7,542 matches
-
Era un pionier într-o literatură a dezvăluirilor care va marca secolul. Descria mecanica angajarii, sclavia unor intelectuali, propaganda legată de infailibilitatea partidului, teoria că propria personalitate trebuie total subordonată cauzei. Personajul central, Rubașov, fusese calchiat pe trăsăturile lui Buharin, adeptul preferat de Lenin care a intrat în moara lui Stalin și a fost desfigurat. Era o treaptă nouă în logica servirii unei ideologii, o idee care ar justifica omorul unor inocenți - linie deschisă de Dostoievski prin drama lui Raskolnikov în
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
futura diabologia, 1953). A pus umărul la propășirea mișcării de avangardă (suținătorii ei s-au adunat în jurul revistei ,La Voce", fondată și condusă de Giuseppe Prezzolini) pe care mai tîrziu a repudiat-o, iar în anii '30 a fost un adept al lui Mussolini căruia îi dedică Storia della letteratura italiana. Duecento e Trecento (1937), primul (și singurul) volum dintr-o monumentală istorie a literaturii italiene care a rămas neterminată. Spectrul activității sale variază de la filosofie la critică literară și beletristică
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
decît aceasta, cinematografia iugoslavă din anii '80-'90 (filmele lui Emir Kusturica). Dincolo de acest cadru general, romanele lui Dan Stanca se ies din contingent prin marea lor densitate ideatică. Autorul este, pe urmele lui René Guénon și Vasile Lovinescu, un adept declarat al filozofiei ezoterice, iar personajele sale sînt, la rîndul lor, oameni cu viziuni diferite, dar foarte ferme, asupra vieții și a realității înconjurătoare. În privința dezbaterilor intelectuale personajele lui Dan Stanca seamănă, pînă la un punct, cu cele ale lui
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
dintre pamfletele sale ,extremiste" Arghezi sfidează deopotrivă morala, rațiunea și pudoarea. De aceea, nu aș numi - așa cum face criticul - atitudinea implicată în discursul pamfletar ,o violență inocentă". Arghezi nu a fost, până în 1947, un partinic consecvent și când a devenit adeptul constrâns al unui regim, după 1955, spiritul pamfletar a murit sau a fost înăbușit (e totuna). El a fost, la origine, un spirit independent, un contestatar universal și de aceea pamfletele lui nu sunt străine de o oarecare derută ideologică
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
este o trăsătură de bază a specificului național. În această privință, e uimitoare vigoarea cu care înfierăm exact acele trăsături pe seama cărora putem vorbi de un specific românesc, iar acest specific stă chiar în atmosfera de etuvă psihologică în care adepții umanioarelor își duc zilele. Spun ,etuvă", gîndindu-mă că temperatura la care este încălzită atmosfera noastră culturală este una peste medie. O ambianță încinsă avînd o presiune anormală, aceasta este nota distinctivă a specificului nostru cultural. Ceea ce este straniu este că
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
niciodată de modernitate, în accepția ei riguroasă (cum o putem înțelege de la H.-R. Patapievici), ci întotdeauna de modernism, în special (cum am spus) de modernismul poetic românesc. Sigur că un bilanț al modernismului românesc era o datorie pentru un adept al postmodernismului, cum este și cum se recomandă I. B. Lefter. E spre onoarea lui că își îndeplinește această datorie exegetică, pentru ca articulațiile viziunii lui critice să fie mai bine puse în evidență. Înainte de a face o critică a modernismului
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
să convingă lumea că ororile totalitariste de stînga nu sînt mai puțin blamabile decît cele de dreapta doar pentru că ideologia comunistă avea premise umaniste. El nu e un reprezentant al dreptei xenofobe, un naționalist rabiat cum a fost prezentat de adepții lui Fujimori, în campania electorală pe care Llosa a pierdut-o, ci un intelectual care s-a săturat de mitologiile stîngii intelectuale care inocentau totalitarismele de stînga față de cele de dreapta, în numele unei purități originare pierdute în focul luptelor politice
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
literare și nu numai, unanim cunoscută, este examinată mai aplicat, mai explicit, trecându-se în chip decis dincolo de enunțul general, de o formulă cvasi-abstractă. în Argumentul pe care l-am citat, autorul făcea o adevărată profesie de credință, declarându-se adeptul moderației metodologice și respingând excesele, atitudine critică rezonabilă pe care o subscriem și noi. Aceste ,eseuri au încercat să îmbine adresarea către specialiștii cu deschidere către publicul larg și limbajul tehnic cu cel de popularizare". ,Fără acest Ťcompromisť necesar literatura
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
