sân, păstrate să nu se spargă, le am pe cele roz strânse buchet elitrelor străvezii, dansatoarele țipirigului. Mă eliberez, umplu cu toate parchetul, scot bradul în balconul rece, las covor globurile și-mi zic, acum ai unde te hârjoni, dacă-ți faci și un tobogan vopsit, ești ca la McDonalds, avanti! Mă ridic greu ținându-mi cu
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1484281424.html [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
a asista la travaliu soției sale Maria, care zăcea pe pat fără cunoștință. Moașa, care venise dis-de-dimineață, adusese cu ea scaunul special cu orificiul pentru șezutul gravidei, clistir și ierburi pentru ameliorarea durerii, foarfecă, ață pentru tăierea cordonului ombilical, spirt, țipirig, oțet de levănțică pentru resuscitarea copilului sau a mamei, iască de stejar pentru stoparea sângerării. - Of! Doamne! Nu mai sosește doctorul acesta!..., se frământa maiorul în fața conacului construit în stil de culă 18 oltenească. Și ce vreme, Doamne! Au trecut
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
să vii dintre pod și armătura de lacrimă a căderii pe locul în care unii se laudă cu carele lor alții cu marmelada lor alții cu măritișul frunzei iată suflete unde-ai ajuns ochi peste creioane bastoane și câmpuri de țipirig nor de suspine ia-mi ciulinii dintre ceruri mie un ciuline crud prins în lâna timpului. Referință Bibliografică: Răscruce / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 197, Anul I, 16 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Alexandru Mărchidan
RĂSCRUCE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Rascruce.html [Corola-blog/BlogPost/366713_a_368042]
-
ale ionului de amoniu (NH4). Halogenurile și oxihalogenurile elementelor nemetalice se clasifică la poziția nr. 28.12. A. - CLORURI Sunt clasificate aici sărurile clorurii de hidrogen de la poziția nr. 28.06. Principalele cloruri clasificate aici, sunt: 1) Clorura de amoniu (țipirig, clorhidrat de amoniac) [NH(4)Cl]. Preparată prin neutralizarea clorurii de hidrogen cu amoniac. Mase cristaline, praf, flori sau turta obținute prin sublimare. În stare pură este incolora, gălbuie în cazul contrar, ea este solubila în apă. Este utilizată la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
realizează de fapt oxidarea acestui element: "Reacția de combinare" este reacția chimică în care doi sau mai mulți reactanți se unesc formând un singur produs de reacție. Formulă generală: A+B=AB De exemplu: amoniac + acid clorhidric = clorura de amoniu (țipirig): NH + HCl = NHCl "Reacția de descompunere" este reacția chimică în care un reactant se transformă în doi sau mai mulți produși de reacție. Formulă generală: AB=A+B De exemplu: carbonatul de calciu se descompune termic în oxid de calciu
Reacție chimică () [Corola-website/Science/314716_a_316045]
-
căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roșățea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscarița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
concentrată de acid clorhidric, respectiv în soluție concentrată de amoniac. Se apropie baghetele una de alta fără să se atingă. Cele două substanțe când se întâlnesc produc un fum că ceață (o substanță nouă numită științific clorura de amoniu, popular țipirig). CERNEALĂ INCOLORA Pe o foaie de hârtie albă, se scrie un text, cu o penița nouă, muiata într-o soluție apoasa de clorura de cobalt ÎI. Cand se va usca, textul va deveni invizibil. Va apărea acest text colorat albastru
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans).S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că sug „sângele rău”). Din punct
