176 matches
-
și de conceptul unei proze deschise plenar și exclusiv spre referențialitate. Agnus Dei reprezintă finalizarea celui mai ambițios ciclu epic al literaturii române contemporane, un proiect epic în care istoria e, deopotrivă, topos și element structurant, iar Scribul e figură actanțială privilegiată, liant problematizant al derulării narațiunii și expresie cvasimitică a unei proiecții utopice în care sunt consemnate crizele, convulsiile și aventurile destinului uman și ale semanticii sale himerice. Desenând o istorie halucinantă, în care mistica speranței umane se întretaie cu
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]
-
Propp și ARHIPERSONA la Lotman). Termenul a fost introdus în naratologie de Greimas, după lingvistul Tesnière, pentru care acesta desemna un tip de unitate sintactică. Prelucrînd taxonomiile de rol propuse de Souriau și Propp, Greimas a ajuns la un MODEL ACTANȚIAL constînd, la origine, din șase actanți: SUBIECT (LEU la Souriau, EROU la Propp), OBIECT (SOARE la Souriau, PERSONAJ CĂUTAT la Propp), REMITENT (BALANȚĂ la Souriau, TRIMIȚĂTOR la Propp), DESTINATAR (PĂMÎNT la Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la Propp), REMITENT (BALANȚĂ la Souriau, TRIMIȚĂTOR la Propp), DESTINATAR (PĂMÎNT la Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la Propp) și OPOZANT (MARTE la Souriau, RĂUFĂCĂTORUL și FALSUL EROU la Propp). Într-o versiune mai recentă a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul și Opozantul sînt considerați AUXILIANȚI, și nu actanți. Un actant poate ocupa un număr bine definit de poziții sau ROLURI ACTANȚIALE de-a lungul PARCURSULUI NARATIV. Subiectul, de exemplu, se poate stabili ca atare de Remitent, calificat (înzestrat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
OPOZANT (MARTE la Souriau, RĂUFĂCĂTORUL și FALSUL EROU la Propp). Într-o versiune mai recentă a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul și Opozantul sînt considerați AUXILIANȚI, și nu actanți. Un actant poate ocupa un număr bine definit de poziții sau ROLURI ACTANȚIALE de-a lungul PARCURSULUI NARATIV. Subiectul, de exemplu, se poate stabili ca atare de Remitent, calificat (înzestrat cu competență) de-a lungul axei de capacitate, realizat ca performer de succes și răsplătit pentru performanța sa. Mai mult, la nivelul STRUCTURII
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poveste de dragoste, tînărul poate funcționa, fie ca Subiect, fie ca Destinatar, în timp ce tînăra poate fi atît Obiect, cît și Remitent. În fine, nu doar actorii umani, ci și animalele, lucrurile și conceptele pot îndeplini rolurile fundamentale care constituie modelul actanțial: un diamant poate reprezenta Obiectul căutării Subiectului, iar un imperativ ideologic poate funcționa ca Remitent. Deși termenul de actant e frecvent folosit cu referire la rolurile esențiale jucate de entități în universul de situații și evenimente povestite, el mai e
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972; Hénault 1983; Scholes 1974. Vezi și PERSONAJ. actor [actor]. Concretizarea unui ACTANT la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii. Actorul, care rezultă din conjuncția a cel puțin unui ROL ACTANȚIAL și unui ROL TEMATIC, e reprezentat de o unitate echivalentă unei expresii nominale și individualizat în asemenea mod, încît să constituie o figură autonomă a universului narativ. Nu-i cazul ca actorul să apară ca o ființă antropomorfică: el ar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Scholes 1974; Todorov 1981. Vezi și PRATTON. ajutor [helper]. 1. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale, pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp; unul din cei șase ACTANȚI în primele versiuni greimasiane ale MODELULUI ACTANȚIAL. ADJUVANTUL (analog la LUNA lui Souriau) îl ajută pe EROU sau SUBIECT. 2. Într-un model greimasian mai recent, un AUXILIANT pozitiv, care este reprezentat, la nivelul structurii de suprafață, de un ACTOR diferit de cel ce reprezintă Subiectul. ¶Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de către narator a situațiilor și evenimentelor narative. Un NARATOR OMNISCIENT (Tom Jones, Roșu și Negru) are mai mare autoritate decît unul care nu oferă o vedere interioară a personajelor (Dealuri ca elefanți albi). Vezi și PRIVILEGIU. auxiliant [auxiliant]. Un ROL ACTANȚIAL prin care SUBIECTUL este calificat de-a lungul axei de capacitate (modalizat în virtutea faptului că poate, sau nu poate să facă ceva). La nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ, auxiliantul poate fi reprezentat de ACTORUL care reprezintă Subiectul nemodalizat, sau de un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
OBIECTUL căutat de SUBIECT. 2. Un ADRESANT. Se face uneori o distincție între un adresant și simplul destinatar (care se poate să nu fie adresantul orientat al REMITENTULUI). ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. destinator. Vezi REMITENT. determinare temporală [determination]. Limitele temporale ale unei NARAȚIUNI ITERATIVE; arcul temporal în limitele căruia se repetă un eveniment (sau un set de evenimente): "Am mers în tabăra de vară în fiecare an, din 1959 pînă în 1964