Dragoș Bucurenci Tocmai am aflat candidații din colegiul meu: Interesant... Grea alegere Sunt un adept al exercitării votului, dar în cazul de față... și cu cine ai de gand sa votezi? Având în vedere că la europarlamentare am votat cu Partida Romilor... Eu de 2 zile mă chinui să mă hotărăsc cu cine votez, și
Cu cine votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82795_a_84120]
-
nu au aruncat-o aia. Cu smerenia sunt foarte de acord. Oamenii trebuie să înțeleagă bine de tot treaba asta. O problemă mai mare decât deficitul comercial e deficitul de modestie. Pe care mulți o predică dar foarte puțini sunt adepți credincioși Bucurenci: E bine că ești foarte mândru că ai reușit să ajungi în ultimul an, dar, în general, oamenilor aplecați spre studiu aprofundat nu li se pare o corvoadă să termine studiile, nici chiar în universitățile românești. Iar motivele
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
tocmai Marx trece de-atitea ori drept efigie a stîngii? Nu ți s-a părut niciodată suspect faptul că proliferarea formidabilă a marxismului coincide cu ridicarea imperiului sovietic, ca înainte de lovitură de stat bolșevica, doctrina comunistă avea doar cîteva mii de adepți pt că 30 de ani mai tîrziu să ne trezim că aproape jumătate de planeta s-a convertit la ea!? Nu vezi pădurea din cauza copacilor, tovarășe!! Tot îi tragi că Lenin, Stalin, Mao, regimurile comuniste l-au ’’confiscat și l-
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
și la facultate e o practică anacronica. Dar nu sunt nici o sută de ani de când Nae Ionescu făcea într-un tribunal apologia violenței ca metodă de educație. Iar ideea că supravegherea și pedeapsă fac bine la performanță are încă destui adepți la noi în țară. Suferință fizică a fost înlocuită în lumea contemporană cu suferință consumului interzis (penalizările financiare) și cu suferință statutului social (absența promovării). Iar metodele de supraveghere a muncii au cunoscut în era electronică o înflorire care l-
Suflatul in ceafa ca metoda de lucru la romani by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82954_a_84279]
-
aducă pe trebnici pe calea cea dreapta, cu vorba bună, cu controlul său cu delațiunea. Dar nu-mi fac iluzii. Corporatismul de Dâmbovița e și el bântuit de răcoarea plăcută a suflatului în ceafa. Fie că e funcționar sau manager, adeptul acestei metode de aflare în treaba îl urmează sincer pe Nastratin în naivitatea să și crede că ulciorul e cu atât mai în siguranță cu cat angajatul se simte mai urmărit și cu cât e mai conștient cu privire la consecințele sumbre
Suflatul in ceafa ca metoda de lucru la romani by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82954_a_84279]
-
succes, la încropirea unei chestii puerile pe care ați intitulat-o pompos “balada corporatistă”. ”CORPORATISMUL” este o doctrină social-politică, adoptată, în special de Italia fascista, în care sindicatele și patronatele fuzionau într-o organizație numită corporație. “CORPORATIST”poate fi ori adeptul al corporatismului, ca ideologie, ori ceva ce ține de această ideologie. Sau poate că, în fond ai dreptate! Sînt sigur ca la URSUS, sindicatul au fost absorbit de mult, de patron, dacă o fi existat vreodată sindicat. Pe de altă
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
sînt cei care-mi aduc lumină de Înviere, pătîndu-mi fotoliile, sînt cei care-mi cîntă colinde în magazine, otrăvindu-mi cumpărăturile cu rugăminți mieroase la sfîrșit: Încerc să-mi închipui cum ar arăta un București cu adevarat multicultural în care adepții fiecărui cult religios s-ar apucă să infesteze spațiul public cu manifestări cel puțin la fel de entuziaste și insidioase ale propriilor sărbători. Clamarea în falset a Nașterii și a Imaculatei Concepțiuni de către grupuri turbulențe de seminariști și aurolaci s-ar completă
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
stația de autobuz, care făcîndu-și cumpărăturile în Amzei. Tabloul ar fi complet dacă adăugăm în Pasajul de la Universitate o jumatate de duzină de măicuțe anabaptise intonînd psalmii lui David, doi iluminați ai buddhismului tantric împreunîndu-se pe scara rulantă și un adept rătăcit al școlii Zen executînd -ul pe una dintre mesele de la McDonalds. Într-un astfel de scenariu, Bucureștiul ar căpăta, de bună seama, un aer pitoresc, dar mă îndoiesc că și respirabil. Realitatea e că ar trebui să mă bucur
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
precum și o prezentare grafică de excepție. Culegerea de eseuri Arahne și pânză (eseuri separate în două mari capitole, Dioptrii și Lentile de contact) conține o multitudine de oferte și, în consecință, are un grad de accesibilitate care ar mulțumi orice adept al postmodernismului. Din acest punct de vedere, cartea constituie un manual de erudiție, manevrata cu degajare: aluziile care merg de la literatura clasică până la seriale T.V. și benzi desenate se încadrează firesc într-un stil fluid, nu lipsit de meandre, amintind
