186 matches
-
Iată un eveniment pe care nu pot pentru ca să-mi permit ca să-l ratez... Ajung pe Magheru; în fața cinematografului, puhoi de lume. Aflaseră, se pare, și alții. Dar cerberii de la intrare țin mulțimea la distanță și nu permit accesul decât membrilor ACIN. Eu însă, cu dârzenia indusă de către Armata R.S.R., sunt decis să înfrâng orice rezistență. Îl abordez pe unul dintre cerberi. Îi explic că sunt viitor student la facultatea de film, că tatăl meu e mebru ACIN cu acte în regulă
București, închis pentru renovare by https://republica.ro/bucurec-ti-inchis-pentru-renovare [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
permit accesul decât membrilor ACIN. Eu însă, cu dârzenia indusă de către Armata R.S.R., sunt decis să înfrâng orice rezistență. Îl abordez pe unul dintre cerberi. Îi explic că sunt viitor student la facultatea de film, că tatăl meu e mebru ACIN cu acte în regulă iar eu sunt, la rândul meu, membru al Pactului de la Varșovia! - și în această calitate trebuie să văd acest film de război, în cadrul pregătirii mele pentru apărarea Patriei, în caz de invazie americană de tip Vietnam
București, închis pentru renovare by https://republica.ro/bucurec-ti-inchis-pentru-renovare [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
George Vraca. După absolvire, a plecat cu toată promoția la Teatrul din Botoșani. Este cunoscut datorita activitații sale artistice în cadrul Teatrului Nottara, precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru TV si teatru radiofonic. A primit Premiul ACIN pentru rolul din filmul „Clipa” (1979) și a fost decorat cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, (2002), „pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă
ALEXANDRU ARŞINEL, ION DICHISEANU ŞI SERGIU NICOLAESCU PE ALEEA CELEBRITĂŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432960508.html [Corola-blog/BlogPost/373203_a_374532]
-
1992, la Universitatea Spiru Haret și la Universitatea Ecologică, unde a predat actoria, ajungând până la gradul de conferențiar universitar. S-a pensionat de la Teatrul Nottara în anul 1998, iar de la Universitate - la începutul anului 2012. A fost distinsa cu Premiul ACIN de interpretare în 1972 (‘Drum în penumbra’, regia Lucian Bratu) și în 1973 (‘Zestrea’, regia Letiția Popa, si ‘Dragostea începe vineri’, regia Virgil Calotescu). În anul 2009, Margaretei Pogonat i s-a decermat premiul UNITER pentru întreaga activitate, alături de Mitică
A murit actrita Margareta Pogonat by http://uzp.org.ro/murit-actrita-margareta-pogonat/ [Corola-blog/BlogPost/93520_a_94812]
-
cinematografiei românești, precum: Toma Caragiu, Mircea Diaconu și Margareta Pogonat. Filmul reliefează, cu umor și patriotism, scene inspirate din viața actorului Constantin Tănase, interpretat de Toma Caragiu, dar și lupta împotriva regimului fascist. Actorul și sălbaticii a obținut două premii ACIN (Asociația Cineaștilor din România), pentru interpretare masculină și premiul special al juriului. În Asfalt Tango (1995), un autobuz pleacă spre Paris, luând cu el unsprezece românce frumoase care visează la glorie și bogăție. Dar cum filmul românesc trebuie condimentat cu
primii invitați care vor veni la Iași by http://www.zilesinopti.ro/articole/11898/serile-filmului-romanesc-primii-invitati-care-vor-veni-la-iasi [Corola-blog/BlogPost/100318_a_101610]
-
Sharif sau Ursula Andress. Ion Dichiseanu (n. 1933), bine-cunoscut actor de teatru și cinema, a făcut roluri memorabile pe scena Teatrului Nottara și a jucat în filme celebre, printre care Titanic vals, Toate pînzele sus, Pentru patrie, Revanșa, Clipă (Premiul ACIN, 1979), Burebista, Misterele Bucureștilor, Supraviețuitorul. A mai publicat volumul de versuri Frumoasă spaniolă, frumoasa suedeză (1995). De acelasi autor la Editură Polirom, amintim: Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sară Montiel (2016).