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cunoașterii (a ști să faci sau să fii) și, respectiv, obligației (a trebui să faci sau să fii) sînt cele mai importante. ¶Doležel 1976; Greimas 1970 [1975], 1971; Greimas, Courtés 1982; Pavel 1980 [1992], 1985; Ryan 1985. Vezi și ROL ACTANȚIAL, POVESTIRE ATOMICĂ, COMPETENȚĂ. model [pattern]. Un grupaj semnificativ de repetiții (în situațiile și evenimentele narate). E.M. Forster a descris un număr de modele ale INTRIGII, cum ar fi "clepsidra" (Thaïs, Ambasadorii) sau "marele lanț" (Tablouri romane). ¶Brooks, Warren 1959; Forster
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de repetiții (în situațiile și evenimentele narate). E.M. Forster a descris un număr de modele ale INTRIGII, cum ar fi "clepsidra" (Thaïs, Ambasadorii) sau "marele lanț" (Tablouri romane). ¶Brooks, Warren 1959; Forster 1927 [1963]; Frye 1957 [1972]; Souvage 1965. model actanțial [actantial model]. Structura de relații care apare între ACTANȚI. După Greimas, narațiunea este un întreg semnificant pentru că poate fi înțeleasă în raport cu o asemenea structură. Modelul actanțial originar implica șase actanți: SUBIECTUL (căutînd OBIECTUL), Obiectul (căutat de Subiect), REMITENTUL (Subiectului în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Tablouri romane). ¶Brooks, Warren 1959; Forster 1927 [1963]; Frye 1957 [1972]; Souvage 1965. model actanțial [actantial model]. Structura de relații care apare între ACTANȚI. După Greimas, narațiunea este un întreg semnificant pentru că poate fi înțeleasă în raport cu o asemenea structură. Modelul actanțial originar implica șase actanți: SUBIECTUL (căutînd OBIECTUL), Obiectul (căutat de Subiect), REMITENTUL (Subiectului în căutarea Obiectului), DESTINATARUL (Obiectului asigurat de Subiect), ADJUVANTUL (Subiectului) și OPOZANTUL (Subiectului). El este frecvent reprezentat de următoarea diagramă: Remitent Destinatar Subiect Obiect Adjuvant Opozant Dînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
actanți: SUBIECTUL (căutînd OBIECTUL), Obiectul (căutat de Subiect), REMITENTUL (Subiectului în căutarea Obiectului), DESTINATARUL (Obiectului asigurat de Subiect), ADJUVANTUL (Subiectului) și OPOZANTUL (Subiectului). El este frecvent reprezentat de următoarea diagramă: Remitent Destinatar Subiect Obiect Adjuvant Opozant Dînd seama de structura actanțială a romanului Doamna Bovary, de exemplu, modelul duce la ceva de genul: Subiect Emma; Obiect fericire; Remitent literatura romantică; Destinatar Emma; Adjuvant Léon, Rodolphe; Opozant Charles, Yonville, Rodolphe, Homais, Lheureux. O versiune mai recentă a modelului implică numai patru actanți
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
object]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în modelul greimasian. Obiectul (analog PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp și SOARELUI de la Souriau) e căutat de SUBIECT. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. obiectivul reflectorului [camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se întîmplă pur și simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
reprezintă un obstacol momentan pentru el, nu trebuie confundat cu ANTISUBIECTUL, care este un căutător, ca și Subiectul, și are scopuri care vin în contradicție cu acelea ale Subiectului. ¶Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIDONATOR. orchestrare [interweaving]. Vezi ALTERNANȚĂ. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]. ordine [order]. Setul de relații între ordinea în care (se spune că) au loc evenimentele și ordinea în care ele sînt povestite. Evenimentele pot fi povestite în ordinea apariției: în "Ion
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din programele sale narative constituente corespunde unui ROL ACTANȚIAL. În traiectoria sa narativă canonică, de exemplu, SUBIECTUL e stabilit ca atare de REMITENT, calificat (înzestrat cu competență) în parametrii dorinței, capacității, cunoașterii și obligației, realizat ca un Subiect performant, recunoscut ca atare și răsplătit. ¶Greimas, Courtés 1982. participant [participant