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
gigantic al unui cașalot. Poziții contrare însă mergând împreună într-o convergență contrară. Cum adică?... Ori mersesem prea departe, ori... Era clar că ideea șocă înțelegerea rațională a americanului, orice s-ar spune, un pragmatic. Cervantes, catolic, inchizitorial în fond, adept al dogmei extrapolate până la Utopie, reprezenta fizică scolastica a lui Newton, idealul ei clasic, staționar, bazat pe identitate absolută, ridiculizat, insă istoric asumat tocmai prin negarea lui. Pe când Joyce cu Ulise al său însemna non-identitatea, dezagregarea atomică a ființei umane
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
fost analizat în întregime, comentatorii limitându-se la aceste prime cuvinte ale definiției. Recitind de curând pagina respectivă, cu o dorință ascunsă pentru un amuzament malițios, am constatat că efectul se lăsa așteptat. Textul nu mai părea atât de absurd: "Adepții ciberneticii o definesc ca pe o știință universală despre legăturile și comunicațiile în tehnică, despre ființele vii și viața socială, despre "organizarea generală"... Prin aceasta, cibernetica consideră ca fiind identice legăturile reciproce mecanice, biologice și sociale...". Dacă punem în paranteze
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
unii cercetători, începînd cu d-na de Staël, a spiritului nordic, anglo-saxon și germanic, sau, sub o acoladă mai amplă, a geniului celtic, însă și ca un pandant ori chiar ca o prefață a descoperirii, pe plan psihologic-medical, a subconștientului. Adepții clarității consacrate par a fi pierdut partida. "Obiectivismul" uzual se evaporă, extrovertirea e devalorizată: "În locul peisajului exterior și al descripției obiective, poezia modernă propune impresii spiritualizate; în locul anecdotei, momente sufletești ale duratei subiective; în locul sentimentelor gradate după normele procesive ale
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
care cuprinde Viena culturală, dar și Auschwitz-ul. Un teritoriu al tuturor posibilităților și interpretărilor pentru că, spune Cornel Ungureanu: La sfîrșitul anului 1913, puteau fi zăriți în celebra Café Central din Viena, așezați la mese diferite, înconjurați de prieteni sau de adepți, de tovarăși, de tineri rebeli sau de artiști famelici, Freud, Lenin, Hitler, Stalin, Troțki, Stefan Zweig (...); mulți alții care prelungeau dialogurile, discuțiile, taclalele pînă peste limitele suportabilului. La doi pași era Hofburgul, reședința bătrînului împărat, a prea bătrînului împărat care
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
o formă a inteligenței. Să nu înțelegem însă cumva "pluralismul supradeterminării" ca o abdicare a criticii, ca o pacificare factice a unei zone ce n-ar putea fi lipsită de tensiunile confruntării decît cu riscul de-a se aliena. Deși adept al "adaptării domoale, al șireteniei amicale, al ocolișurilor inteligente, al combinațiilor agere, al inovațiilor abile", Virgil Nemoianu e departe de-a exclude ideea de contradicție din cîmpul socio-cultural: "Dar ce, de la Pascal și Kierkegaard încoace sau încă dinainte, de la Biblie
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Regelui Carol I. Când era vorba de demnitatea națională, de prestigiul țării, de respingerea "lingușitorilor cu cădelnița bizantină", de spiritul de adevăr care trebuie să guverneze în cultură, Maiorescu intervenea decisiv, fără milă. Din câte știu Președintele Academiei Române este un adept al principiilor maioresciene!
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
acestuia din 1903, Memoriile unui bolnav de nervi, carte care a stârnit în epocă interesul mediilor psihiatrice. Interpretările lui Freud pentru acest caz au fost mult comentate ulterior, într-un mod mai critic de către kleinieni și constructiv de către Lacan și adepții săi. Deși de dimensiuni relativ reduse, lucrarea din 1919 "Un copil este bătut" (Contribuție la cunoașterea originii perversiunilor sexuale) este foarte des citată în literatura de specialitate, în cuprinsul ei fiind explicate mecanismele masochismului - cu o reflectare importantă pentru înțelegerea
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
posibilă în nici un alt mediu. Nu poate fi negat însă faptul că formele discursului oral, fie că acesta se desfășura în saloane de lectură, fie că era transmis la radio, reprezintă față de textul în sine o limitare a plurivalenței interpretative. Adepții structuralismului și ai deconstructivismului și-au exprimat tocmai de aceea anumite rețineri în acest sens. Prezentarea textelor sub forma discursului oral reprezintă într-adevăr un fel de fixare a sensului, "o monosemantizare a polisemantismului" la nivelul interpretărilor prin prozodie și
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]