1,474 matches
-
la genunchi în noroi și gheață lichidă.// }ăranii puneau cizme de cauciuc vitelor năpăstuite./ Eram,/ eram într-un stadiu avansat de melancolie" (Stadiu avansat de melancolie). ,Omul concret" își impune canonul printr-o metodică dezechipare a limbajului poetic de convenții. Abolind fervoarea ,caldă" cu care poetul tradițional se căuta pe sine, caută, printr-o fervoare ,rece", aspectele desubiectivizării, ale tranziției într-un univers obiectal care ,se visează" invers, de la obiect la subiect. Astfel subiectul devine un automat care înregistrează datele palpabile
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
breșă autentică în timpul profan,cel puțin un consens comunitar,o minimă împrospătare a legăturilor dintre noi.In consecință chiar și cea mai ipocrita “sărbătorire” este preferabila lipsei de sărbătoare,pur și simplu pt că ne aduce și ne ține impreuna.Abolim sărbătoarea și ce punem în loc?Alienarea “sinceră” a solipsistului?!! dragoș, ai citit textul “biserică strîmba” de pe blogul meu? îl găsești la “religie”. broken angel, da, va fi tot o adunare la fantana de la piata universității pe 22. tot cu lumanari
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
situatie (inflația mediatică) e neplăcută în primul rând pentru domniile lor. Dar ce faci domnia ta este pur si simplu o davada de nesimțire; îți imaginezi că cei treizeci și ceva de ani care te desparte de preopinentul tău pot fi aboliți de ...De ce, în fond? Să fie chiar atat de mult? Să nu fie, cumva, doar o altă formă, benigna dacă vrei, de “becalism”? (înțeleg aici nevoia tâmpa de flux mediatic). Și apoi...știe oricine cum îl cheamă pe “prietenul lui
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
mentalitatea, nu ortografia! Dar în 1990-1991, ortografia noastră "cea nouă" a fost adoptată. Scrierea "cu â din a" și formele sunt(em, eți) au fost adoptate, regulile ortografice din 1953 - ulterior, în 1965, modificate - au fost, cu democratică furie anticomunistă, abolite... Pentru ca, azi, după atîția ani, să se constate că normele academice nu-s (integral) respectate și să se simtă nevoia unor intervenții, în forță, ale Parlamentului! Avem deci o ortografie ce trebuie păzită prin legi. Dar... Niciodată în istoria culturii
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
corectitudine politică"). Prim-planul vieții politice nu mai este deținut de avocați și universitari, ci de specialiștii în economie. Nu mai există proiecte de viitor, dezbaterile publice se rezumă la discutarea unor aspecte ale prezentului. Marile canoane artistice au fost abolite. Lipsa unor criterii de evaluare duce la disoluția spiritului critic. Valorile și comportamentele sînt pe cale de a deveni unificate, actul cultural tinde spre un proces de democratizare. Nu se mai poate vorbi la ora actuală despre o listă de "mari
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
conservator, pentru prezervarea valorilor tradiționale și un atac la adresa globalismului, a corectitudinii politice și a mercantilismului frenetic, specifice epocii actuale. În subsidiar, apare drama omului care nu se poate adapta noilor realități, cu identitatea strivită într-o societate care a abolit valorile și regulile tradiționale și se lasă guvernată de principii anarhice. Toată această viziune asupra istoriei este prezentată prin prisma evoluției/involuției unui personaj narator, Sabin Carp, fost profesor de științe sociale (dată fiind problematica romanului, specializarea nu este întîmplătoare
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
cu alte instrumente, spațiul și timpul, memoria și tactilitatea, încremenirea și mișcarea. În acest vast univers, care se autogenerează cu forța irepresibilă a unui organism viu, toate granițile impuse de suficiența privirii și de limitele unei gîndiri excesiv de obediente se abolesc de la sine și creează premisele unui alt mod de existență senzorială și simbolică. Datele constitutive ale unui obiect, acelea care privesc direct materialitatea sa și ansamblul de tehnici care îl fac posibil, și realitatea lui simbolică, aceea care îi acreditează
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
trăiește. Calculul ei, fundamental eronat și definitiv inocent, este că artistul o va transporta direct în lumea ficțiunii ideale, acolo unde oamenii levitează și se interpătrund ca umbrele, bilanțurile contabile sucombă lin printre muzici celeste, iar metabolismul este și el abolit definitiv, asemenea sclaviei clasice. Că la adăpostul bărbii lui stufoase, ori pe lîngă viguroasa coadă amenajată la ceafă, se va termina definitiv cu socotelile, cu pisălogeala administrativă și cu scandarea zilnică a conturilor bancare. De partea cealaltă a mesei, cu
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
