199 matches
-
îmbracă toga procurorului. Iar de-a dreptul nefericită — ca să cobor în concret — mi s-a părut încercarea de-a institui un fel de „justițiarism preventiv” pornind de la cel mai nepotrivit dintre exemple: Mircea Dinescu. Într-un articol scris cu o acreală care doar la un ardelean poate fi atât de contraproductivă, directorul „Evenimentului zilei” demască un potențial pericol public. Ca patron de gazete, ca realizator de emisiuni de televiziune, Mircea Dinescu ar profita, se spune printre rânduri, de poziția de membru
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
an, am umblat cu aparatul de fotografiat prin Târg. Lentila mi s-a oprit pe un colț încărcat de cărți al editurii Sigma. Ghinion. O doamnă cu păr lung și mintea ca-n versul poetului, care păzea cărțile cu o acreală de vînzătoare de odinioară, mi-a interzis să fotografiez pe domeniul ei. Orice încercare a mea de a explica cu delicatețe în ce scop fac poze s-a izbit de o răutate pe care cred cu sinceritate că Nikonul meu
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
fu lovită de inerta ghioagă a indiferenței. Unde și ce este provincia? Nu este oare pretutindeni? Provincia este un sentiment: acela al neputinței de a recunoaște valori. Această neputință se manifestă fie prin infatuare, fie prin simțul inferiorității, fie prin acreală. Provincia este tocmai căutătura în jur pentru a vedea ce e voie și ce nu e voie să aplauzi." Îmi amintesc că tata nu punea prea mare preț pe artistul de bun-gust, care, fie din lipsă de îndrăzneală, fie din-
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
moravuri, în comportamentul public, în discurs, în modul de a (nu) gândi", vituperează autorul într-o Notă introductivă, pe linia retorică a indignării maioresciene În contra direcției de astăzi în cultura română), însă numirea și circumscrierea ei nu prezintă decât arareori acreală justițiară, aroganță etică, inflexibilitate judecătoare. Lăsând altora modelul profetului național, neobosit în a penaliza rătăcirile de la drumul drept, Andrei Pleșu privește mult mai tolerant sminteala și deșucheala "marelui bordel al tranziției". Îl explorează și îl înfățișează cu o tandră complicitate
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
a făcut autorul de a-l seduce pe cititor. Din relatarea ei a rezultat un nou român, Pont des Arts. Prezentarea relației dintre autor și cititor că o relație conjugala este de un comic irezistibil. Dumitru Tepeneag sugerează cu arta acreala la care au ajuns "soții" după multe secole de conviețuire. Ce ar mai putea să născocească scriitorul pentru a o face să se înfioare pe plictisita și sceptică Marianne? Ea preferă oricând o relație nouă, cu un începător. Maturul care
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
că el își va regăsi vreodată elanul liric de acum 30 de ani, apărând din nou în fața publicului cu poeme îmbătate de propria lor frumusețe. Versurile - puține - pe care le-a publicat în ultimii ani sunt eliptice și sarcastice, iar acreala lor anunță muțenia. Acesta este momentul în care apare o ediție retrospectivă a poeziei lui Mircea Dinescu, cu un titlu de un senzațional ieftin: Fluierături în biserică. Citind cartea, recitim de fapt cele mai semnificative texte scrise pe parcursul a 30
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
morții să-i conving: nu scriu jurnal intim"; N-are rost s-o fac pe niznaiul". Dar n-are rost s-o mai lungim. Să consemnam doar tactică autorului de-a câștiga, prin rostirea debutonată, o simpatie care să corijeze "acreala" corecțiunilor aplicate lui Cioran și nu numai. Pe scurt: deși al ține mereu an șah pe Cioran, dl Livius Ciocârlie nu izbutește niciodată a ajunge la sah-mat. Jocul d-sale e strălucitor, subtil și...instructiv, necesar vieții postume, celei de-
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
căpitanului Doppelreiter, voinic, mustăcios, încorsetat, cu părul tuns perie, cu pieptul bombat, cu fireturi, eghileți, leduncă aurita, cizme de lac și epoleți în care atârnau omizi de aur." La vederea "nevinovaților" copii care sug din lamai strâmbându-se teatral din cauza acrelii, suflătorii încep să saliveze prin imitație și tot fastul orchestrei se prăbușește: "Simfonia neterminata se termină în seara aceea și mai prematur decât a întrerupt-o destinul bietului Schubert. Într-o cacofonie de horcăituri descurajate, fanfara se opri din cântat
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
