230 matches
-
Rodica Zafiu A fost de multă vreme observată ușurința cu care în română se pot forma cuvinte cu ajutorul prefixului negativ ne-; frecvența și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între gramatică și lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
de Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003). Formele par născute din nevoia de remotivare, probabil prin apropiere de metafora bobocului (= "începător") acoperit de puf, prin etimologie populară (pufan), substituție sau adăugare de afix (pufos, pufarez), trunchiere (puf, pufa) și joc de cuvinte (pufarin). Forumurile din internet indică o circulație destul de largă a unora dintre acești termeni - "Cazărmile, la rândul lor, răsună de scrâșnetul din dinți al celor care sunt pufani și trebuie să
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
nemulțumește pe părinții elevilor" (Adevărul, 20.03.2007), "chiar dacă se introduce în curriculă, e veșnic opțional" (Adevărul, 25.07.2007) etc. Cu cît un cuvînt e mai tehnic, specializat, caracteristic registrului cult, cu atît adaptarea lui spontană la morfologia românească (afixe de gen și număr, alternanțe) e mai greu de acceptat în limba literară. Cuvântul latinesc curriculum (derivat de la currere, "a fugi", cu sensurile "cursă, alergare", apoi și "parcurs, curs" etc.), intrat în terminologiile moderne internaționale, s-a răspândit la noi
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
conversația cotidiană. În mod normal, singularul este folosit mai frecvent decît pluralul. DOOM 2005 îl înregistrează ca substantiv neutru, ca element latinesc neadaptat, fără plural. Pentru plural, se poate folosi forma etimologică, din latină - curricula - , dar și o formă cu afixul neutru românesc -uri, indicată în NDU 2006 și frecventă în texte: "au elaborat programe școlare, curriculumuri naționale, curriculumuri la decizia școlii" (forum.portal.edu.ro), "poate da o formă mult prea accentuată curriculumurilor" (central.ucv.ro) etc. Formele curriculumuri, curriculumurile
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
geometria). Afaziologia arată, la rîndul ei, că patologiile lingvistice îi afectează pe utilizatorii de semne în exact același mod în care îi afectează pe vorbitori. Dacă vorbitorul suferind de afazia lui Broca va vorbi greu, lent, omițînd gramatica (cuvintele și afixele gramaticale), la fel va semnaliza și utilizatorul surd/mut: lent și fără elementele de gramatică. Tot așa, afazicul de tip Wernicke va vorbi sau va semnaliza rapid, dar nu va avea sens și nici el nu îi va înțelege pe
Eșecul unui experiment psiholingvistic by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7654_a_8979]
-
familiar-argotic, cel puțin în măsura în care este derivat cu sufixul -eală, mijlocul argotic preferat pentru a forma „nume de acțiune": abureală, ciordeală, șuteală, paradeală, țepuială, vrăjeală etc. În ieșeală se poate recunoaște și procedeul argotic de formare a cuvintelor prin substituire de afixe (înlocuirea sufixului -re, din ieșire, cu -eală). Procedeul a produs deja un colocvialism destul de frecvent -întâlneală ( = întâlnire): „băgăm întâlneală?" (copilulmeu.ro); „Hai să facem o întâlneală că îmi este dor să mai schimbăm păreri" (clubmercedes.ro); „Punem de-o întâlneală
Ieșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6294_a_7619]
-
sensibilitatea și totuși realismul scriitoarei. Un adevărat și uriaș pas pendular înainte-înapoi pe care Suzana Deac - învățătorul nu se sfiește să-l recunoască. Folosirea de multe ori a sinonimelor pentru exemplificarea mai exactă e expresiilor, și întărirea unor cuvinte sau afixe nu strică din ansamblul complex al povestirii. Convorbirea, dialogul este știința ei dar mă întreb... oare ne ascultă cei tineri? Doar copiii feriți de educația TV-ului până la 2-3 ani... așa că pregătiți-vă rapid să le dați educația de bază
LUMEA INCREDIBILĂ A SUZANEI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361190_a_362519]
-
nu ar trebui să țină seama de asemenea idiosincrazii, având obligația să prezinte realitatea literară așa cum a fost aceasta, cu luminile și umbrele ei. 3.3. Precizia Constă În utilizarea unei terminologii de specialitate. Astfel, lingvistul va folosi noțiuni precum afixe, desinență, diateză, flexiune, morfem, În timp ce istoricul va utiliza frecvent cuvinte ca areal, cruciadă, eră, front, independență, ofensivă, ca să nu mai vorbim de alte domenii (medical, geografic etc.). 3.4. Unitatea Se obține prin folosirea terminologiei de specialitate consacrate În domeniul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