cinic devalorizatoare. Fabulosul depreciat e ca o plastilină din care mîna blazată a meșterului modelează figuri de-o eterogenie caracteristică, întrucît nu omogenitatea, unitatea viziunii îl mai interesează, ci însăși starea deprecierii, devalorizării fără scăpare. O stare lipsită de reguli, abolind orice disciplină. Existența corespunzătoare unei atari viziuni e și ea ostentativ degradată, umbră groasă a luminii mitice abolite. Departe de-a se instala în Olimpul hiperborean numit Valhala, poetul din Satu Mare preferă localul sordid, crîșma care e toposul adecvat al
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
senzualitate emblematică - veritabil antidot al copilăriei funciare - atinge chiar note licențioase, cum se întîmplă în Infernala comedie. Să menționăm că în dezavantajul bardului care se eclipsează astfel renunțînd la magia discreției care-i caracterizează producția reprezentativă, Codul melancoliei galante e abolit... Rezultă o proiecție sexuală peste toate cele ce sînt, un soi de pansexualism pe care-l cităm în cheia sa „decentă”: „Ochii care nu se văd/ Se uită unii la alții/ Făr’ a ști, ca printr-un văl/ Coborît lin
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
abandonare a preocupărilor majore și cu atît mai puțin un act degradat. Dimpotrivă, ele constituie o formă de asumare a realului în toate dimensiunile sale și o tentativă de recuperare a reziduului într-un alt cîmp de semnificații. Ierarhiile sînt abolite, materialele ignobile vindecate de suferința lor ontologică, balanța natură - artificialitate reechilibrată prin discurs și printr-o nouă infuzie de idealitate. 3. Creație și mitologie Dacă artiștii contemporani au neșansa de a fi prea puțin cunoscuți, artiștii clasicizați o au pe
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
familiei Tristán, una dintre cele mai bogate și mai influente familii din Arequipa. Iată de ce renunță la concepțiile-i burgheze și își propune să schimbe lumea. Soluția: pacifistă. Armata să fie dizolvată, să nu se mai fabrice arme, să fie abolită pedeapsa cu moartea � și asta în plină glorie a ghilotinei). Vrea să înfăptuiască și o revoluție socială: să fie eliminată inechitatea între sexe, exploatarea femeii de către bărbat, acceptarea divorțului, revizuirea instituției căsătoriei. Se ridică împotriva sclaviei, împotriva mănăstirilor în
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
Ei nu se comportă normal la vânătoare. Ei vânează rața pe apă, iepurele în țarc", spunea maestrul de vânătoare Șelaru, martor al masacrului de la Balc. Vânătoarea e, așadar, pentru oamenii despre care vorbesc, prelungirea unui stil de existență care a abolit orice moralitate, orice regulă și orice milă. Într-o țară în care oameni precum }iriac și Năstase fac legea (financiară, politică) n-avem nici un motiv să ne simțim la adăpost. Nici pe apă, nici în țarc.
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
merge către structurile constituite, către arhitectura intimă a formelor sau numai către semnificația morală a acestora, perspectiva nu se modifică esențial. Obiectul, sursa, reperul, sau oricum am vrea să-i mai spunem, părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului, și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și trebuie observată fascinația lui Mitroi
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
absența cenzurii, în condițiile apariției unei prese dezinhibate, sub toate aspectele, pentru a păstra interesul cititorilor și, pe de altă parte, dezorientarea publicului care s-a trezit în brațe cu o libertate la limita anarhiei într-o lume care a abolit peste noapte toate tabu-urile. Criza ficțiunii în anii '90 ține de cu totul alte cauze decît cea din anii '50 (concurența universului multimedia, rolul mecanismelor pieței, pauperizarea unor segmente importante ale populației), dar însuși faptul că această discuție se
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
celei de a III-a Internaționale după programul marxist - scrie el -, acceptând o altă experiență, un alt destin al spiritului decât cel trăit de suprarealism - nu va fi obligat el, oare, să-și scoată pălăria în fața lumii evenimentelor, pentru a aboli un trecut supus cauțiunii?" Adeziunea la dictatura proletariatului e privită, astfel, cu mari reticențe, pe linia unei gândiri ce refuza domnia și justificarea "Rațiunii", proclamată și de burghezie, și impusă contra a ceea ce ea considera drept "arbitrar, balet al omului
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
transcendență asupra tuturor celorlalte realități pe care le incorporează ca semn, inclusiv asupra realității literare: ce altceva face un poem care recuperează prozodii istoricizate, sau romanul care pastișează policier-uri? Este momentul în care diferența dintre copie și original este abolită. În literatura de după Ťsfîrșitul transcendențeiť cititorul caută semne pe care să le consume: Ťpoeziať din poezia modernă, antipoetică, Ťromanul polițistť dintr-un roman echenozian, de pildă, sau compunerea școlară în ultimul roman al lui T. O. Bobe. În privința statutului social
