47 matches
-
apoi pe tot cuprinsul Regatului Român, care au promovat o modernizare a cultului și a vieții comunitare în spiritul mișcării „iluministe” evreiești Haskala și sub înrâurirea unora din reformele iudaismului din Europa occidentală, mai ales în domeniul estetic și al aculturării. Spre deosebire de situația evreilor din Ungaria, schimbările în direcția ritului occidental nu au dus la scindarea iudaismului din România. . Inițial noțiunea de rit occidental a servit la diferențierea comunităților evreiești reformiste de cele ortodoxe de origină poloneză (denumiți și lehi) și
Ritul occidental (evrei) () [Corola-website/Science/315995_a_317324]
-
ani de la căderea Bizanțului", 1953; "Reflexiones de un seglar e la espera", 1954; "Ion Budai Deleanu, poet și gânditoe", 1968; "Umorul negru și absurdul în literatură și folclor",1975; "Timp și literatură", 1977; "Români și Germani",1980; "Nimicirea conștiinței prin aculturare", 1981; "Cincizeci de ani: 1931-1982", 1982; "Misterul Mioriței", 1982; "Comportamentul Românilor în istorie", 1984; "Istorie și mit", 1986; "Biserica și religia la Români", 1985 (în colaborare cu Pr. Dr. Dumitru Ichim); "Hölderlin și esența poeziei" de Martin Heidegger, - traducere comentată
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
de performanțe intelectuale în domeniul studiul Torei, și citirea și meditarea pe marginea unor lucrări din literatura etică iudaică. Așa au fost ieșivele de la Slobodka, Telz, Mir și Novardok. În fața avântului mișcării Haskala de emancipare evreiască și a tendințelor de aculturare, inclusiv de promovare a unor schimbări în teologia și liturghia iudaică în cadrul iudaismului reformist de tip reformat sau conservativ, o parte din liderii ieșivelor ortodoxe au reacționat prin respingerea marii majorități a încercărilor de înnoire și prin prezervarea și mai
Ieșiva () [Corola-website/Science/319500_a_320829]
-
naționalistă populară însoțită de o politică activă de implementare a ideologiei naționaliste prin intermediul canalelor mediatice, a sistemului educațional, a reglementărilor administrative etc. Metodele de construcție a identității naționale erau inspirate de experiența politicilor coloniale prin care se urmărea uniformizarea prin aculturare a populațiilor autohtone. De altfel, noile state au reluat adesea clasificările, cartografiile și povestirile istorizante elaborate de sistemul colonial: în definitiv, imaginarul colonial (care era o aplicare în colonii a unor reprezentări apărute în locurile de baștină ale coloniștilor occidentali
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
influența culturii americane. Reflexele acestor influențe au fost sesizate în modul de viață al oamenilor, în mentalități, în limbă. Adaptarea unui individ la o nouă cultură, ca urmare a contactului direct, relativ ândelungat, cu o altă cultură poartă numele de aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individ la o nouă cultură, ca urmare a contactului direct, relativ ândelungat, cu o altă cultură poartă numele de aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu, ca de pildă conviețuirea în Elveția a romanșilor cu elvețienii de limbă germană, a musulmanilor cu creștinii în Liban; aculturare multilaterală, presupunând contacte constante și de lungă durată între
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu, ca de pildă conviețuirea în Elveția a romanșilor cu elvețienii de limbă germană, a musulmanilor cu creștinii în Liban; aculturare multilaterală, presupunând contacte constante și de lungă durată între grupuri etnice înrudite aparținând aceluiași stat, ca de pildă diversele triburi din India sau Zair. Globalizarea este o formă particulară a contactului dintre culturi, presupunând caracterul integrat, interdependent, interconectat al domeniilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
HYPERLINK "http://www.soros.org/initiatives/scholarship/info/nuts bolts?skin=printable" \t " top" www.soros.org/.../info/nuts bolts?skin=printable) Efectele șocului cultural variază de la individ la individ în privința intensității și a consecințelor. 1.2. Reacția indivizilor la șocul cultural: aculturarea și alienarea Confruntați cu șocul cultural - cu sentimente negative inevitabile de nemulțumire, frustrare, confuzie -, indivizii pot ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
variază de la individ la individ în privința intensității și a consecințelor. 1.2. Reacția indivizilor la șocul cultural: aculturarea și alienarea Confruntați cu șocul cultural - cu sentimente negative inevitabile de nemulțumire, frustrare, confuzie -, indivizii pot ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul contactului cu noua cultură și de strategiile de gestionare a șocului cultural. 1.2.1. Aculturarea Aculturarea se produce atunci când atitudinile inițiale ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pot ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul contactului cu noua cultură și de strategiile de gestionare a șocului cultural. 1.2.1. Aculturarea Aculturarea se produce atunci când atitudinile inițiale ale individului sunt de deschidere, toleranță, acceptare, încredere. În gestionarea sentimentelor negative produse de șocul cultural individul alege strategii integrative (a observa, a asculta, a întreba, a tolera, a se conforma, a face compromisuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul contactului cu noua cultură și de strategiile de gestionare a șocului cultural. 1.2.1. Aculturarea Aculturarea se produce atunci când atitudinile inițiale ale individului sunt de deschidere, toleranță, acceptare, încredere. În gestionarea sentimentelor negative produse de șocul cultural individul alege strategii integrative (a observa, a asculta, a întreba, a tolera, a se conforma, a face compromisuri etc.