morfologice și sintactice utilizate într-o limbă naturală. Activitatea verbală constă în a face referire la lumea obiectelor, a persoanelor și a ființelor, a mișcării, a timpului și a spațiului, prin intermediul semnelor, discrete și arbitrare (cuvinte lexicale și gramaticale, flexiuni, afixe), și al organizărilor liniare ale acestor unități, ce răspund unor reguli admise în mod convențional (Larousse, 2006). Verbalizarea este modalitatea prin care educatorul denumește acțiunea ce urmează a fi efectuată, iar copilul o înțelege și o transpune în practică. Verbalizarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vedere, desigur, acel érgon pe care îl menționa Wilhelm von H u m b o l d t și, ca atare, în știința lingvistică a vorbitorului sînt cuprinse cunoștințe privind valoarea fonologică a sunetelor, cuvintele și sensurile lor (semnele lingvistice), afixele, sensul și regimul lor, regulile sintactice, formulele fixe (discursul repetat) etc., precum și o anumită viziune asupra lumii dată de limbă, antropocosmosul modelat de conștiința colectivă și exprimat în limba istorică însușită de individ. Aceste cunoașteri, la care se adaugă norma
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altul sau alte niveluri vor lumina diferirea. Sunt numeroase contextele în care nivelul lexical pune în evidență repetarea, prin cuvinte din aceeași familie lexicală sau din același câmp semantic, pentru ca elementul de diferire să apară fie la nivelul fonetic (un afix sau o alternanță fonetică), fie la nivelul sintactic, unde să valorizeze schimbarea de manifestare frastică de la hipotext la hipertext în diverse moduri: coordonare vs subordonare, simplitate vs. complexitate, structuri binare sau ternare, juxtapunere vs joncțiune etc. Sensul de desfășurare a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
când vrea să sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii politici își petrec timpul criticându-și adversarul? Memorarea argumentelor negative 28. De ce atunci când citiți presa de scandal sfârșiți prin a considera politica „putredă”? Efectul de asimilare 29. De ce vi se pare că
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
aer când vrea sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii politici își petrec timpul criticându-și adversarul? Memorarea argumentelor negative 28. De ce atunci când citiți presa de scandal sfârșiți prin a considera politica „putredă”? Efectul de asimilare 29. De ce vi se pare că
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se sprijină. Pentru mai multe informații Carlston, D., Mae, L. (2007), „Posing with the flag: Trait-specific effects of symbols on person perception”, Journal of Experimental Social Psychology, vol. 43, p. 241. 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere Cu câteva zile înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2007 ziarul Le parisien a publicat pe prima pagină portretele celor doi candidați finaliști, Nicolas Sarkozy și Ségolène Royal, cu titlul: „50
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
decît să-i menționez în relație cu termenii englezi, cu excepția cazului cînd nu a existat un termen englez adecvat. De fapt, termenii folosiți de Genette nu sînt chiar atît de dificili pe cît par, fiind construiți prin utilizarea unor prepoziții (afixe) și rădăcini de cuvinte. Pentru cei ce doresc să îi utilizeze în analize ulterioare, este poate mai eficient să știe cum se formează acești termeni. Prepozițiile sînt ana și pro, care înseamnă "dinspre" și respectiv "spre"; para înseamnă "în lateral
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
realizare a genului la același nume propriu: acest Toaca, această Toaca (munte). Variația poate merge mai departe, conducînd la un fel de moțiune care imită în parte modelul numelor de persoană: Bîrlogul-Bîrloaga, Bucovicioru- Bucovicioara, București-Bucureștioara, Grohotu- Grohota, Nedeiu-Nedeia. Unele dintre afixe pot fi considerate, prin frecvență, specifice numelor de locuri: -ești (Pitești), -eni (Medeleni), -iș (Păltiniș), -et (Făget), -easa (Băneasa), oaia (Mogoșoaia) etc. O problemă adusă în discuție din perspective diferite este relația numelor proprii cu articolul, ceea ce implică, de fapt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și caz, dacă putem vorbi de caz în limba maghiară: az emberek „oamenii”, a házak „casele”. În plus, spre deosebire de limba română, în care după prepoziții substantivul rămâne nearticulat (de ex. în casă), maghiara folosește articolul hotărât înaintea substantivelor înzestrate cu „afixe” circumstanțiale (a házban „în casă”, az udvaron „în curte”) sau cu postpoziții (az asztal mellet „lângă masă”). Limbile slave s-au comportat diferit în privința categoriei nedefinit - definit. Limba bulgară a dezvoltat articolul hotărât pentru toate trei genurile de singular și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