cacofonie de horcăituri descurajate, fanfara se opri din cântat, din păcate nu dintr-odată, ci pe rând, după cum ajungeau muzicanții să observe pe mâncătorii de lamai și după cât de repede reacționau glandele lor salivare la vederea unor figuri schimonosite de acreala. Căpitanul Doppelreiter înjură pe șoptite, dar cu o ură feroce și disperată, pe soldații și gradații vinovați, care-și scurgeau instrumentele, tinându-le cu pâlnia în jos." La o oră de latină, micul Totò Istrati descoperă cuvântul otium și face din
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
pentru Elena, un nou prilej de mîhnire. Dar destinul avea grijă de ea, dedicîndu-se creșterii și educației fiului ei Mihai. În trei ani petrecuți în România prințesa Elena se aclimatizase bine și se făcea a nu cunoaște aventurile lui Carol, acreala lui indiferentă pentru soție. Dar în 1925 aventura, aproape fățișă, a principelui Carol cu doamna Lupescu, devenise obiect de scandal public. Ea s-a păstrat la distanță de scandal și de implicațiile de stat ale comportării lui Carol, Ionel Brătianu
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
fi scris cu mare plăcere). Azi, filmul poate fi citit ca o mereu actuală parabolă a intoleranței. Premiul pentru regie i-a revenit unui tînăr croat, Vinko Bresan (n. l964, fiul scriitorului Ivo Bresan), pentru Mareșalul. O comedie savuroasă în acreala ei, plasată azi, într-o insulă patriarhală din Adriatica, unde se zvonește că ar bîntui fantoma mareșalului Tito; drept care toți bătrîneii comuniști nostalgici din vechea gardă se trezesc din letargie și răstoarnă regimul, pe insulă! Mareșalul, difuzat la noi, ar
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
atîtor alți rabini; profund, fără a fi obscur, cunoscător la multor scrieri, un om plăcut și foarte cuviincios. Filip Limborch, teolog al arminienilor din Amsterdam, a făcut cunoștință cu el în jurul anului 1685; ei discutară mult timp împreună, fără nici o acreală însă și ca doi prieteni care vor să se lumineze unul pe altul (...). " Ei luară hotărîrea să aștearnă pe hîrtie întrebările și răspunsurile, pe care apoi le-au tipărit amîndoi în anul 1687. A fost, poate, cea dintîi dispută între
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
își exprimă pasiunea rock într-o comunitate blândă, inofensivă, tolerantă, de țărani care intonează imnuri la biserică. Apariția neverosimilă a unui pastor, fost rocker, este menită unei providențiale reconversii, fapt care coincide cu ieșirea familiei din starea de doliu și acreală psihotică prin redescoperirea folk-ului din tinerețe ca muzică a adolescenței. Muzica, formă de terapie într-un larg orizont de gust muzical, este ideea centrală a filmului, unde această sălbatică bad girl este departe de abisalitatea adolescenților criminali ai lui
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
spre mine. Întorc capul să văd dacă nu cumva era cineva în spate. Nu era. Se uita chiar la mine. Cu scârbă. - Așteptați, e ocupată. Tonul nu vi-l pot descrie, pentru că pur și simplu nu am cuvinte să descriu acreala supremă, combinată cu ură. Sau poate era doar ură, nu-mi dau seama exact. Ies din birou și aștept să iasă persoana cu care vorbea șefa. Când să iasă aia, intră alta. Mai aștept. În cele din urmă, șefa rămâne
Coșmar birocratic românesc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20137_a_21462]
-
Simona Tache Există oameni a căror acreală te izbește de la 100 km. Oameni cărora nu le place nimic și de nimeni, oameni pe care ceilalți oameni îi sufocă, pe care lucrurile din jur îi sufocă, pe care însuși faptul că există îi sufocă și îi umple de
Despre oamenii acri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20378_a_21703]
-
faptul că există îi sufocă și îi umple de o mare greață, care, desigur, îi sufocă, la rândul ei. Oameni care nu pot să răspundă unui zâmbet mai mult decât c-o grimasă, care nu trăiesc decât ca să-și reverse acreala asupra celorlalți, care nu au încredere în nimeni și în nimic, care nu dau doi bani pe nimeni și pe nimic și pe care lumina soarelui îi deranjează la fel de tare ca și căderea nopții. Oameni care n-ar zâmbi unui
Despre oamenii acri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20378_a_21703]
-
prin forța împrejurărilor, oameni din ăștia suficient de bine încât să-i pot recunoaște ușor. Azi, am mers în lift cu o femeie din categoria asta. I-am dat “bună ziua” și i-am zâmbit și mi-a răspuns cu o acreală care m-a cutremurat. Mai demult, am văzut un om d-ăsta (mare personalitate culturală, altfel) primind un cadou. Un cadou simplu, dat cu drag, un obiect artizanal de la Muzeul Țăranului, ceva de genul ăsta. Omul a primit cadoul, a
Despre oamenii acri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20378_a_21703]
