87 matches
-
porțiunea proximala și netede în porțiunea distal. Fibrele musculare sunt dispuse în 2 straturi: intern-circular și extern-longitudinal. Între cele 2 straturi : plexul mienteric Auerbach(conține microganglioni vegetative și fibre amielinice simpatico și parasimpatice cu rol în reglarea peristaltismului. Tunica externă - adventice, cu excepția esofagului abdominal care este învelit de seroasa. Adventicea- strat de țesut conjunctiv lax care se continuă fără delimitare netă cu țesut conjunctiv din jur. Seroasa-strat de țesut conjunctiv lax acoperit la exterior de mezoteliul peritoneal
Esofag () [Corola-website/Science/302711_a_304040]
-
în lumen, propagându-se descendent sau ascendent. În ATS avansată, se poate pune în evidență o componentă inflamatorie autoimună, stimulată printr-o bacteriemie subclinică (indusă de periodontite, supurații gingivale, carii dentare netratate), reflectată de prezența unui infiltrat limfocitar abundent în adventice. Influxul de limfocite debutează într-o fază anterioară, dar, este evident, doar în ultimele stadii de evoluție ale leziunilor aterosclerotice. Sunt implicate ambele tipuri de răspuns imun: celular și umoral. Din plăcile ateromatoase au fost izolate limfocite T-helper; 10 % dintre
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
79. Aceste apendice sînt concrețiuni planetare ce ademenesc și Împing sufletul la rele. Tot Clement mai citează și titlul unei scrieri pierdute a lui Isidor, fiul ori poate discipolul preferat al lui Basilide 80, intitulată Peri prosphyous psyches - Despre sufletul adventice, În care autorul respinge ideea (gnostică de asemenea) că Fatalitatea astrală ar putea Îngrădi liberul arbitru al rațiunii umane. Este important de notat că această discuție asupra liberului arbitru trebuie să se fi desfășurat Înainte de anul 150 p.C. În cadrul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sub formă de conglomerate neuronale microscopice, fie de reticul sau butoni terminali în jurul vaselor intraviscerale și celulelor efectoare (parenchimatoase, secretorii, contractile etc.). La nivelul vaselor de calibru mic și mijlociu, filetele simpatico-parasimpatice formează două plexuri parietale: unul superficial, situat în adventicea vasului, cu distribuție atât perivasculară, cât și parenchimatoasă și altul profund, la limita dintre adventice și tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și celulelor efectoare (parenchimatoase, secretorii, contractile etc.). La nivelul vaselor de calibru mic și mijlociu, filetele simpatico-parasimpatice formează două plexuri parietale: unul superficial, situat în adventicea vasului, cu distribuție atât perivasculară, cât și parenchimatoasă și altul profund, la limita dintre adventice și tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe sau în intimitatea endoteliului vascular, segmentul venos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
VASELOR Din punct de vedere structural, arterele prezintă după cum se știe o endarteră, formată din celule endoteliale, o mezarteră bogată în țesut elastic în cazul arterelor mari și țesut muscular în cazul arterelor mici sau mijlocii și, în sfârșit, o adventice constituită din țesut fibros de susținere, la nivelul căreia se termină fibrele nervoase simpaticoparasimpatice. Aceste caracteristici structurale conferă arterelor următoarele două proprietăți: a) Elasticitatea, care constă în capacitatea, îndeosebi a arterelor mari, de a se destinde și reveni la forma
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și longitudinale externe, are rolul de amestecare și propulsie a chimului intestinal; conține plexurile motorii Auerbach care, împreună cu plexurile Meissner, constituie un sistem nervos intrinsec, bine reprezentat și interconectat, care coordonează autonom activitățile secretorie și motorie ale tractului gastrointestinal. d) Adventicea (tunica externă) este constituită din țesut conjunctiv lax, în jurul faringelui, esofagului și părții inferioare a rectului, și dintr-un țesut conjunctiv dens, acoperit de seroasa peritoneală, în celelalte segmente ale tubului digestiv. Controlul nervos al activității structurilor musculare și glandulare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Pisica, cobaiul și omul prezintă concentrații variabile între 0,02 și 0,08 mg/ml sânge. Pielea, mucoasa gastro-intestinală și plămânii conțin cele mai mari cantități de histamină la om. Principalul loc de sinteză, stocare și eliberare este mastocitul din adventicea vaselor sanguine. În afara histaminei mastocitare, există și un stoc tisular nemastocitar de histamină. Acesta a fost identificat în mucoasa gastro-intestinală și țesutul nervos cerebral. Sinteza histaminei se realizează prin decarboxilarea histidinei cu ajutorul histidindecarboxilazei, care folosește piridoxalfosfatul drept coenzimă. Eliberarea sa
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asemanatoare limfocitelor - Celule alungite - Celule poligonale Nucleii celulelor amintite mai sus sunt bogați în-cromatină și suferă mitoze frecvente ! 4.2.2. Sarcomatoza vasculară difuză (sarcomul adventiceal) Tumoare s-a diagnosticat mai ales la adulți. Se caracterizează prin: MACROSCOPIC Îngroșări ale adventicei vaselor meningeale. MICROSCOPIC Infiltrate tumorale perivasculare bogate, fiind considerată înrudită cu reticulosarcoamele encefalului și cu microgliomatoza (13). 4.2.3. Sarcomul circumscris al arahnoidei cerebelului (FOERSTER-GAGEL) 4.2.4. Fibrosarcomul durei Prezintă un grad de înrudire cu meningiomul sarcomatos. Diferă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vasodilatatoari (nitroglicerină, nitroprusiat de sodiu, nitrați și nitriți organici și anorganici). 