30 matches
-
tine: Slava fecioriei tale, slava milostivirii tale, slava purtării tale de grijă, ceea ce ești una binecuvântată!”... Stih: “Icoană a Maicii lui Dumnezeu de minuni izvorâtoare. A Miresei celei prea curate, cu chipuri dumnezeești. Celor ce te roagă să le fii acoperemânt și păzitoare. De toate ispitele și de nevoi să-i mântuești. Dându-le dar și vindecare de toate boalele. Și a dobândi prin tine toate cererile!”... “Muntele Athos nepărăsind, in România ca într-un pământ al făgăduinței ai venit preacurat
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 [Corola-blog/BlogPost/384492_a_385821]
-
tine: Slava fecioriei tale, slava milostivirii tale, slava purtării tale de grijă, ceea ce ești una binecuvântată!”... Stih: “Icoană a Maicii lui Dumnezeu de minuni izvorâtoare. A Miresei celei prea curate, cu chipuri dumnezeești. Celor ce te roagă să le fii acoperemânt și păzitoare. De toate ispitele și de nevoi să-i mântuești. Dându-le dar și vindecare de toate boalele. Și a dobândi prin tine toate cererile!”... “Muntele Athos nepărăsind, in România ca într-un pământ al făgăduinței ai venit preacurat
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
apăsare ce se cheamă jale"28: "Din colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche înconjurată de muri, asemenea unei cetăți, și de după muri vedeai pe ici, pe colea, câte-un vârf verde de plopi ori de castan. Acoperemintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare, risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și formau state, de procesii lungi de gâze roșii, care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mare pe care undițarii pasionați îl așteaptă cu răbdare toată viața. Vorbind și povestind, trăgeam de pe mine, unul după altul, învelișurile netrebuincioase. În răstimpuri depuneam și pălăria, ca să-mi înfășur capul cu o pânză udă, deasupra căreia potriveam iarăși acel acoperemânt cu boruri largi. Soarele avea atâta putere și aerul era așa de neclintit încât, ca într-o etuvă, lepădam râuri după râuri de broboane. La ceasul al treilea al după-amiezii, și trupul meu avea înfățișarea hainelor aruncate. Cu toată rețeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
adaugă 1200 lei de la Cutia milelor. În total, 3762 lei. --Ei, da’ să nu crezi că mănăstirea avea numai venituri. Uite că la această “Samă de venituri” se adaugă și “Banii ci s-au dat și s-au cheltuit cu acoperemântul Sfântului Neculai și la faciri odăilor și la alti meremeturi. În total 2363 lei”. Însă cheltuiala cea mai însemnată de fapt este “Podoaba ce s-au făcut înnăuntru în biserica mari... 4 icoani celi mari ci s-au... aurit di
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sale și ginerii, scriu la 15 mai 1761 (7269): “am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă ce iaste deasupra pivniții și cu altă dugheană, ce iaste din sus alăture cu pivnița, pentru șidere crâșmarului, și cu 4 dugheni din gios, ce sânt tot în rândul pivniții supt un acoperemânt , aice în târgul Iașilor, lângă mănăstirea Bărboiului, pe Ulița Fânăriei”. Să nu crezi că vodă rămâne mai prejos. Nuuu. Nici vorbă. Face și el danii, dar... de biete suflete omenești! Nici nu-i nevoie, sfințite, să mai spui ceva, fiindcă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ca încheiere, aș spune că mănăstirea Golia mai primește la 25 iunie 1753 (7261) o casă cu locul din jurul ei, iar Dediul Codreanu donatorul a „mai făcut o casă și o cămară lipită de casa ce veche, tot supt un acoperemânt, și aceasta”... a dat-o „iar svintei mănăstiri”. Multe ai aflat tu din cele cărți și mult am vorbit noi astăzi de daniile către mănăstirea Golia, dar... Odată cu acest „dar”, călugărul a ridicat mâna arătând către înalturi... Am privit într-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făptura bisericii să fie după cum iaste cea vechi; 6 stânjini biserica să fie mai încoace asupra casălor; 2 stânjini să fie înălțimea bisericii fără temeliia ei; 2 stânjini lungul pietrilor scările care vor să fie denaintea bisericii; 2 stânjini înălțimea acoperemântului. Dumnealui vel aga după hotărârea ce s-au făcut izvodul cu pecete gospod să să facă beserica frănțăscanilor. „Am să te întreb dacă ai fost cu băgare de seamă când ai citit măsurile bisericii și nu ai uitat nimic.” Altfel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
