113,050 matches
-
personaj episodic din opera lui. Aceasta era tema anchetei. Daniel Kehlmann alege o figură periferică din Iosif și frații săi, ciclu pe care îl încheiase scriitorul în preajma întrevederii cu A.K. Ce semnificație are în țesătura narativă batrânul Mont-Kaw, un administrator la curtea lui Potiphar? întreabă comentatorul. Fiindcă suferă de insomnie, bătrânul îl imploră pe Iosif să-l ajute să adoarmă. Tânărul pripășit la curte și-a făurit o reputație de vraci, se servește de hipnoză și cu o voce monotonă
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
timp, eu fusesem lăsat singur în culise și umblam de colo-colo, așteptând ca vreo contraregulă providențială să mă împingă pe scenă. Un bâzâit de viespi furioase, provenind în special de la galerie și de la balcoane, umplea incinta. În fine a apărut administratorul teatrului, un bărbat care mi-a fost foarte simpatic, și s-a apropiat de mine. Am observat că era tulburat. , Suntem într-un impas, domnule V'rissimo", a spus el. ,Ambasadorul dumneavoastră nu vrea să prezideze întâlnirea." ,Perfect!" am exclamat
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
din Porto Alegre. (Mai târziu am aflat că un post de poliție era instalat permanent în subsolul teatrului lisabonez.) Din ochi am căutat-o și găsit-o pe Mafalda (soția scriitorului, n.n.) într-o lojă, așezată lângă Dona Maria Carlota. Administratorul teatrului m-a apucat de braț: ,Ce facem? Nu știu cine vă poate prezenta! E o chestiune foarte delicată, dată fiind situația... Vreau să evit orice probleme..." - ,Nu vă faceți griji", l-am liniștit eu. Am să mă prezint singur. Nu văd
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
a noii puteri politice instalate la București de a face rapid transferul activelor viabile create în comunism și aflate în domeniul public către piața, catre sectorul privat, catre proprietatea privată. Opoziția a venit atât din partea guvernelor politice, cât și din partea administratorilor activelor de stat, care au obținut avantaje patrimoniale importante din gestiunea ineficientă a acestora. Această atitudine managerială a fost caracterizată de J. Kornai prin soft budget constraits 2, stare care poate fi descrisă că o reminiscența a modului comunist de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a mai fost susținut, ci dimpotrivă, pe anumite sectoare dacă nu au existat regrese, s-au înregistrat cel mult stagnări. Mituri legate de companiile de stat Nu este de foarte mare noutate afirmația potrivit căreia "statul este cel mai prost administrator" al activelor din domeniul public. Dezbateri asupra prezenței statului în economie, fie direct, ca furnizor de bunuri publice, fie că agent economic, s-au purtat încă din anii de după cel de-al Doilea Război Mondial și, cu precădere, în anii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu veni să ne spui că nu-ți place unde lucrezi, că nu știi dacă o să te ridici la înălțimea așteptărilor sau că habar n-ai ce vrei să te faci când o să fii mare! Căutăm un lider, nu un administrator de bloc... Și nu ne spune nici că iubești natură, pentru că ne insulți inteligență... Crezi că ești în stare? Intra aici! atenție! e “business”, nu “bussiness”. Bucurenci nu stie engleză, nu-l mai certă. Poate doar a scris un pic
Eşti tânăr? Te crezi deştept? Cumpăr! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82901_a_84226]
-
știrile t.v.? De pildă că un senator a mîncat la bufetul Senatului o savarină acră și altul a constatat că tacîmurile sînt murdare. Rezultatul: conducerea Senatului a dispus închiderea bucătăriei de la Sala Omnia. Ca să vezi! În loc să-i oblige pe administratori să spele vasele și tacîmurile și să nu mai pună în vînzare prăjituri expirate, onor conducerea a sunat stingerea. Proverbul românesc vorbește de aruncarea copilului din albie odată cu apa murdară. Proverbial, Senatul României! Altă știre: la singurul Centru specializat în
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
liberali, țărăniști și pesediști, artiști și, mai ales, "simpli spectatori" . În mod normal, acest articol ar fi putut fi un elogiu amuzat, autoironic, al vieții la bloc. Dar nu e. Măcar pentru că, din cauza restanțierilor, a rău-platnicilor, a neplatinicilor și a administratorilor necinstiți (admirați, vă rog, spectrul infracțional!), de vreo două luni și jumătate ni s-a tăiat apa caldă. Peste o săptămână suntem amenințați să ni se suprime gazul, iar peste o lună apa rece. Culmea incoerenței e că principalii autori
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