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans). S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că sug „sângele rău”). Desigur, despre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu vârfurile drepte; cleștele (petaj) cu vârfurile rotunde; nicovala dreaptă și Înaltă de circa 1 metru (palos) pe care se făceau reparațiile obiectului; ciocanul, patentul; un petic de blană pentru lustruire; foalele cu care se ațâța focul (cumpej sau mihaj); țipirigul (nisadiri) pentru curățirea impurităților de pe suprafață; oxid de zinc (tuteaua) pentru ca obiectul spoit cu cositor (arcici) să strălucească după finisare; dornul (zumbas) cu care se dădeau găuri pentru prinderea În nituri a mânerelor sau toartelor obiectelor. În lunile octombrie sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Lilium martagon), Cocoșel (Erythronium denscanis), Scânteiuță, Ceapa ciorii (Gagea pratensis, Colchicum autumnale) Poriu (Alium porrum), Aiu sălbatic (Allium ursinum), Țitron domnesc (Veratrum nigrum), Știrigoaie (Veratrum album) Familia Juncanacee. Pleșcioriță (Luzula erecta, Luzula sudetica), Foaie din dos (Luzula spicata) Familia Cyperacee. Țipirig (Scriupus compressus), Papură (Eriophorum gracile, Cyperus divisa), Floarea Crinului (Eriophorum vaginatum), Iarba-n trei fire (Carex davalliana), Bănicel, Cucuruzu ciorii (Carex obtusata), Paiu-lung (Carex acuta, Carex canescens), Flembioară (Carex atrata), Foaia băiatului (Carex flava) Familia Graminee. Spăranghină (Anthoxantum odoratum), Coada
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
liber și neavînd voie să se miște decît între Rubla, Însurăței și Călmățui, deportații intră în condiția unor ființe paleolitice în accepția elevată a cuvîntului: leagă cărămizi din chirpici, cu ele înalță ziduri și drept acoperiș pun bîrne acoperite de țipirig. Neavând apă, sapă fîntîni și, neavînd hrană, cultivă legume pe care le păstrează în beciuri. Pe scurt, retrăiesc forma primară a vieții în devălmășie, dar sub constrîngerea unor paznici care le interzic ieșirea din perimetrul lagărului. Comunitatea crește fără planuri
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
imprimată la Moscova, cu aplauzele publicului care cunoscuse versiunea originală, cât și mărturia Luminiței Vartolomei, care a însoțit compania Operei în acel turneu. De altfel, în bună parte, nici interpreții nu au contribuit la o configurare adecuată a piesei. Cristina Țipirig, de la Opera Națională Chișinău, a fost o Carmen fadă, fără nici o vibrație interioară. O simplă executantă a unor mișcări care i s-au dat. În schimb, Ovidiu Iancu, de la Opera Națională București, ne-a surprins plăcut prin câteva impulsuri personale
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
Emil Brumaru Se cățărase, Doamne, peste mine Verzuia prăbușire de lumine. Fruntea-mi fierbinte-o nădușise, albă, O rouă rea în rotunjimea-i calpă. Și-mi amorțeau picioarele în frigul Amurgului țepos ca țipirigul. Ci mai curgeau ceasornice și încă Îmi da tîrcoale-un înger, să mă strîngă Între aripi și să-mi surîdă numai O clipă, cît îi șterg de pe nimb spuma-i.
Clipa cea surâzătoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15084_a_16409]
-
șlefuit de apă-n rîuri, în pîrîuri de munte, cu avînt vertical, uneori de cascadă periculos de cristalină, de pură, de îmbietoare)... Ce-i în paranteză e în plus, mă bătu pe umăr, parfumat, o nimfoaică! Las-o baltă-n țipirig, adăugă, lungindu-se infinit... Și eu, ascultător, desenai o baltă estetică, nefiresc de adîncă în mijlocul obișnuit de agitat al săptămînii...
Murmuram o poveste de dragoste by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15216_a_16541]
-
Emil Brumaru Se cățărase, Doamne, peste mine Verzuia prăbușire de lumine. Fruntea-mi fierbinte-o nădușise, albă, O rouă rea în rotunjimea-i calpă. Și-mi amorțeau picioarele în frigul Amurgului țepos ca țipirigul. Ci mai curgeau ceasornice și încă, Îmi da tîrcoale-un înger, să mă strîngă, Între aripi și să-mi surîdă numai O clipă, cît îi șterg de pe nimb spuma-i.
Clipa cea surîzătoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15403_a_16728]
-
roată din spate lipsă, un ceas deșteptător pietrificat, un schelet de pisică, alb și curat, o baterie mare, cu hârtia mucedă și cu unul dintre elementi scos din stratul de smoală, bețișor de grafit uns cu vaselină și puțind a țipirig... Am înaintat de-a lungul peretelui curb mai mult de un sfert de oră, până într-un loc unde pânza de păianjen nu mai era atât de compactă. Un mare tunel, de câțiva 70 metri diametru, se deschidea în plasa
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]