care lovea cu un cap de berbece de fier și care, purtat de mai mulți oameni, prin repetatele lovituri date în zid, producea o spărtură. Pe când Romanii adusese această mașină de război la o mare perfecțiune, punând-o sub un acoperemânt, care apăra pe cei ce o purtau, și prevăzându-o cu roți, așa că se putea mișca cu mai mare ușurință, apoi atârnând berbecele de niște otgoane, care făceau ca loviturile lui se aibă mult mai mare putere, la Daci această
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
apar în acest an cu următoarea situație: „1 moara cu trei pietre pe apa Bârladului, pe moșia Umbrărești, a dumisali postelniceasa Elinco Manu; umblă [...] numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor; 2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură, tot pe apa Bârladului, pe moșia Torceștii a dumisali spat/arului/ Mihalachi Canta, însă în care vreme umblă nu să știe, căci este nouă și abătută din apa Bârladului pe o gârlă unde nu ș-au făcut apa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vreme umblă nu să știe, căci este nouă și abătută din apa Bârladului pe o gârlă unde nu ș-au făcut apa loc”. O instalație asemănătoare este consemnată la satul Drăgănești, adică tot „2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură pe apa Bârladului [...] a dumisali vornicului Mihalachi Sturza, umblă neîncetat numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor”, aceasta fiind în funcțiune. Cum vecinii noștri de la răsărit ne vizitau nepoftiți destul de frecvent, vedem că fenomenul mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sobieschi, paroh, și Ilie Călugăreanu, tânăr hirotonisit (1864), precum și bisericii din satul Torcești. Abia în iunie 1883, meșterul Neculai Velea se angajează prin contract să efectueze următoarele lucrări de reparație: - „pridvorul dat jos cu totul și făcut altul din nou; - acoperemântul dat jos, fiind (urmând a fi) acoperit cu tablă zincată (în locul șindrilei, I. S.); - părțile acei ferestre unde este crăpată se va strica până jos, se va zidi din nou și lega cu fier; - bagdadia dată jos, făcută din nou
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lîngă mort, căci dacă ar rămînea în casă și ar coase cu el cineva, apoi i-ar amorți mînile. Să nu cîrpești haina pe tine fără să ții o scamă în gură, că îți coși mintea. (Gh.F.C.) Acoperămînt Cine trage acoperemîntul (învălitoarea, așternutul) cu dinții, fiind sub el, acela îmbătrînește degrabă. Adam Odată cu înșelarea Evei, diavolul, știind viitorul lumii, a căutat să subjuge pe Adam că utînd să-l convingă a face zapis. Adam neștiind carte, diavolul l-a pus să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice că la cine se uită o femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
LA POARTĂ... "] Și iarăși bat la poartă cu degetele moi florile primăverii și, unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos e în mormânt, că mâine se va înalța din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicîndu-și fruntea sa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
număr foarte de mare de perle din ivoriu (peste 3.500), cochilii, dinți de animale, încât se consideră că fusese îmbrăcat cu un hanorac, pantaloni și încălțăminte, pe care fuseseră prinse toate aceste obiecte de podoabă, ca și cu un acoperemânt pe cap, la fel de bogat împodobit; avea, în plus, numeroase coliere, 25 de brățări pe brațe și pe glezne, unele cu pictură neagră, inele pe degete, toate din fildeș, iar la gât, un pandantiv din șist, pictat cu roșu, cu câte
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