-
din anturajul lui, i-a întins obiectul și i-a spus, cu voce aricioasă: “Ia ăsta, te rog, nu mai suport obiectele, mă sufocă obiectele”. Nici măcar nu a avut răbdare să rămână singur cu obiectul. Era urgent să-și manifeste acreala, trebuia să și-o deverseze urgent, în momentul ăla și acolo, altfel murea sufocat. Mi s-a făcut silă și frică atunci. Și, în continuare, mi-e silă și frică de oamenii de genul ăsta și încerc să mă feresc
Despre oamenii acri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20378_a_21703]
-
Viața mi-a dovedit că, chiar dacă încerci să li te apropii și să le arăți că lumea nu e chiar așa, că poate exista prietenie, că există încredere și alte lucruri de genul ăsta, mai devreme sau mai târziu, răutatea, acreala și disprețul lor funciar vor învinge. Unii sunt așa, independent de circumstanțe, alții devin așa, pe măsură ce capătă putere. Și, de obicei, o capătă, pentru că o vor. În fine, nu știu ce m-a apucat. Mi-a activat gândurile astea tanti din lift
Despre oamenii acri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20378_a_21703]
-
Unii sunt așa, independent de circumstanțe, alții devin așa, pe măsură ce capătă putere. Și, de obicei, o capătă, pentru că o vor. În fine, nu știu ce m-a apucat. Mi-a activat gândurile astea tanti din lift, care m-a tratat cu maximă acreală, deși i-am spus “Bună ziua” zâmbind și la venire și la plecare. M-am simțit ca un cățel care a tras-o de sacoșă dând din coadă și a primit, drept răspuns, un șut în bot. Acum vreo două săptămâni
Despre oamenii acri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20378_a_21703]
-
caninii. X Factor-ul românesc nu arată ca un concurs între niște oameni talentați, ci ca o păruială de mahala între cei care ar trebui să-i îndrume și să-i evalueze. Atmosfera e una de tensiune, de agresivitate, de acreală, iar cei care-o întrețin cu cea mai mare consecvență sunt Mihai Morar și Adrian Sînă. Nu înțeleg însă ce păzește Antena 1 la toată faza asta. De ce cei implicați nu au semnat niște contracte care să nu le permită
Factorul X, un factor atât de românesc… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20522_a_21847]
-
pe lume decât să încerce să-și corecteze vreun defect, delațiunile ordinare, spălatul rufelor în public, turnătoriile, jignirile, mâncărurile care băltesc de grăsime, înjurăturile de mamă, mamaie și tot neamul, lăudăroșenia, mai ales aia dusă până la sufocarea audienței, râsul strident, acreala, încrâncenarea, câinii maidanezi organizați în haite agresive, subalternii pupincuriști, ura care devine scop existențial, demagogia, prăjiturile foarte dulci, gunoaiele aruncate pe jos, egoismul, oamenii care nu duc niciodată vreun proiect la capăt, lenea, prostia agresivă, insistența, tupeul, hipermarketurile, fiindcă mă
Ce nu-mi place sau chiar mă enervează by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20961_a_22286]
-
marea. În liniștea din jur, voi striga la Dumnezeu, Îl voi întreba: De ce? De ce acum? De ce eu?”; ,,Conduc un Matiz. (...) Matizul este masca mea”; ,,...trăiesc la granița dintre două lumi.”; ,, Unde ne pierdem naivitatea, puritatea, candoarea, semnul copilăriei? Când apar acreala, intoleranța - glasul bătrâneții?”; ,, Neîncrederea este un handicap uriaș, pe care nu pot să-l duc în spate. Iubesc oamenii - așa cum sunt, iubesc fărâma de OM, chiar din neom, pentru că nu pot să cred în răul absolut, după cum cred că binele
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
care se amestecau mirosul de bere la butoi și-al tejghelelor umede, al podelelor date cu motorină și-al coniacelor pe bază de chimicale, al dopurilor de vin "de regiune", al lichiorurilor (sintetice) de ouă sau ciocolată, cu bâzâitul muștelor, acreala sudorii și damful greu al țigărilor de proastă calitate. Era o perioadă în care barurile încă nu se răspândiseră, când "grădina" și "bodega" dețineau supremația în preferințele românilor. Stațiile de amplificare nu cuceriseră restaurantele, așa că, între o melodie și alta
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
acolo. S-a așezat totuși la masă. Cine voia să uite că el era primarul n-avea decît să-și amintească! Drogeanu îi aduce el însuși ciorba, cu ardei iuți și cu o ceașcă de smîntînă. Primarul o potrivește din acreală cu oțet, pune și cîteva picături de smîntînă, s-o netezească și cînd golește farfuria, încălzit, cere o țuică mare, la gheață. Isprăvește din cîteva înghițituri dorobanțul și, dacă tot nu mai era nimeni în cîrciumă, îi face semn lui
Dimineață senină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6919_a_8244]