48 matches
-
cunoscut pe ajutorul acestuia, Nicolae Gabrielescu, băiat de viață și petrecăreț. Într-unul din foiletoanele sale, scriitorul se inspiră dintr-o pățanie amoroasă a arhitectului, căruia îi cere detalii chiar și despre cadrul arhitectural în care s-a consumat evenimentul, adăugind o schiță amănunțită (desenată, poate, de acesta.) Lecția de scenografie Cu siguranȚĂ, interesul pentru cadrul arhitectural se leagă de preocupările sale din domeniul teatrului. În piesele amplasate la București, acțiunea se consumă, de regulă, într-un decor înfățișînd "o odaie
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
-și dea seama, cojile din care s-a ales întregul. E mecanismul care-l ajută pe un scriitor să se impună printr-un volum, lăsînd poalele operei în seama istoricilor literari, care au rar, și discutabil, șansa de a răsturna, adăugind, părerea gata formată. Caragiale este el însuși prin cîteva titluri. Între ele nu sînt Reminiscențe-le pe care Flacăra le publică în 1915, după ce apăruseră în Calendarul Dacia, mai vechi cu vreo două decenii. Notițe care dau de înțeles că
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
Anti-Machiavel, ou Essai critique sur le "Prince" de Machiavel. Voind să protejeze imaginea lui Frederic, Voltaire a intervenit în text, corijînd erori de limbă sau de istorie, suprimînd cu prudență afirmații brutale, lipsite de nuanță sau de-a dreptul frivole, adăugind sau rezumînd anumite pasaje. Ar fi schimbat prea mult aspectul textului dacă încerca să elimine sau să corecteze prea numeroasele fallacia extra dictionem, pe care și noi le-am descoperit. Nu o dată, Frederic respinge idei ce nu fuseseră discutate de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Noului Testament de la Bălgrad (1648), cărturarul blăjean arată dificultatea unei traduceri fidele și canonice, pentru că fiecare limbă are o fizionomie sintactică proprie: Foarte anevoie iaste, luminat și cu chiar înțeles despre o limbă a tălmăci pre altă limbă, nici un cuvânt adăugind și țiind idiotismii limbii cei dintâi, că fieștecare limbă are osibiții săi idiotismi". Traducerea unei Biblii este un moment important nu numai în viața spirituală a unui popor, ci și în istoria limbii. Mitropolitul Andrei Șaguna era de părere "limba
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
duce lent mintea? Nu te știam așa! o penaliză ardent Lili. -Ei, n-o supăra! sări avocat din oficiu Lixandra. Doar știi că-i merge mintea brici, dar nu la bancuri?! Nici eu nu pot da soluția! -Și nici eu, adăugi Karmel. -Uf! se oțărî Lili către ultima. Degeaba ești umbra mea! Nu te-a contaminat spiritu-mi defel?! Și, apucând-o de după umeri, începu să râdă cu putere. Doar nu fără rost o porecliseră cei din grupul ei încă din școală
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
Făcea triou ferice cu genitorii săi... Nimic și nimeni nu le-ar fi tulburat credința că vor fi așa în veac! Se bucurau atât de ce trăiau... Și-avea copila un drag să-nșire vorbe! Potrivea ad-hoc rime cuvintelor de răspuns, adăugea frumos cu gândurile sale basme-auzite de la Arthur. Recita pentru toți, pentru sine! Crescând, mărturisea, parc-o aud: -Prietene, îmi place poezia! Îmi cântă în urechi și ecourile sale îmi rămân în suflet! -Cu ce te-atrage potriveala cuvintelor? o zgândăream
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
clar că n-avea nici un sens să-l oprim pe acest bolnav la noi, la spitalul militar. Medicul șef, un om de o delicatețe deosebită, i-a și comunicat acest lucru lui Maslennikov, suferind că nu-l poate ajuta și adăugind că nu de spital are el nevoie, ci de un sanatoriu psihiatric bun în care se pătrunde greu în epoca noastră socialistă. Acolo bolnavii sunt internați nu pentru boala lor, ci după folosul pe care îl aduc sau, în cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
PAȘTI Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului -Dacă de Paștele ovreilor e ploaie... cugetă Geta stând sfiită pe un colț de pat, atunci... -...și de-al nostru tot așa va fi! adăugi de la masă Vidu. El, cruce de voinic, folosea patul doar la culcare, zicând că lungit acolo îi vine să viseze ș-apoi să doarmă. După cină, rămânea tot în capul mesei fie sporovăind cu cine mai era prin preajmă, fie
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
rupt. Și-astâmpărase cumplita sete cu picurii sângerii, iar cu trupșorul despuiat de pene și pârlit la un foc firav își stăvilise grozava hămesire. Nu gustul pielii ațoase și al oaselor fragile, ci doar actul în sine al hrănirii îi adăugise ceva putere și câteva clipe în plus timpului său, neprețuitului său timp închinat ajungerii într-acolo... Rostuind într-o batistă ferfenițită rămășițele festinului ce-și oferise, cum sta îngenuncheat, își săltase vinovata privire spre tării, cerșind pentru sufletul înaripatei loc