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individul alege strategii integrative (a observa, a asculta, a întreba, a tolera, a se conforma, a face compromisuri etc.). În felul acesta, individul va ajunge să înțeleagă noua cultură și să se integreze sistemului ei în diverse moduri și grade. Aculturarea este procesul prin care individivizii / grupul de indivizi care intră în contact direct sunt atrași treptat la sistemul de valori și practici ale unuia sau altuia dintre indivizi/grupuri (Redfield, Linton și Herskovits, 1936, p. 149). Modificările în patternurile culturale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de indivizi care intră în contact direct sunt atrași treptat la sistemul de valori și practici ale unuia sau altuia dintre indivizi/grupuri (Redfield, Linton și Herskovits, 1936, p. 149). Modificările în patternurile culturale originare se produc în două direcții: aculturarea (atragerea individului/grupului spre cealaltă cultură) și deculturarea (pierderea de către individ/grup a unora dintre elementele culturii de origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Modificările în patternurile culturale originare se produc în două direcții: aculturarea (atragerea individului/grupului spre cealaltă cultură) și deculturarea (pierderea de către individ/grup a unora dintre elementele culturii de origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturii de origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile de colonizare, populația colonizatoare impune populației colonizate propria cultură; este, de exemplu, cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Dacii, în urma cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme lingvistice. Se observă așadar că între invazie și colonizare există o diferență în ceea ce privește gradul de aculturare. b) Aculturarea unilaterală. Se produce în situații de contact între grupuri de participanți la un eveniment (de pildă, în timpul războiului american din Irak, unii irakieni au deprins moduri de viață americane; soldații români participanți la conflictul din Irak au dobândit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme lingvistice. Se observă așadar că între invazie și colonizare există o diferență în ceea ce privește gradul de aculturare. b) Aculturarea unilaterală. Se produce în situații de contact între grupuri de participanți la un eveniment (de pildă, în timpul războiului american din Irak, unii irakieni au deprins moduri de viață americane; soldații români participanți la conflictul din Irak au dobândit obiceiuri americane
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în situații de contact între grupuri de participanți la un eveniment (de pildă, în timpul războiului american din Irak, unii irakieni au deprins moduri de viață americane; soldații români participanți la conflictul din Irak au dobândit obiceiuri americane de viață). c) Aculturarea bilaterală. Se produce în cadrul contactelor stabile între grupuri naționale inegale (de pildă, contactele dintre elvețienii de limbă germană și romanșii din Elveția) sau egale demografic (de pildă, musulmanii și creștinii din Liban). Membrii culturilor în contact se influențează reciproc, în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în cadrul contactelor stabile între grupuri naționale inegale (de pildă, contactele dintre elvețienii de limbă germană și romanșii din Elveția) sau egale demografic (de pildă, musulmanii și creștinii din Liban). Membrii culturilor în contact se influențează reciproc, în grade diferite. d) Aculturarea multilaterală. Are loc în cadrul contactelor stabile dintre numeroase grupuri etnict înrudite în cadrul aceluiași stat (de exemplu, grupurile etnice din India, Zair) sau al grupurilor etnice diverse care locuiesc pe teritoriul aceluiași stat (numeroasele etncii care trăiesc în Statele Unite, românii, maghiarii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în Statele Unite, românii, maghiarii, germanii din România). e) Contactul între grupuri naționale și grupuri extranaționale (emigranți de scurtă durată, ex-pats, sejournieri, persoane care călătoresc). Grupurile minoritare observă diferențele față de cultura lor de proveniență și preiau elemente din cultura-gazdă; gradul de aculturare depinde de durata conviețuirii cu populația autohtonă și de scopul șederii în cadrul comunității (călătorie de afaceri, muncă, vacanță etc.). Atragerea la noua cultură se produce în grade diferite: parțial (adaptarea culturală) sau total (asimilarea). Adaptarea este o transformare internă graduală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
curiozitatea interculturală, conștiința diferenței, observarea diferențelor, acceptarea diferențelor, ascultarea atentă, atitudinea non-critică, umorul sunt atitudini care favorizează adaptarea. Asimilarea este un proces avansat de pierdere a valorilor culturii originare și integrarea totală în cultura dominantă (engl. mainstream culture). Demarcația între aculturare și asimilare este greu de stabilit. 1.2.2. Alienarea culturală Alienarea culturală se produce atunci când atitudinile inițiale ale individului sunt de suspiciune, teamă, neîncredere, intoleranță. În gestionarea șocului cultural individul alege strategii reactive (a critica, a se retrage). Când
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
grad de deschidere comunicativă și intimitate; politețe și impolitețe comunicativă; empatizarea cu interlocutorul; emoția; consens vs conflict; atitudini comunicative; elementele paraverbale; elementele nonverbale; Rolul limbii în comunicare Stil(uri) comunicativ(e); Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Universalismul CAPITOLUL 4 CULTURI ÎN CONTACT Aculturarea; tipuri de aculturare; Asimilarea culturală Adaptarea culturală; Alienarea culturală Ciocnirea culturală; Contactul dintre culturi; Competența de comunicare interculturală; strategii de formare a competenței de comunicare interculturală; Comunicarea interculturală; caracteristicile comunicării interculturale; configurația schimburilor verbale în comunicarea interculturală; neânțelegerile în comunicarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicativă și intimitate; politețe și impolitețe comunicativă; empatizarea cu interlocutorul; emoția; consens vs conflict; atitudini comunicative; elementele paraverbale; elementele nonverbale; Rolul limbii în comunicare Stil(uri) comunicativ(e); Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Universalismul CAPITOLUL 4 CULTURI ÎN CONTACT Aculturarea; tipuri de aculturare; Asimilarea culturală Adaptarea culturală; Alienarea culturală Ciocnirea culturală; Contactul dintre culturi; Competența de comunicare interculturală; strategii de formare a competenței de comunicare interculturală; Comunicarea interculturală; caracteristicile comunicării interculturale; configurația schimburilor verbale în comunicarea interculturală; neânțelegerile în comunicarea interculturală; bariere în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]