articolul hotărât din bulgară: -ăt, -ta, -to; te. IV. Cazul dativ. Sensul obiectului indirect se exprimă prin -nak, -nek „spre, către, la”: Jánosnak „lui Ianoș”; A fizetést átadom az asszonynak „Salariul îl predau soței”; neki „lui, ei”. Echivalentul german al afixului maghiar este nach, prepoziție cu dativul și cu același sens, „spre cineva”. Afixul este compus, are ca element central pe k (lat. qui, sl. kă, engl. who etc.) la care s-a adăugat n, prepus (germ. nach, magh. -nak, -nek
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
indirect se exprimă prin -nak, -nek „spre, către, la”: Jánosnak „lui Ianoș”; A fizetést átadom az asszonynak „Salariul îl predau soței”; neki „lui, ei”. Echivalentul german al afixului maghiar este nach, prepoziție cu dativul și cu același sens, „spre cineva”. Afixul este compus, are ca element central pe k (lat. qui, sl. kă, engl. who etc.) la care s-a adăugat n, prepus (germ. nach, magh. -nak, -nek) sau postpus (bg. kăm „spre, la”, avest. kąm „pentru”, lat. cum „pentru, cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la sfârșit”, ezen a napon „în această zi”, minden módon „în orice fel”. b) Sublativul, cazul așezării „pe”, are ca marcă formantul -ra, -re: lóra „pe cal”, vacsorára „către cină”. c) Delativul, cazul desprinderii de pe o suprafață, este marcat de afixul -ról, -röl: felállt a padról „el s-a ridicat de pe bancă”, évröl évre „de pe un an pe altul”. 2. Seria cazurilor intrapoziționale: a) Inesivul, definește poziția lucrului în interiorul a ceva și are ca marcă afixul -ban, -ben: Moszkvában „în Moscova
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o suprafață, este marcat de afixul -ról, -röl: felállt a padról „el s-a ridicat de pe bancă”, évröl évre „de pe un an pe altul”. 2. Seria cazurilor intrapoziționale: a) Inesivul, definește poziția lucrului în interiorul a ceva și are ca marcă afixul -ban, -ben: Moszkvában „în Moscova”, Bécsben „în Viena”, háborúban és békében „în război și în pace”. b) Ilativul, cazul introducerii, are marca -ba, -be: szobába „în cameră”, cu sens de direcție; hajókba „în vapoare”. c) Elativul, cazul ieșirii, cu afixul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
afixul -ban, -ben: Moszkvában „în Moscova”, Bécsben „în Viena”, háborúban és békében „în război și în pace”. b) Ilativul, cazul introducerii, are marca -ba, -be: szobába „în cameră”, cu sens de direcție; hajókba „în vapoare”. c) Elativul, cazul ieșirii, cu afixul -ból, böl, arată locul din care se iese: szobáb l „din cameră”; teljes erejéböl kiáltani „a striga din toate puterile”. 3. Seria cazurilor de proximitate: a) Adezivul este marcat prin -nál, -nél și arată locul lângă care se află ceva
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
OBSERVAȚII ASUPRA SUBSTANTIVIZĂRII ADJECTIVULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ RALUCA BRĂESCU 1. INTRODUCERE Substantivizarea adjectivului, direct, fără afixe derivative, reprezintă un tipar de conversiune foarte vechi în limbă, moștenit din latină. Acest procedeu intern de îmbogățire lexicală, mult discutat în literatura de specialitate, continuă să fie foarte productiv și în limba actuală. Punctul de plecare al cercetării noastre
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
există fapte de sintaxa care să nu aibă implicații morfologice. Între gramatică și celelalte părți constitutive ale limbii, vocabularul și fonetica, există, de asemenea, o strânsă legătură: sunetele, cu care se ocupă fonetica, reprezintă aspectul material al cuvintelor (rădăcini și afixe), iar vocabularul (totalitatea cuvintelor) este materialul de construcție al gramaticii. Voi incerca în continuare să prezint noțiunile de morfologie și respectiv sintaxa, considerate foarte importante pentru pregătirea oricărui învățător, precum și ce trebuie să știe în fiecare caz în parte un
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
indiferent de numărul acestora în sfera de coordinare. Toți liganzii neutri se scriu între paranteze, indiferent de numărul acestora. Exemplu: [FeCl2(en)(CH3NH2)2]Cl - clorură de dicloroetilendiaminbis(metilamin)fer (III). Pentru a indica stoechiometria se folosesc două tipuri de afixe multiplicative: 1. afixe multiplicative simple: di-, tri-, tetra-, penta-, hexa-, hepta-, octa-, nona-, deca-, undeca-, dodecaetc. - pentru a indica proporțiile stoechiometrice, numărul de grupe coordinate identice sau numărul de atomi centrali identici - se scriu în fața denumirii grupării, moleculei sau ionului
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]