Cărți fermecătoare cu parfum de primăvară by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105740_a_107032]
-
După absolvire, a plecat cu toată promoția la Teatrul din Botoșani. Este cunoscut datorită activității sale artistice în cadrul Teatrului Nottara din București, precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru TV și teatru radiofonic. A primit premiul ACIN pentru rolul din filmul "Clipa" (1979) și a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, (2002), "pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă
Ion Dichiseanu: Sfârșitul nu-i aici. Este un alt început - Exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102013_a_103305]
-
în stil desuet dar, scăpată o clipă de sub tutelă, izbucnește într-un „țurai” dinamic al bunicii din Oaș, ingenios adaptat de Theodor Grigoriu.”" Actrița Emilia Popescu a obținut în anul 1988 o Diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolului Stela din "În fiecare zi mi-e dor de tine".
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
este un film românesc din 1975, regizat de Manole Marcus după scenariul lui Titus Popovici. Rolurile principale sunt interpretate de Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Margareta Pogonat, Ion Besoiu și Mircea Diaconu. Filmul a fost distins cu două premii ACIN în 1975. De asemenea, scenograful Virgil Moise a primit Premiul pentru scenografie al Festivalului de la Moscova din 1975. Toma Caragiu îl interpretează pe Costică Caratase, personaj inspirat de personalitatea marelui actor Constantin Tănase. Acțiunea se desfășoară în perioada interbelică și
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Acest film a fost distins în 1975 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Titus Popovici a primit Premiul special al juriului pentru scenariile la filmele "Actorul și sălbaticii" și "Pe aici nu se trece..." , iar Mircea Diaconu a primit Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din filmul "Actorul și sălbaticii" (acest premiu a
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
(pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa, n. 27 iunie 1921, Galați - d. 26 noiembrie 2013, București) a fost un compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) și actor de film român. Laureat cu Premiul Festivalului de la Mamaia, cu Premiul ACIN pentru muzică de film ("Un oaspete la cină"); în anul 2004 a primit Ordinul Național "Serviciu Contencios", în grad de Cavaler; a debutat cu melodia „Vântule din zarea albastră”, iar dintre compozițiile sale mai cunoscute pot fi menționionate „Gabriela”, „În
Temistocle Popa () [Corola-website/Science/309581_a_310910]
-
și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Tudor Caranfil consideră că "" este "„un film de idei, de fapt colaj de discursuri, alcătuit de Eugen Mandric, și regizate fără respirație epică”". Filmul a câștigat Premiul ACIN pentru scenariu (Eugen Mandric) și pentru imagine (Iosif Demian), precum și Premiul in memoriam (Toma Caragiu). Romulus Rusan consideră că filmul seamănă mai mult cu o dezbatere contemporană decât cu o reconstituire. Filmul a fost realizat după ce Nicolae Ceaușescu a cerut
Buzduganul cu trei peceți () [Corola-website/Science/336674_a_338003]
-
Filmările au fost realizate în perioada 4 septembrie - 1 decembrie 1978 în comunele Pârteștii de Jos și Frătăuții Vechi din județul Suceava. Durata filmului este de 81 de minute. "Vacanță tragică" a obținut două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN) în 1979: premiul pentru coloană sonoră (acordat inginerului de sunet Andrei Papp) și o diplomă de onoare pentru interpretare (acordată actorului Remus Mărgineanu).
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
George Vraca. După absolvire, a plecat cu toata promoția la Teatrul din Botoșani. Este cunoscut datorită activității sale artistice în cadrul Teatrului Nottara, precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru TV și teatru radiofonic. A primit Premiul ACIN pentru rolul din filmul "Clipă" (1979) și a fost decorat cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (30 mai 2002), alături de alți actori, "„pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viața personajelor interpretate în
Ion Dichiseanu () [Corola-website/Science/307838_a_309167]
-
după absolvirea în 1955 a IATC, cu un film avându-i în distribuție pe Dumitru Furdui și Vasilica Tastaman ("Toamna se numără...", 1961). Dobândește consacrarea cu "Răscoala" (1965), film premiat la Festivalul de la Cannes. A fost vicepreședinte al Asociației Cineaștilor (ACIN) între 1974-1989. Cariera sa cinematografică, debutată sub semnul ecranizărilor, se reorientează treptat spre comedie, cu rare excursii în domeniul documentarelor.