iscălit de mine, sunt făcute parte cu a mea cheltuială, iar parte cu osăbit mijloce prin a mea îngrijire și stăruință. Pentru trebuința spitalului se afectează casa cea mare cu două etage cuprindend opt-spre-dece odăi și un paraclisu sub acelaș acoperemânt, cât pentru casele aflătoare la porta dimpreună cu grajdiul și șurele mi le păstrez pe sama mea, ca unele ce sunt clădite pentru odihna mea, iar după săvârșirea mea din viață vor rămânea spitalului și aceste clădiri. Art. 4. În
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
editorial pascal Și iarăși bat la poartă cu degetele moi florile primăverii și, unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos e în mormânt, că mâine se va înălța din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicânduși fruntea sa
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
editorial pascal Și iarăși bat la poartă cu degetele moi florile primăverii și, unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos e în mormânt, că mâine se va înălța din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicânduși fruntea sa
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
1901; disc, din alamă, donator necunoscut, 1901; față de masă din bumbac, donator necunoscut, 1956; cruce Răstignirea, din lemn, donator necunoscut, 1922; trei candele, din metal, donator necunoscut, 1934; două rânduri din Sfintele Vase, din metal alb, donator necunoscut, 1945; trei acopereminte pentru Sfintele Vase, din pluș, donator necunoscut, 1945; icoană din lemn, donator necunoscut, 1881; sobă din fontă, stare mediocră, donator necunoscut, 1943; două cădelnițe, din metal alb, donator necunoscut, 1954; Sfântul Epitaf, pânză pictată, stare rea, donator necunoscut, 1901; veșminte
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
în slujba sa fără nici o plată, dar, cu toate insistențele, rezultatul este același: refuzul consecvent al unicornului. Strategia nu este însă lipsite de nuanțe, iar insinuările sunt și ele vizibile: "Și pentru ca pologul stidirii să să râdice și supt singurătate acoperemântul necunoștinții să să arunce, de multe ori și mai în toate dzilele, la culcatul și la sculatul lui, eu trebe în câmp îmi scorneam, iară Biruinței lingă dânsul să să afle îi porunceam. Ce împietrită inima lui nicicum spre stârpirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
uscat prune; coteț= denumire generică pentru o clădire, îngrăditură, împrejmuire acoperită care servește ca adăpost pentru oi și capre în general, dar și pentru alte animale mici caz în care primește alte denumiri astfel pentru: -găini= comarnic,- porci= cocină; ceapță= acoperemânt de formă ovală pentru cap, confecționată din material moale și călduros, folosită de copiii mici și persoane în vârstă (proveniența se pare că vine din vechea magh. csako, csak= cecău= acoperiș de formă ovală pentru cap confecționat din pâslă, piele
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
părete în partea dreaptă sunt portretele a trei ctitori, îmbrăcați în costume domnești. Cei d'întăi ține în mână o biserică, iar în alta o hârtie scrisă grecește, dar nediscifrabilă, fiind scrisoarea ștearsă de timp. Biserica este în stare decăzută; acoperemântul spart, și plouă prin turlă; păreții crăpați în două locuri. Curtea este împresurată cu zid de piatră, înalt de 2 stânjini. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sunt câteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericei, șede preotul
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
dispunea de 4870 hectare de pămînt arabil, 94 unități tehnice și 40 de camioane. În 1973 venitul zilnic al gospodăriei de la toate sectoarele de producere era de 15700 ruble. În 1883 a fost inceiata construcția din piatră și sfințită biserică ,Acoperemîntul Maicii Domnului’’. În 1891 a fost dat în exploatare clădirea școlii elementare de scris și citit În 1955 s-a încheiat radificarea satului. De atunci dezvoltarea social - culturală a satului a cunoscut ritmuri mai accelerate. În anul 1961 a fost
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]