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narative profunde, în modelul greimasian. Remitentul (analog BALANȚEI de la Souriau și TRIMIȚĂTORULUI de la Propp) este distribuitor de valori și trimite SUBIECTUL în căutarea OBIECTULUI. 2. Un DESTINATOR. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIREMITENT. reprezentare [showing]. 1. Împreună cu RELATAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ, care regularizează informația narativă; MIMESIS. În opoziție cu relatarea sau DIEGEZA (diégésis), reprezentarea este un MOD caracterizat de o redare detaliată, scenică a situațiilor și evenimentelor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PĂMÎNTUL (Primitorul potențial al acestui Obiect, cel pentru care acționează în cele din urmă Forța Tematică Orientată, DESTINATARUL), MARTE (OPOZANTUL), BALANȚA (arbitrul sau răsplătitorul, atribuitorul de bunuri, împărțitorul de valori, DESTINATORUL) și LUNA (salvatorul, ajutorul). ¶Greimas a proiectat un MODEL ACTANȚIAL reprezentînd structura de relații care apar între ACTANȚI sau rolurile fundamentale, la nivelul structurii narative profunde. Modelul originar a implicat șase actanți: Subiect, Obiect, Remitent, Destinatar, Adjuvant și Opozant. Într-o versiune mai recentă a modelului, Adjuvantul și Opozantul nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și invers, un actor sau un personaj poate juca mai multe roluri diferite. ¶Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Propp 1968 [1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și PERSONAJ-ȘABLON, TIP. rol actanțial [actantial role]. O poziție formală ocupată de un ACTANT de-a lungul PARCURSULUI NARATIV pe care îl parcurge; o stare asumată de un actant în desfășurarea logică a unei narațiuni. În traiectoria sa, de exemplu, SUBIECTUL este instituit ca atare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În traiectoria sa, de exemplu, SUBIECTUL este instituit ca atare de REMITENT și poate fi modalizat (calificat, înzestrat cu competență) de-a lungul axelor dorinței, capacității, cunoașterii și obligației, realizat ca Subiect performant, recunoscut ca atare și răsplătit. Diferitele roluri actanțiale dintr-un parcurs anume sînt suficient de autonome pentru a fi personificate de ACTORI diferiți. Cu alte cuvinte, actantul care constituie un rol fundamental la nivelul STRUCTURII PROFUNDE este specificat printr-o serie de roluri actanțiale pe parcursul unei traiectorii narative
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și răsplătit. Diferitele roluri actanțiale dintr-un parcurs anume sînt suficient de autonome pentru a fi personificate de ACTORI diferiți. Cu alte cuvinte, actantul care constituie un rol fundamental la nivelul STRUCTURII PROFUNDE este specificat printr-o serie de roluri actanțiale pe parcursul unei traiectorii narative și specificat în plus ca un actor la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ. ¶Chabrol 1973; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și AUXILIANT, MODALITATE, ROL TEMATIC. rol tematic [thematic role]. Un set de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ. ¶Chabrol 1973; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și AUXILIANT, MODALITATE, ROL TEMATIC. rol tematic [thematic role]. Un set de însușiri și comportamente care, în conjuncție cu cel puțin un ROL ACTANȚIAL, definesc un ACTOR. Există roluri profesionale (doctorul, profesorul, fermierul, preotul etc.), unele familiale (tata, mama vitregă, fratele mai mare etc.), unele psihosociale (pedantul, snobul, paranoicul etc.) ș.a.m.d. ¶În modelul greimasian al narațiunii, rolul tematic constituie o categorie intermediară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în care se realizează structura profundă sau de susținere a unei narațiuni: structura de suprafață e legată de STRUCTURA PROFUNDĂ printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI; MICROSTRUCTURA narațiunii. În modelul greimasian al narațiunii, de exemplu, dacă ACTANȚII și relațiile actanțiale sînt elemente ale structurii profunde, ACTORII și relațiile actoriale se găsesc la nivelul structurii de suprafață. În alte modele de narațiune, dacă s-ar putea spune că structura profundă corespunde ISTORIEI, s-ar putea spune că structura de suprafață corespunde
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiunii; MACROSTRUCTURA narațiunii. Structura profundă constă din reprezentări sintactico-semantice globale care determină înțelesul narațiunii, și se convertește în STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ printr-un set de operații sau de TRANSFORMĂRI. În modelul greimasian al narațiunii, de exemplu, dacă ACTANȚII și relațiile actanțiale sînt elemente ale structurii profunde, ACTORII și relațiile actoriale se găsesc la nivelul structurii de suprafață. În alte modele ale narațiunii, dacă se spune că structura profundă corespunde ISTORIEI, se spune și că structura de suprafață corespunde DISCURSULUI. ¶Termenul și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narative profunde, în modelul greimasian. SUBIECTUL (analog EROULUI de la Propp și LEULUI de la Souriau) caută OBIECTUL. La nivelul unei structuri narative superficiale, el este concretizat ca PROTAGONIST. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ROL ACTANȚIAL, ANTISUBIECT, AUXILIANT, SCHEMĂ NARATIVĂ, PARCURS NARATIV. substanță [substance]. În concepția lui Hjelmslev: în opoziție cu FORMA, realitatea (materială sau semantică) constituită din cele două planuri ale unui sistem semiotic (planul EXPRESIEI și planul CONȚINUTULUI). În cazul narațiunii, se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]