Mircea Mureșan () [Corola-website/Science/299445_a_300774]
-
a o transforma într-un film văzut de jumătate din populația țării. Sergiu Nicolaescu a depus la 30 iulie 1977 subiectul filmului la Casa de Filme 5, apoi la 5 august o primă formă a scenariului. Asociația Cineaștilor din România (ACIN), prin istoricul Ioan Ardeleanu, adjunct de șef de secție al C.C. al P.C.R. și referent de specialitate, a avizat favorabil scenariul, singurul care s-a declarat împotrivă fiind scriitorul Romulus Zaharia. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste a aprobat filmul
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Angela Similea, „Strigături“, „Rug“. Obține distincții în cadrul unor festivaluri și concursuri de muzică ușoară, precum: Mamaia, Bratislava, Montreux, Soci, Dresda, Tokyo. Obține în 1979 premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru suita de cântece "Astfel". În 1982, câștigă premiul ACIN pentru muzica filmului "Un echipaj pentru Singapore", în regia lui Nicu Stan. Interviuri
Vasile Șirli () [Corola-website/Science/314762_a_316091]
-
joc cu elementele esențiale ale vieții (apa, focul, aerul) inspirat de Ion Creangă. În textura basmului jucat intervin fade desene animate de factură disneyană, sub standardul lui Gopo (coautoare Natalia Bodiul) ca și cuceritoarele șlagăre ale basarabeanului Eugen Doga (Pr. ACIN) pe versuri de Grigore Vieru, cântate de Anda Călugăreanu, Aurelian Andreescu, Mihai Constantinescu și Paula Rădulescu. Pr. Spec Giffoni-Valle, 1982. Motivul literar va fi reluat în Tusea și junghiul.”" Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr a afirmat că regizorul Ion
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
principal al filmului este reprezentat de farmecul celor două fetițe speculat de regizor cu naturalețe și expresivitate, precum și combinațiile feerice dintre actori și personajele animate. "Maria Mirabela" a fost distins în 1981 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): compozitorul moldovean Eugen Doga a primit Premiul pentru muzică, iar Alexandru Popescu o diplomă de onoare pentru realizarea trucajelor. Acest film fantastic a obținut în 1981 Mențiunea specială a juriului la Festivalul de Film de la Atena. În anul următor, "Maria
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
profesor asociat la UNATC, considera "Pădurea de fagi" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , care prezintă lupta comuniștilor ilegaliști. Regizoarea Cristina Nichituș a primit în anul 1987 Premiul Opera prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Pădurea de fagi".
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Inginerul Silviu Camil a fost distins în anul 1983 cu Premiul pentru coloană sonoră al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la filmele "Întoarcere din iad" și "Misterele Bucureștilor". Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr observă o mutare a accentului de la aventurile personajului principal Mărgelatu și a rivalei sale feminine, Agatha, către "„fresca unei epoci, tabloul ei vivant
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
și Cinematografică din București în 1959. Desfășoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara ) și cinematografică (debut în 1957 în „"Pasărea furtunii"”, r.Dinu Negreanu). Primește Premiul ACIN de interpretare în 1972 („"Drum în penumbră"” , r. Lucian Bratu) și 1973 („"Zestrea"”, r.Letiția Popa și „"Dragostea începe vineri"”, r.Virgil Calotescu). Activitate didactică după 1990 la două facultăți particulare - Spiru Haret și Universitatea Ecologică, la care a predat
Margareta Pogonat () [Corola-website/Science/309450_a_310779]
-
grandilocvență interpreților, trei dintre aceștia având dublu rol, fapt ce nu ridică probleme, ținând cont de distribuirea maniheistă a personajelor în bune-rele.”" Arhitectul Ștefan Antonescu a fost distins în anul 1990 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile filmului "Coroana de foc".
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
D-ale carnavalului"), din "Bădăranii" (1960), din "Pădurea spânzuraților" (1964), din seria de filme BD, din seria Chirița sau din filme de aventuri ca "Săgeata căpitanului Ion" (1972) sau "Drumul oaselor" (1980). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Ea a realizat în 1974 și costumele pentru piesele "Cezar și Cleopatra" și "Mitică Popescu" de la Teatrul Național din Craiova. Artista a colindat în copilărie satele României, împreună cu tatăl ei care era de profesie inginer agronom
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
haină nu numai particularități psihice și de caracter în evoluția lor ci și amprenta pe care o pune mediul social, ambianța epocii asupra personajelor”". Pictorița de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1975 și în 1979. Ea a murit în iulie 2005. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că Ileana Oroveanu
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]