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
n-a vede... Și slobozi un râs nebunatic, fericită c-avusese cui s-o pârască. De-i spunea doar lui Nicole, nu și-ar fi avut hazul de acum. La dezvăluirea copilăroasă asistența mustăci numai. În linia glumiței suportate, Agripina adăugi cu calm nedisimulat: -O să-l privim, de vreți și voi, mâine dimineață! I-a plăcut și Lixandrei când l-a văzut întâi. Haideți, nu mai stați! le-ndemnă ea luându-le-o înante ca să desferece minunea. Le urmai cu
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
în a deduce ultimele consecințe dintr-un principiu fundamental, inițial acceptat ca premisă. Cugetarea indiană, așa cum ne-a apărut din modestul examen de mai sus, este cît se poate de originală: e inutil să mai relevăm. Ceea ce credem necesar să adăugim, este să atragem atenția asupra a două pericole la care poate fi expus cititorul occidental neprevenit, la primul contact cu gîndirea indiană: pericolul de a subevalua întreaga spiritualitate indiană, generalizînd cu oarecare ușurătate unele aspecte, fără îndoială, negative ale ei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu ne-ar fi dat nici un obiect și fără inteligență nici unul n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe. De aceea e tot atât de trebuincios de a face noțiunile sale sensibile (adică a le adăugi obiectul lor în intuițiune ) precum și de a-și face inteligibile intuițiunile sale (adică de a le subsuma sub noțiuni). [... ] Amândouă aceste puteri sau facultăți nu-și pot schimba funcțiunile lor. Inteligența nu poate intui nimica, simțurile nu pot cugeta nimica
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dinți, și anume: douăzeci și patru de molari, patru canini și doisprezece incisivi. Primăvara își schimbă părul, în ținuturile mlăștinoase își schimbă și copitele. Are copite tari, ce trebuie potcovite cu fier. Vîrsta se cunoaște după anumite semne din gură. Astfel (mai adăugind încă multe) vorbi Bitzer. Acum, fata numărul douăzeci, spuse domnul Gradgrind, știi ce este un cal. (Ch. Dickens, Hard Times) Din 1955, anul publicării primei ediții a lucrării Situațiile narative tipice în roman, teoria narațiunii a avansat pînă în punctul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din Bengal Dispensatory, Bengal Pharmacopoeia, din Materia Medica Indica a lui Ainslie 58, precum și din sumarul medicamentelor est-indiene cuprinse În Great Exhibition Catalogue, am observat câteva inexactități și deficiențe pe care mi-am luat libertatea de a le corecta și adăugi Într-o anexă la volumul al doilea; nădăjduiesc ca aceasta să nu fie considerată un supliment lipsit de importanță. Încheind introducerea de față, consider că este de datoria mea să-mi exprim mulțumirile către guvernatorul general al Indiei și către
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
III-a Noua versiune a Tratatului de psihopatologie este rezultatul unor serioase reflecții asupra edițiilor anterioare. Deși forma inițială a organizării și tratării tematicilor cuprinse nu s-a schimbat esențial, am adăugat la prezenta ediție câteva capitole noi, revizuind și adăugind în egală măsură pe cele deja existente. La toate acestea am fost îndemnat de observațiile făcute asupra edițiilor anterioare și nu în ultimul rând de interesul manifestat de către studenții care au audiat cursurile predate și au participat la lecțiile și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ruși, abdicarea regelui, comunizarea țării, încercarea de suprimare a unei părți a intelectualității românești; al doilea strat se naște din consemnarea zvonurilor care circulau în București despre evenimentele ce se precipitau, iar al treilea rezultă din încercările savantului de a adăugi și revizui postulatele propriei filosofii sub asaltul unei noi realități. Prețioase sunt și notațiile privind familia, formația intelectuală a tatălui sub oblăduirea părintească a lui Eufrosin Poteca, ce i-a lăsat, prin testament, cărți și acte. Sub zodia tragicului se
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
ca să prăbușesc singura șansă de înțelegere. Dar ceea ce mă contraria mai mult era faptul că Mihaela nu-mi pomenise încă nimic de sarcina ei. Își ascundea taina cu o mândrie uluitoare, când ar fi putut s-o speculeze în favoarea ei, adăugind: " Uite, sânt gravidă, iar tu ești tatăl copilului pe care-l port în pântece, prefer însă dezonoarea decât să mă mărit cu tine." Impasul în care mă aflam era până una-alta fără ieșire și a rezolva ceva în aceste
