176 matches
-
ales că toți avem nevoie de martori ai existenței noastre. Atâta doar că noi, ca și copiii noștri, trebuie să încercăm să nu ne pese de imaginea noastră în ochii oricui, ci în cei care contează. Nu cred în izolarea adiabatică de celălalt. Avem nevoie unii de alții și la nivel de confirmare sau de instituire a calității de martor. O prăjitură care ți-a ieșit, dar pe care nu o gustă nimeni altcineva, nu mai este la fel de bună. Un text
Copii umiliți la școală. Ce puteți face dvs., ca părinți, și ce pot face eu, ca profesor, în cazul în care un copil este agresat de un coleg by https://republica.ro/copii-umiliti-la-scoala-ce-puteti-face-dvs-ca-parinti-si-ce-pot-face-eu-ca-profesor-in-cazul-in-care-un [Corola-blog/BlogPost/337893_a_339222]
-
meriți, nu o spun ca să te flatez sau să fie o stratagema dar simt și trebuie să te respect mult mai mult nu ca femeie ci ca om și nu orice fel de om, ci un ,,noi,, într-un mediu adiabatic în care narcisismul să ne caracterizeze iar conduită noastră morală să ne fie inatacabila de acel măr pe care Adam și Eva le-au transformat în mitul discordiei. Nu știu, mă gîndeam că ar trebui un nou impuls în dragostea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_8_sorin_andreica_1338397404.html [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
meriți, nu o spun ca să te flatez sau să fie o stratagema dar simt și trebuie să te respect mult mai mult nu ca femeie ci ca om și nu orice fel de om, ci un ,,noi,, într-un mediu adiabatic în care narcisismul să ne caracterizeze iar conduită noastră morală să ne fie inatacabila de acel măr pe care Adam și Eva le-au transformat în mitul discordiei. Nu știu, mă gîndeam că ar trebui un nou impuls în dragostea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_andreica_1404749510.html [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
2.2. Transformări simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a legilor). 3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII 3.1. Lucrul mecanic în termodinamica, mărime de proces. Interpretarea geometrica. 3.2. Primul principiu al termodinamicii. 3.2.1. Lucrul mecanic într-un proces adiabatic. Energia internă a unui sistem termodinamic, mărime stare. Căldură, mărime de proces. 3.2.2. Enunțul primului principiu al termodinamicii. 3.2.3. Coeficienți calorici. 3.2.4. Relația Robert Mayer. 3.2.5. Expresiile căldurii, lucrului mecanic și variației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p, V, Ț) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatica; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. III. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI 1. Electrocinetica 1.1. Curentul electric 1.2. Legea lui Ohm 1.3. Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4. Gruparea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
fie prin măsurarea concentrațiilor de praf la intrarea și la ieșirea din filtru, fie prin măsurarea pierderii de sarcină în filtrul necolmatat și utilizarea diagramei de catalog eficiență pierdere de sarcină. 11.34. (1) Probarea camerelor de umidificare cu proces adiabatic constă în determinarea eficienței de umidificare a camerei, definită ca raportul dintre diferența între temperaturile aerului la intrarea și ieșirea din cameră și diferența între temperatura aerului la intrare și temperatura apei pulverizate. (2) Se verifică dacă eficiența camerei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234421_a_235750]
-
Transferul de căldură: convecție, radiație și conducție; Expansiunea volumică; Prima și a doua lege a termodinamicii; Gaze: legile gazelor ideale; căldura specifică la volum constant și presiune constantă, lucrul mecanic produs de gazele în expansiune; Expansiunea și compresia izotermică și adiabatică, ciclurile motoarelor, volum constant și presiune constantă, mașini de refrigerare și pompe termice; Căldură latentă de topire și evaporare, energie termică, căldura provenită din combustie. 2.4 Optica (Lumina) - 2 2 Natura luminii; viteza luminii; Legile reflecției și refracției: reflecția
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): ro(S) [kg/mc] RE(fix) = 0.353677 * 1000 * ──────────────── [39] æ [cP] * D [mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) * Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1.29 + 0.704 * 10^-6 * [2575 + (73.045 - t)^2] * P * 1.01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - DELTAP)/P: P - H * 9.80665 * 10^-5 tau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216117_a_217446]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): ro(S) [kg/mc] RE(fix) = 0.353677 * 1000 * ──────────────── [39] æ [cP] * D [mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) * Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1.29 + 0.704 * 10^-6 * [2575 + (73.045 - t)^2] * P * 1.01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - DELTAP)/P: P - H * 9.80665 * 10^-5 tau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216821_a_218150]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): rho(s)[kg/mc] RE(fix) = 0,353677 ● 1000 ● ───────────── [39] æ[cP] ● D[mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) ● Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1,29 + 0,704 ● 10^-6 ● [2575 + (73,045 - t)ý] ● P ● 1,01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - Delta P) / P P - H ● 9,80665 ● 10^-5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258337_a_259666]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): ro(S) [kg/mc] RE(fix) = 0.353677 * 1000 * ──────────────── [39] æ [cP] * D [mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) * Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1.29 + 0.704 * 10^-6 * [2575 + (73.045 - t)^2] * P * 1.01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - DELTAP)/P: P - H * 9.80665 * 10^-5 tau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216819_a_218148]
-
sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatică; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. C. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI 1. Electrocinetică 1.1 Curentul electric 1.2 Legea lui Ohm l.3 Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4 Gruparea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p, V, Ț) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatica; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. III. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI 1. Electrocinetica 1.1. Curentul electric 1.2. Legea lui Ohm 1.3. Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4. Gruparea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatică; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. C. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI 1. Electrocinetică 1.1 Curentul electric 1.2 Legea lui Ohm l.3 Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4 Gruparea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
cunoscută, temperatura conductorului ι(max) depășește temperatura maxim admisibilă în regim de scurtă durată ι(s,max), prescrisă de standarde sau norme. În acest scop se iau în considerare următoarele: a) încălzirea conductorului în regim de scurtcircuit este un fenomen adiabatic (fără schimb de căldură cu mediul exterior) datorită duratei foarte scurte a regimului, temperatura conductorului fiind în funcție de timp; se consideră că temperatura inițială a conductorului pentru acest regim este egală cu temperatura finală a conductorului la funcționarea sa în regim
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202566_a_203895]
-
să folosim variabila U în locul acestuia. Forma DQ nu are o integrală independentă de drum, dar toate soluțiile ecuatiei DQ=0, adică multimea punctelor (U,x,x...x) care sunt accesibile de la un punct inițial (U,x...x) prin procese "adiabatice și reversibile" se găsesc pe o suprafață:formula 22 Acestea sunt suprafețele de entropie constantă. După Carathéodory, acesta este modul natural de a introduce conceptul de entropie. Teorema lui Frobenius implică anumite constrângeri asupra parametrilor de forță Y(U,x,x
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
în general, de stările inițială și finală respectiv de curba formula 12 delimitată de punctele formula 17 și formula 18 O serie de experimente esențiale pentru fundamentarea teoretică a termodinamicii au fost efectuate asupra unor sisteme separate de lumea înconjurătoare printr-un "înveliș adiabatic". Un asemenea înveliș are însușirea că, odată aplicat unui sistem aflat în echilibru termodinamic, starea acestui sistem poate fi schimbată numai prin efectuarea de lucru mecanic de către forțe acționând din exterior asupra sistemului. O transformare a unui sistem închis în
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
asemenea înveliș are însușirea că, odată aplicat unui sistem aflat în echilibru termodinamic, starea acestui sistem poate fi schimbată numai prin efectuarea de lucru mecanic de către forțe acționând din exterior asupra sistemului. O transformare a unui sistem închis în înveliș adiabatic se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
că, odată aplicat unui sistem aflat în echilibru termodinamic, starea acestui sistem poate fi schimbată numai prin efectuarea de lucru mecanic de către forțe acționând din exterior asupra sistemului. O transformare a unui sistem închis în înveliș adiabatic se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
transformare a unui sistem închis în înveliș adiabatic se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independent de stările intermediare (curba formula 25) și există o funcție formula 26 astfel încât formula 27 Funcția este o "funcție de stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la o constantă aditivă, care poate fi fixată alegând ca origine o stare de referință pornind de la care orice stare a sistemului să poată fi obținută printr-o transformare adiabatică. Într-o transformare "diatermică" (neadiabatică) lucrul mecanic depinde, în general, de stările intermediare, iar formula 30 Mărimea definită prin relația se numește "cantitatea de căldură" transferată sistemului (primită sau cedată) în cursul transformării. Rearanjând termenii, se poate scrie ceea ce, în cazul
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
exprimă cantitativ senzațiile familiare de „cald” și „rece”. Este vorba despre "temperatură", care poate fi definită empiric pe baza unui experiment numit "contact termic". Fie două sisteme, reunite într-un singur sistem, acesta fiind izolat de exterior printr-un înveliș adiabatic. Cele două subsisteme sunt însă separate printr-o interfață "diatermă" (neadiabatică). Variabilele de poziție ale ambelor subsisteme sunt fixate. În aceste condiții nu există schimb de lucru mecanic nici cu exteriorul, nici între subsisteme; nu există schimb de căldură cu
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
care nu există, fiindcă entropia nu este definită în stările intermediare, care nu sunt stări de echilibru. În al doilea rând, se poate spune că entropia stării finale va fi mai mare decât entropia stării inițiale numai dacă transformarea este adiabatică. Iar formulări de genul „entropia Universului crește” sunt fundamental greșite, întrucât Universul, care nu poate fi delimitat precis, nu este un sistem termodinamic. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că, în transformări în care variabilele de poziție rămân constante
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
procesul este "ireversibil". Descoperirea principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de îmbunătățirea mașinilor termice. Ciclul Carnot a fost propus de inginerul francez Sadi Carnot în scopul îmbunătățirii randamentului motoarelor termice. Este un ciclu teoretic, alcătuit din două transformări adiabatice și doua transformări izoterme. Motorul imaginat de Carnot folosea drept agent termic gaz perfect ce suferea transformări "cvasistatice". Studiul ciclului Carnot permite, printre altele, definirea temperaturii termodinamice absolute. Dacă parcurgerea ciclului este reversibilă, din expresia randamentului ciclului Carnot reiese ca
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
este imposibil să se treacă căldură de la un corp mai rece la un corp mai cald. În orice vecinătate a unei stări arbitrare a unui sistem termodinamic în stare de echilibru există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcții de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcție de stare se numește "entropie empirică" și este notată cu "s". Entropia empirică se modifică în toate procesele care au loc
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]