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
merge către structurile constituite, către arhitectura intimă a formelor sau numai către semnificația morală a acestora, perspectiva nu se modifică esențial. Obiectul, sursa, reperul, sau oricum am vrea să-i mai spunem, părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. III. Clasicitatea suferinței Sever pînă la austeritate, economisindu-și bacovian gesturile și mijloacele expresive, Ion
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
acceptă și formele analogă, omologă, alături de analoagă, omoloagă (unicele admise în vechiul DOOM). Se admit (ba chiar se recomandă) accentele trŕfic, ŕntic, nu doar trafěc, antěc. Se recomandă mânăstire (dar se admite și mănăstire; în vechea ediție era invers). Se abolește un semn distinctiv al intelectualului cult față de insul incult: forma recomandată de persoana I singular a verbului a continua este de acum înainte (eu) continui, nu (eu) continuu: s-a preferat o formă mai frecventă în uz și care avea
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
restaurează încetul cu încetul pînă îi restabilește structurile figurative. Dacă, vorbind în termeni strict tehnici, istoria picturii urmărește deplasarea interesului de pe epica imaginii, cu nenumăratele ei denotații și subtexte, pe conștiința de sine a mijloacelor de expresie cu ajutorul cărora se abolește orice exterioritate, Bernea procedează invers. El experimentează copios un larg registru expresiv, de la incizia grafică la jocul aleatoriu al combinațiilor cromatice și pînă la ieșirea din suprafața plană, pentru ca, mai apoi, să coaguleze totul într-un cuprinzător discurs despre lumea
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
de vedere se afla susținut, verificat, și nu pe câte o singură latură, cum ar fi, bunăoară, virtuozitatea poetică: “N-aș dori să plecați de la această prelegere cu impresia că poezia e numai un joc gratuit de seunte goale, un «aboli bibelot d’inanité sonore», cum ar spune Mallarmé, să vă închipuiți că La Fontaine n-a cântat decât crearea acestei muzici verbale, independente - după teoria abatelui Brémond - de orice conținut noțional.” Pentru că ar fi o profundă eroare, un mare păcat
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
automat, clișeică. De aceea, poezia este, fără Îndoială, imperiu, centru al noțiunii Înseși de scriitură. Poezia nu retrăiește, nu "digeră" starea. Nici măcar nu o redă. Evident, conflictul cu standardul este rezolvat, Întrucât timpul, etalonul, forma doar construiesc starea, dar sunt abolite ca sensuri. Dincolo de rit sau de cutumă, valori aproape inerte sau de Încetățenită formă a incantației, poezia lui Dinescu speculează un alt interval În a-și defini prerogativele. Întâlnim la acest scriitor un soi de "mutație" În conformația scriptică, lăsând
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
cristianos de Roma bajo Domiciano, Madrid 2005. footnote> Se păstrează monede romane cu inscripția fiscus iudaicus;<footnote M. Goodman, Nerva, the fiscus Judaicus and Jewish identity, Journal of Romans Studies 89, 1989, 26-39. footnote> nu se știe când a fost abolită cu totul această taxă. Nu doar că autoritățile romane trebuie că-i deosebeau bine pe creștini de ceilalți, ca și „atei” și, deci, socotindu-i demni de prigoană, dar și populația Îi distingea limpede. În Epistola creștinilor din Smirna, care
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
căsătoriile homosexuale, a modificat legislația familiei, eliminînd apelația de „părinte natural”, adică biologic, si înlocuindu-l cu termenul de „părinte legal” („legal parent”). Legalizarea căsătoriilor homosexuale în Statele Unite a avut un efect similar. Pînă în prezent 19 state americane au abolit conceptul de „natual parent” („părinte natural”) și l-au înlocuit cu „legal parent” („părintele legal”). În Marea Britanie vedem, în numele egalității între „familii”, interzicerea folosirii la scoala a termenilor „mama” ori „tata” și înlocuirea lor cu termenul de „părinte” pentru a
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
17 mai 1942). Acestor aprecieri de la începutul Jurnalului privind marxismul le corespund cele din finalul Jurnalului arătăndu-ne că, în ciuda desfășurării istorice, concepția lui Eliade nu se clintise cu nici un centimetru: Dacă marxismul va triumfa în lume și creștinismul va fi abolit, se demonstrează că omul nu poate suporta paradoxul de a fi om; adică de a avea el, finitul și efemerul, nostalgia infinitului și a eternității; de a încerca toate experiențele și a cunoaște toate căderile, pentru a putea dobăndi coincidența
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]