Consiliul Europei. Dar asta e altă discuție, pe care o las în seama specialiștilor din "centrală".) A te dispensa de un om precum Vasile Popovici înseamnă a fi nu doar habarnist în materie de politică externă, dar și un catastrofal administrator al intereselor țării : imaginați-vă cu ce ochi de uită, după plecarea lui, comunitatea diplomatică și economică din capitala provensală, pe care realmente a sedus-o, la hahalerele incapabile să deschidă până și ușa celei mai neînsemnate dintre oficialitățile orașului
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
anul 1989, an de criză răsturnătoare de regim. Victimelor situației le stau la îndemână două reacții, cu ținte diferite: a da vina pe specificul absolut stresant al tranziției, ca fenomen de soiul cataclismelor, sau a-și îndrepta degetul acuzator către administratorii crizei. Pare-se că, fie și visceral, aceasta este reacția insului unanim. Mai sărac decât înainte, mai amenințat în privința zilei de mâine, de la care așteaptă primejdii, românul unanim de astăzi refuză imaginea care i se propune, a unei guvernări ce
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
Versuri (1968) și consolidate prin antologia de autor Va fi liniște va fi seară din 1979, încă rezistă. Placheta din 1970, Fragmente din regiunea de odinioară, certifică "stilul". Nici traducerile (oarecum neglijabile în context), nici volumele ulterioare: Guillaume poetul și administratorul sau Întoarcerea lui Immanuel (o altă antologie) nu reușesc să schimbe perspectiva critică deja fixată. Apărut în cîmpul de interes al unei generații contestatare prin tradiție și conjunctură, "omul virgil" își pune vehemența cotidiană între parantezele boemei literare, pentru a
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
de lăudători; din ziua apariției cronicii, nimeni de la revista noastră, n-a mai primit invitație la vreo premieră, nici revista nu se mai află în standul de presă.) Vechi deprinderi de activiști îi împing pe unii conducători de teatre sau administratori culturali la astfel de atitudini prostești. Ce sens are să blamezi pe cine nu e de părerea ta? Cum să pariezi pe un unic gust oficial și obligatoriu? Trebuie să admit că, dacă nu-mi pot ascunde stupefacția, este mai ales
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
doua bomboană. Dar a doua bomboană nu apare. Natașa a încetat să plîngă și a început să cînte. A cîntat, a cîntat și deodată a murit. A venit tatăl Natașei, a luat-o pe Natașa și a cărat-o la administrator. "Iată, - zice tatăl Natașei -, confirmați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de fruntea Natașei. "Mulțumesc", - a zis tatăl Natașei și a dus-o pe Natașa la cimitir. Iar la cimitir era paznicul Matvei, care stă tot
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
apare. Natașa a încetat să plîngă și a început să cînte. A cîntat, a cîntat și deodată a murit. A venit tatăl Natașei, a luat-o pe Natașa și a cărat-o la administrator. "Iată, - zice tatăl Natașei -, confirmați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de fruntea Natașei. "Mulțumesc", - a zis tatăl Natașei și a dus-o pe Natașa la cimitir. Iar la cimitir era paznicul Matvei, care stă tot timpul la poartă și nu permite nimănui
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
spre casă. Ajungînd acasă, Natașa era deja acolo. Cum așa? Foarte simplu: a ieșit de sub pămînt și a venit acasă fuguța. Asta da ispravă! Tatăl Natașei s-a speriat așa de tare că a căzut și a murit. Natașa cheamă administratorul și zice: "înregistrați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de o filă de hîrtie, pe care a scris: "Prin aceasta se adeverește că respectivul într-adevăr a murit". A luat Natașa hîrtia și a cărat-o
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
era deja acolo. Cum așa? Foarte simplu: a ieșit de sub pămînt și a venit acasă fuguța. Asta da ispravă! Tatăl Natașei s-a speriat așa de tare că a căzut și a murit. Natașa cheamă administratorul și zice: "înregistrați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de o filă de hîrtie, pe care a scris: "Prin aceasta se adeverește că respectivul într-adevăr a murit". A luat Natașa hîrtia și a cărat-o la cimitir ca s-o
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
le vedem și le cunoaștem privind chipul și sufletul altuia". Chiar dacă trăitorul de astăzi nu mai poate fi, precum vechii eleni, în același timp preot și medic, om de stat și strateg, gânditor și învățat, artist și poet, judecător și administrator, poate avea drept model, în diferitele etape ale vieții, câte una din aceste fațete. Armonia acestora a rămas, nu doar prin Renaștere, idealul educației apusene, principala distincție a europenității. Spiritul prometeic, subliniat de Goethe, cel extatic-dionisiac, ieșit la suprafață mai