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de păsuire fără sens. Scăpasem ca un neghiob frânele din mâini și acum mergeam la voia întîmplării. Cu toată furtuna mea lăuntrică arătam pe față cel mai desă-vîrșit calm. (Calmul stâncii izbită de valuri.) M-am așezat pe colțul biroului, adăugind sub mine și câteva cărți groase. De acolo, de sus, o dominam. Nu-i lipsită de semnificație nevoia acelei poziții. (Probabil de aceea instinctul mă îndemnase să-mi schimb locul.) ― Bine, i-am răspuns consimțind să plece după-amiază, așa cum voia
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ascultînd cu invidie povestea Întîmplărilor dintr-o epocă complet străină pentru ea, ceea ce o Împiedica să-și spună părerea și prin urmare să aibă dreptate. Și ceilalți nu se mai opreau din povestit! Carlos se băga și el În vorbă, adăugind tot felul de amănunte pe care ei le ignorau, fiindcă se petrecuseră pe stradă, Într-una din numeroasele ocazii pe care le avusese de a-l duce pe Julius la școală, la o zi onomastică, la un prieten. Încetul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cât și din cea spirituală, nu-și au cauza lor pe - atâta în interese personale (precum o susțin unii), ci mai mult în profunda sciziune dintre direcțiunile pe care au apucat unii pe de o parte, alții pe de alta. Adăugind pe lângă acestea un caracter cam vehement, precum e acel al rasei noastre, ne putem lesne esplica de ce simple divergințe în păreri se schimbă în neîncredere și în acuzări de intențiuni subversive, Răul cel mare nu e că o asemenea stare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atîța pentru sîrhaturi și atîța pentru zaherele și altele, dându - le poroncă ca să-și stringă fiștecare sat câți oameni vor putea, și între ei să se ușureze, și ispravnicii să nu aibă voie nici a-i scădea, nici a-i adăugi, nici să vândă nimărui un capăt de ață. Și așa ieșau o mulțime de bani, și țara foarte se tocmea, și se împlea de locuitori, și le era foarte de ușurare, cât nu le fusese de multă vreme nici la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce se face organelor statului, amenință a intra până și în școli. Astfel alaltăieri, miercuri, elevii școalei tehnice s-au împotrivit la esecutarea unei pedepse ordonate de ministeriu în urma propriei lor nerespectări a regulamentului școalei. Credem de prisos de-a adăugi că cea dendîi datorie a unui elev este ascultarea și supunerea și că rezonarea asupra măsurilor luate de superiorii săi trebuie reprimată. [18 februarie 1877] ["MINISTERIUL TURCESC DE ESTERNE... "] Ministeriul turcesc de esterne a comunicat prin circulară tuturor reprezentanților Porții
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
jocului prezenței și al absenței. Cu adevărat șocantă e absența memoriei din orice autoportret compus În scris. Ca Într-un blestem, autorul trebuie s-o ia mereu de la capăt, ca și cum s-ar afla pe o fantasmatică, ireală corabie a argonauților: adăugind mereu câte o piesă nouă, el schimbă În Întregime vechiul vas, dar fără să fie obligat să-i schimbe și numele. Această permanentă, obstinată substituire a nuanțelor e tocmai ceea ce conferă autoportretului din jurnalul intim șansa existenței de sine stătătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a spori din nou zestrea morală a națiunii. A mărturisi, când ești depozitarul unei experiențe ce atinge fibra etică a societății, nu e un capriciu de veleitar, ci o datorie. "A scrie istoria e o datorie pentru omenire, a o adăugi cu ce ai aflat e o obligațiune pentru fiecare, rămânând ca cei care pot scrie să adune ce au aflat de la cine poate numai vorbi", remarca N. Iorga, motivându-și gestul autobiografic. Este spiritul în care un grup de istorici
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ține de știința istoriei. Combate și teza greșită cu privire la dispariția folclorului afirmând că imaginația nu rămâne niciodată inactivă; ea se amestecă mereu în realitatea de fiecare zi, de aceea poezii populare nu vor rezulta, din transformarea celor introduse de la orașe adăugind că „...fiecare epocă e caracteristică prin manifestațiuni, așa cum ele se reflectează în sufletul contemporanilor, folcloriștii vor avea totdeauna un câmp întins de cercetare." Astfel Densusianu face din folcloriști un cercetător ce trebuie să fie pasionat de viața prezentă a poporului
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]