14.2.2. Prostaciclina PGI2 este generată de către microzomii vaselor sanguine; capacitatea peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la nivelul intimei și scade progresiv către adventice. PGI2 este cel mai puternic inhibitor cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Un alt tip de receptor pentru ET (ETC) are afinitate mare pentru ET3 dar redusă pentru ET1 și 2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a creșterii de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a volumului plasmatic și cresterea corespunzătoare a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ambii (14-24%). Constatările anatomo-patologice sunt diferite în funcție de localizarea (centrală sau periferică), mărimea chistului, faza sa evolutivă (complicat sau necomplicat) [2, 3, 5, 6]. Chistul hidatic necomplicat Se produc următoarele modificări structurale: parenchimul pulmonar este colabat și tasat dând naștere perichistului (adventicea). S-a demonstrat că perichistul este în contiguitate cu țesutul pulmonar normal, conține vase de neoformație și poate fi intim aderent de elementele vasculare esențiale; în parenchimul pulmonar adiacent perichistului se produce emfizemul prin stenoză bronșică cu supapă expiratorie la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
de risc, trebuie înlăturați chirurgical, pe când cei asimptomatici depistați ulterior traumatismului și care sunt fixați de miocard sau pericard pot fi tratați conservator (Dato, 2002) [3]. Pseudoanevrismul aortic se mai numește fals anevrism, deoarece se rup intima și media, iar adventicea este intactă, punga fiind formată din țesut conjunctiv. Poate crește rapid sau lent. Semnul de alarmă este reprezentat de transudarea de sânge în cavitatea pleurală. Rezolvarea chirurgicală constă în anastomoza T-T sau mai frecvent interpoziție de proteză de Dacron
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
vasodilatatoari (nitroglicerină, nitroprusiat de sodiu, nitrați și nitriți organici și anorganici). 14.2.2. Prostaciclina PGI2 este generată de către microzomii vaselor sanguine; capacitatea peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la nivelul intimei și scade progresiv către adventice. PGI2 este cel mai puternic inhibitor cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Un alt tip de receptor pentru ET (ETC) are afinitate mare pentru ET3 dar redusă pentru ET1 și 2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a creșterii de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a volumului plasmatic și cresterea corespunzătoare a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
completă a straturilor germinative care este obligatorie, se inspectează cavitatea chistului pentru evidențierea unor eventuale comunicări biliare și se Îndepărtează cât mai mult posibil și În condiții cât mai sigure din perichistul fibros; - Îndepărtarea totală a chistului este posibilă, incluzând adventicea, fără a deschide chistul (perichistectomie ideală) - hepatectomie parțială poate fi indicată pentru chisturi mari și multiple; - cavitatea restantă poate fi tratată prin: - obliterare prin sutură dacă dimensiunile sunt mici și peretele este suplu; - drenaj extern dacă este infectată, voluminoasă sau
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea perivasculară de sânge secundară efracției la nivelul unei breșe parietale parțiale sau transfixiante. De obicei, peretele pseudoanevrismului este reprezentat de adventicea intactă sau țesutul fibros orga- nizat și structurile adiacente. Din punct de vedere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea perivasculară de sânge secundară efracției la nivelul unei breșe parietale parțiale sau transfixiante. De obicei, peretele pseudoanevrismului este reprezentat de adventicea intactă sau țesutul fibros orga- nizat și structurile adiacente. Din punct de vedere morfologic, anevrismele adevărate pot fi fusiforme (dilatație simetrică, aspect cilindric al vasului) sau sacciforme (afectează doar o porțiune a peretelui aortic și comunică printr-un colet cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
se prezintă în decurs de două săptămâni de la apariția simptomelor (2/3) și cronică dacă simptomele au o durată mai mare de două săptămâni (1/3). 36.2.2. Particularități fiziopatologice Disecția de aortă se caracterizează prin separarea intimei de adventice, sub acțiunea unui eveniment inițiator, reprezentat de obicei de un episod hipertensiv. Disecția mediei aortice determină formarea unui lumen dublu, faldul de disecție (intima și partea internă a mediei) divizând lumenul aortei într-un lumen fals și unul adevărat. Partea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
de obicei de un episod hipertensiv. Disecția mediei aortice determină formarea unui lumen dublu, faldul de disecție (intima și partea internă a mediei) divizând lumenul aortei într-un lumen fals și unul adevărat. Partea externă a mediei aortice formează împreună cu adventicea lumenul fals. De obicei, există mai multe comunicări între lumenul fals și cel adevărat ( figura 36.3). Cel mai frecvent (50% dintre cazuri) poarta de intrare se află la nivelul aortei ascendente, urmată de aorta descendentă, în zona ligamentului arterial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
naturală a disecției de aortă rămâne în continuare incomplet elucidată de studiile clinice (15). Forțele hidrodinamice din torentul circulator sunt responsabile de propagarea disecției până la ruptură, fie a faldului de disecție spre lumenul aortei, cu formarea unei fenestrații, fie a adventicei, spre exteriorul vasului, cu hemoragie potențial fatală în funcție de situsul rupturii. Prevalența disecției de aortă este estimată la 0,5 -2,9/100.000/an, cu o mortalitate de 3,2-3,6/100.000/an. Complicațiile secundare disecției de aortă sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]