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
rece înspăimântător de către cele mai odioase produse ale unui timp istoric aberant. Ce guvern e acela care pentru a se menține la putere nu ezită să-și extermine însăși baza de susținere? Ce altceva să vezi, decât niște criminali, în administratorii țării care nu-i dau, azi, pensionarului nici banii necesari pentru a-și plăti întreținerea, iar mâine îl anunță că nu-i mai dau nimic? Ce fel de țară e asta?, îți vine să întrebi, cu mânia disperatului. Ce nevoie
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
Administrației Publice. Alertat de prognozele meteo, dl Octav Cozmâncă a notificat autorităților de resort că "e mai bine să oprim circulația pe aceste drumuri (afectate de îngheț - nota Cronicarului) decît să stăm apoi să numărăm morții". Alternativa exprimă admirabil gîndirea administratorului-șef. Cît despre deszăpezire, ce să mai vorbim? Poate doar să-l parafrazăm pe un celebru personaj voltairian, zicînd că la ce bun să deszăpezim, dacă zăpada tot se așează la loc. Poruncă de la cer pentru Stelian Baboi Dl Stelian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
a generat o renaștere culturală pentru că a fost făcută de altfel de indivizi. Revoluția de Catifea a fost înfăptuită de catolicii și protestanții din pătura mijlocie, proprietari de mașini și fax-uri, mame și tați, preoți, electricieni ca Lech Walesa, administratori și oameni de afaceri ca prietenul meu cel îndrăgostit. La Berlin, o mână de studenți și artiști cu tatuuri și pachețele cu droguri au ajutat la dărâmarea zidului. Dar revoluția au făcut-o nemții plicticoși din Est, membri ai unor
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
trebuia, dar nu mai mult de atât. Nu mai aveam nici o casă la țară, prin urmare ne petreceam vacanțele pe la alții, pe la veri, dintre care unii chiar îndepărtați. - Era o decadență. - Bunicul matern, generalul Grădișteanu a fost un foarte prost administrator de avere, cu toate că nu era un mare cheltuitor. Și-a vândut aproape tot pământul în cursul vieții; de unde în tinerețe avea imense teritorii chiar în București - Piața cu Flori și altele erau o moștenire Grădișteanu de trei sute de ani, documentele
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
anihileze cu eleganță și generozitate involuntara, dar reala, mea mojicie. Ca relativ tânăr jurnalist, aveam scuza că programul timișorean al lui Iosif Sava, a cărui administrare (la cererea Magdalenei Mărculescu, irezistibila noastră prietenă) mi-o asumasem, era extrem de încărcat. Dar administratorii țării nu au astfel de scuze. Aici nu mai e vorba de cinci minute de retrăire a gloriei într-o sală de cenaclu. Aici e vorba de tot restul zilelor întunecate ale unor oameni care atât timp cât au fost valizi au
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
politicianului român de toate culorile. Legi acut-limitatoare există în orice țară. Dar când un parlament votează texte de acest gen știe exact de ce-o face. La noi, unde parlamentul e o adunătură inertă de aplaudaci anexată unei haite de administratori iresponsabili, "interjecțiile" cutărui ministru ajung în trei secunde în "Monitorul Oficial". O lege altminteri normală, dură dar inevitabilă, precum aceea ce impozitează nu doar salariile ci și orice alt fel de avantaje ale angajaților, a devenit pretextul unui război civil
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
să-mi fiarbă și apoi am simțit cum (ceea ce numesc italienii "păsăruică"...) se zbate în închisoarea sa, își înalță capul, deschide buzele-i mărunte și împroașcă... De ce un cadru francez? În ceea ce privește literatura erotică, aceea care îi are ca protagoniști pe administratorii lui Priap, francezii sunt printre primii până în secolul al XX-lea (A. Gide - Corydon, Si le grain ne meurt). Un lucru va rămâne cu certitudine în memoria aceluia care va citi Teleny: iubirea dintre doi bărbați, ea în sine, ca
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
casei. Poate de aceea, limba în care este scrisă carte este una ciudată, compozită. Avem fine observații psihologice și reflecții ironice pline de savoare amestecate cu pasaje extrem de vioaie în care personajul-povestitor poate fi un țăran oarecare sau un modest administrator de moșie. Ca un scriitor profesionist, Jurgea-Negrilești evită formulele plictisitoare ale memorialisticii. Nu evocă, nu este melancolic, nu are momente de respiro. Cartea începe în forță cu cîteva năzdrăvănii de copil, de un haz teribil. Spre exemplu, copilul răsfățat intrase
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]